429 matches
-
576 m și suprafața - 4.716 mp. Vecini: N - strada Mateiaș, proprietăți particulare, E - poteca spre Strada Gării, S - Strada Ialomiței, proprietăți particulare, V - strada Mateiaș"; - la poziția nr. 128, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Stradă asfaltată, betonată și pietruită cu lungimea - 803 m (asfalt - 180 m, betonat - 306 m și pietruit - 317 m) și suprafața - 7.028 mp. Vecini: Strada Coloniei, proprietăți private, E - strada Bărbătești, S - Strada Bărbătești, proprietăți particulare, V - Strada Liniștei, proprietăți particulare"; - la poziția nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
3 va avea următorul cuprins: "Uliță din Str. Petrolului. Drum de pământ, L = 300 m, l = 7,0 m"; - la poziția nr. 62, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Uliță din DC 88, L = 100 m, l = 5,1 m, pietruit"; - la poziția nr. 63, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Uliță din DC 88, L = 300 m, l = 6,0 m, pietruit"; - la poziția nr. 64, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Uliță din DC 88, L = 400 m, l
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
62, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Uliță din DC 88, L = 100 m, l = 5,1 m, pietruit"; - la poziția nr. 63, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Uliță din DC 88, L = 300 m, l = 6,0 m, pietruit"; - la poziția nr. 64, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Uliță din DC 88, L = 400 m, l = 4,5 m, pietruit"; - la poziția nr. 65, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Uliță din DC 88, L = 300 m, l
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
63, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Uliță din DC 88, L = 300 m, l = 6,0 m, pietruit"; - la poziția nr. 64, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Uliță din DC 88, L = 400 m, l = 4,5 m, pietruit"; - la poziția nr. 65, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Uliță din DC 88, L = 300 m, l = 6,0 m, pietruit"; - la poziția nr. 66, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Uliță din DC 88, L = 150 m, l
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
64, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Uliță din DC 88, L = 400 m, l = 4,5 m, pietruit"; - la poziția nr. 65, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Uliță din DC 88, L = 300 m, l = 6,0 m, pietruit"; - la poziția nr. 66, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Uliță din DC 88, L = 150 m, l = 6,0 m"; - la poziția nr. 67, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Uliță din DC 88, L = 100 m, l = 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
-lea. Cel de al treilea obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este (1718) din satul Rediu Aldei. În ceea ce privește aspectul satului, trebuie menționat faptul că ulițele principale sunt drepte, celelalte fiind șerpuite și greu de parcurs atunci când plouă, pentru că nu sunt pietruite, de această facilitate beneficiind doar centrul satului. Gospodăriile sunt în număr de 1.062 și oarecum asemănătoare între ele: casele sunt construite din chirpici sau cărămizi, iar gardurile sunt în majoritate din lemn. În apropiere de centrul satului se află
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
o rețea de apeducte care se alimenta dintr-un castel de apă propriu ce primea apa din rezervorul de beton al grădinii în care se varsă pârâul Țiganilor. S-au creat drumuri, cărări și poteci, care au fost pavate și pietruite în parte, iar altele acoperite cu nisip. S-au construit 6 răsadnițe de beton și 12 de lemn, 2 florării de zid și lemn, o casă mare de iernare pentru plantele mediteraneene, cu încălzire centrală și apă caldă, la care
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
Sighiștel este un sat în comuna Câmpani din județul Bihor, Crișana, România. Pentru a ajunge în Sighistel, de pe DN 75, în localitatea Campani urmați drumul pietruit din centrul localității. Altă variantă ar fi să treceți peste deal din Chiscau (Peșteră Urșilor), urmând marcajul punct roșu. Bazinul Văii Sighistelului adăpostește peste 200 de peșteri pe o suprafață de numai 10 kilometrii pătrați. - Peșteră Calului este o mică
Sighiștel, Bihor () [Corola-website/Science/300867_a_302196]
-
efectivele menținându-se la un nivel ridicat. Pe teritoriul comunei funcționează 48 societăți cu capital privat: Mai funcționează o societate agricolă cu personalitate juridică. Comuna Răchiți dispune de 108 km străzi și ulițe și 196 km drumuri comunale care sunt pietruite în marea lor majoritate. Situată la doar 3 km de municipiul Botoșani, comuna Răchiți are avantajul că este străbătută de DN 28 care face legătura cu Botoșani-Săveni; DJ care face legătura cu Botoșani-Nicșeni. Acest lucru face posibil transportul de persoane
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, episcopul Calinic Argatu al Argeșului și episcopul Gherasim Cristea al Râmnicului. După ridicarea sa la rangul de mănăstire, Sihăstria Voronei a trecut printr-un proces de modernizare a complexului monahal și s-a pietruit drumul de acces. La 25 martie 1997, episcopul-vicar Calinic Botoșăneanul al Arhiepiscopiei Iașilor a sfințit Casa "Sf. Prooroc Ghedeon" (construită în perioada 1993-1997). În anii 2004-2005, înainte de canonizarea Cuviosului Onufrie de la Sihăstria Voronei, s-au efectuat importante lucrări de restaurare
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
tipărită la Blaj în 1792 și o alta tipărită la Sankt Petersburg în 1819). Sistemul de iluminat public a fost îmbunătățit în 1860 prin introducerea lămpilor cu gaz. În același an, casele au fost numerotate, iar străzile principale au fost pietruite. Spitalul Gârlași (astăzi, "Spitalul de boli infecțioase") a fost înființat în 1865, devenind astfel primul spital permanent. Teatrul "Moldavia" a fost deschis în 1898 într-o clădire din centrul orașului. Sala cu 400 de locuri a fost locul în care
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
vinclu, cu trei camere), din cărămidă și acoperite cu țiglă. Sub multe au fost construite pivnițe. Gospodăriile aveau curți duble și au fost împrejmuite cu garduri din lemn, fier, cărămidă sau prefabricate din beton. După anii ’50, străzile au fost pietruite în mai multe rânduri, iar în anii ’60 satul a fost electrificat. Multe dintre tradițiile laice au avut de suferit. Nunțile și botezurile s-au abătut în bună măsură de la vechile ritualuri, urmând un curs firesc de modernizare. Dintre obiectele
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
se ocupă în mod tradițional cu agricultura și creșterea animalelor. Câțiva cetățeni dețin tractoare și mașini agricole cu care execută servicii de specialitate. Încă de la reînființare, satul nu a fost sistematizat dar în ultimii 3 ani toate ulițele au fost pietruite și îmbrăcate cu balast stabilizat prin efortul primăriei Ștefan cel Mare și cu ajutorul CJ Vaslui. Casele vechi au dispărut apărând altele noi, multe cu zidărie din cărămidă. Electrificarea satului s-a realizat în perioada 1960-1963 cu contribuția bănească majoritară a
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
km). Drumul Marin - Crasna este situat de-a lungul albiei minore a pârâului, iar lucrările de asfaltare au început în luna iunie 2008. Finalizarea și inaugurarea au avut loc la data de 21 noiembrie 2008. În perioada 2006-2007, au fost pietruite drumurile spre Valcău de Jos și Bănișor. Pârâul Marin are două brațe, unul principal care pornește dinspre partea de vest a satului, din locul numit Fundătură, și unul secundar care se formează în partea de sud a satului, numit Băcușe
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
instalațiilor, lucrărilor mecanice și agricultură. De altfel, zidarii și lemnarii apar în Marin și în recensămintele de la finele secolului XIX. În ultimii ani, Marinul s-a modernizat foarte mult la capitolul infrastructură. În cadrul diferitelor proiecte, multe drumuri interioare au fost pietruite, drumul Marin-Crasna a fost asfaltat, drumurile spre Bănișor și Valcău de Jos au fost pietruite, s-a introdus telefonia fixă (fibră optică), internetul, apa potabilă curentă. În ianuarie 2008 se dă în folosință Centrul de Zi pentru Copii aflat în
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
recensămintele de la finele secolului XIX. În ultimii ani, Marinul s-a modernizat foarte mult la capitolul infrastructură. În cadrul diferitelor proiecte, multe drumuri interioare au fost pietruite, drumul Marin-Crasna a fost asfaltat, drumurile spre Bănișor și Valcău de Jos au fost pietruite, s-a introdus telefonia fixă (fibră optică), internetul, apa potabilă curentă. În ianuarie 2008 se dă în folosință Centrul de Zi pentru Copii aflat în subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sălaj. La sfârșitul lunii decembrie 2012
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Dudescu și apoi DC30 Dudescu - Tătaru, DJ 211. Satul este străbătut de o șosea principală, din care pleacă străzi laterale, perpendiculare pe șosea, cu lățimi cuprinse între 3,00 și 5,00 metri parte carosabilă. Unele dintre acestea au fost pietruite și refăcute cu ocazia alegerilor locale. Pe teritoriul satului funcționează două școli generale, cunoscute sub numele de Școala Nr.1, dată în funcțiune în același an în care a fost ridicată și biserica, și Școala Nr. 2. În anul 2007
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
când au fost parcelate. De prin 1832 au apărut și primele preocupări de urbanistică, concretizate, în primul rând, prin pavarea (în 1833—1835) a pieței centrale a orașului și a celor șase mici străzi din jur. Apoi, treptat, au fost pietruite și celelalte artere principale ale orașului, dar abia după 1870 acest proces a fost terminat. Până la primul război mondial, după modelul bulevardului, s-a trecut la înlocuirea caldarâmului de pe străzile mari cu macadam și la pavarea unor trotuare cu plăci
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
sufletul patimilor. 1985. Suntem țărâna propriilor noastre patimi dusă de vântul destinului spre moarte. 1986. Întreaga valoare a lumii stă în patimile ei. 1987. Nu existe bine care să nu respire prin patimile răului din el. 1988. Calea iubirii e pietruită cu patimi. 1989. Un cer al iubirii fără de patimi nu ar mai avea niciodată un orizont. 1990.Suntem țărână, patimă și dor. 1991. Fiecare vreme își are vremurile patimilor și pătimirilor ei. 1992. Patima este focul divin al eternității adevărului
Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
într-o mină, având ieșire directă la suprafața solului. În ce privește această localitate nu există nimic care să ateste existența în nici o epocă istorică a vreunei exploatări miniere. Drumul D 97, care străbate satul Stolna de la nord la sud (2 km), pietruit în anul 1941 de armata română a fost în timpul războiului o importantă cale de comunicație între Turda și Huedin. Situat pe valea Stolnei, satul este așezat la picior de munte cu multă vegetație naturală și cu faună bogată. Altitudinea medie
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
de oi lipit în exterior de acareturi precum și gospodăriile cu ocol întărit. Aceste tipuri de gospodării prezintă așezarea acareturilor pe toate laturile ocolului, formând o mică cetate întărită. Fața construcțiilor — realizate din lemn — este orientată către interior, iar curtea se pietruiește de cele mai multe ori. Casele sunt clădite „stânește”, bârnele fiind crestate la margini și suprapuse. Casele săsești aveau latura mai scurtă înspre stradă. Acoperișurile erau specifice, în două ape, prezentând înspre fațadă o mică structură piramidală de țigle, ce rezulta în urma
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
DC2 este un drum comunal din județul Tulcea care se desprinde de lângă Nufăru, din apropierea kilometrului 10+550 al drumului județean DJ222C, și teoretic face legătura între orașele Tulcea, Sulina și comuna C.A. Rosetti. În realitate, cu excepția câtorva kilometri pietruiți din vecinătatea satelor Ilganii de Jos și Partizani, drumul comunal 2 între Nufăru și Sulina este unul de pământ, impropriu circulației, și lipsit de poduri sau podețe peste canale. Mai mult, nu există o conexiune între DC2 și DJ222C la
DC2 (județul Tulcea) () [Corola-website/Science/336233_a_337562]
-
între DC2 și DJ222C la Nufăru, cele două căi de circulație fiind separate de Brațul Sfântu Gheorghe. Deși aflat în stare rea, DC2 este totuși circulabil pe toți cei 16 kilometri ai săi dintre Sulina și C.A. Rosetti, fiind pietruit. Drumul comunal 2 are o lungime totală de aproximativ 90,4 km, împărțiți după cum urmează: Presa a sugerat faptul că, în trecut, Nicolae Ceaușescu dorea modernizarea DC2 pentru realizarea unei căi auto circulabile între municipiul Tulcea și orașul Sulina, fără
DC2 (județul Tulcea) () [Corola-website/Science/336233_a_337562]
-
localitatea Jilava a fost inclusă în zona suburbană a Capitalei. S-au produs schimbări și în ceea ce privește înfățișarea comunei. În anii 1979-1980 au fost construite în zona Combinatului de Cauciuc și a Tăbăcariei primele blocuri de locuințe. Majoritatea străzilor au fost pietruite și apoi asfaltate. Din punct de vedere administrativ, comuna a fost inclusă în 1950 în raionul N. Bălcescu al orașului regional București, până în 1968, când a devenit, cu numele de "Jilava", comună suburbană a municipiului București (satele ei fiind deja
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
România Varujan Vosganian și Vartan Arachelian. Între anii 2004-2007, cu sprijinul material al familiei lui Gaidzag Ohanesian, armean român stabilit de mulți ani în Los Angeles și președinte de onoare al Organizației „RAFFI“, asociația armenilor originari din România, a fost pietruit drumul de acces la Mănăstirea Hagigadar, s-au reparat aleile din jurul bisericii și poarta de intrare, s-au restaurat fântâna din curtea mănăstirii și trapeza. Tot prin bunăvoința acestei familii, s-au efectuat unele reparații la turla bisericii. La solicitarea
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]