540 matches
-
care există în spitalele românești pe care le consideră praf într-o proporție de 90%. Ultima oară când a fost acolo a avut o imagine teribilă: "O atmosferă aglomerată cu oameni nervoși, agitați și chinuiți. Holuri urâte, vorbe tăioase, priviri piezișe...". "Și e incredibil cum situația asta rămâne în picioare de atâția ani. E incredibil cum de nu este în stare nimeni să se ocupe astfel încât atunci când intri pe poarta unui spital să nu te simți ca în curtea unui lagăr
Cabral: E incredibil cum situația asta rămâne în picioare by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/31417_a_32742]
-
maniacală de-a se afirma - cam în acest stil sunt formulate acuzațiile. Cel mai tranșant a fost Dan C. Mihăilescu în cronica din Ziarul de duminică la recentul Jurnal al lui Mircea Cărtărescu. S-au înregistrat însă și numeroase atacuri piezișe, ca să nu mai punem la socoteală rumoarea răuvoitoare, care, din cauza lașității nemulțumiților, nu a răzbătut încă în presă. Ce anume a declanșat acest val de antipatie? La prima vedere, nu există vreo explicație. Mircea Cărtărescu este un exemplu de fair-play
Jos Mircea Cărtărescu! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16046_a_17371]
-
ferestre, balcoane sau alte posibilități spre proprietatea îngrădită sau neîngrădită a vecinului la distanță mai mică de 190 cm, măsurată de la zidul pe care se deschid aceste elemente la proprietatea vecină. De asemenea, se interzice a avea elemente de vedere piezișă spre proprietatea vecinului la distanță mai mică de 60 cm, măsurată de la linia cea mai apropiată a proprietății acestuia. Trebuie precizat că această servitute nu interzice realizarea de goluri destinate aerisirii și luminii (trafouri, grile cu ochiuri foarte mici având
Agenda2005-41-05-general4 () [Corola-journal/Journalistic/284292_a_285621]
-
găsi și explicația eșecurilor succesive ale intervențiilor cerești. Altfel decât la Homer, de pildă, fiecărei stabilizări impuse de divinitate i se găsește un apendice destructurant. Ce altceva este finalul - pașoptist avant la lettre - în care deciziei divine îi urmează impetuozitatea piezișă a lui Romândor? Nu e în afara semnificativului nota de parti-pris cu care eruditul lexicograf nuanțează termenul "răgúlă", folosind varianta regională "răgúlă". Sensul acestui fonetism implică simultan o tară. Simplu spus "răgúla" nu e tocmai bună. "în Ardeal, pe une locuri
Patimile cititorului-model - note despre topografia Țiganiadei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11791_a_13116]
-
Mircea Mihăieș La o privire mai atentă, gălăgia pro-Europa a românilor se dovedește o amărâtă apă de ploaie. Dacă lăsăm de-o parte declarativismul pieziș al politicienilor și apelurile steril-patetice ale câtorva ziariști mai luminați, nu prea găsești motive serioase de-a vedea în România un candidat real la integrarea în Uniunea Europeană. Absența voinței politice e vizibilă nu doar în încetineala exasperantă a îndeplinirii cerințelor
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
intelectuală". Cum am putea media cele două extreme? Manifestarea lor ar fi legitimă? Departe de-a ne scandaliza, o atare confruntare ni se înfățișează în favoarea personalității scriitorului. Are dreptate să afirme Constantin Trandafir că, "în pofida sau tocmai datorită unor priviri piezișe, Mihail Sebastian a intrat într-o zodie fastă a destinului său literar". Deoarece se probează astfel cîmpul de tensiune dialectică rămas intact, id est vitalitatea creației "acestui om de gust, de o rară suplețe în gîndire și în scriitură". Tăcerea
Din nou Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8700_a_10025]
-
stă de vorbă, sînt mandatarii deceniului trei. Pe care, cum îi aude el din întrebări, îi vede Marcel Iancu din linii. Primul dintre ei este Arghezi, "orgă uriașă", care "justifică între noi o generație și un veac." Răspunsuri pe sărite, piezișe, viclene: "într'adevăr, când debutează scriitorul: în momentul în care se desface din cerneala lui un fluture viu sau o pasăre vie? la data artificială a tiparului? Sau te raportezi la debutul intim, asemănător cu mersul, noaptea, al lui Iisus
Reporter de leat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8199_a_9524]
-
vidanjorii unul o măsoară cu un dispreț incomensurabil celălalt milos din fire se face că n-o vede. Lacrimi Din ochi ies lacrimi cum rîmele dintr-un pămînt afînat și nu știu ce să facă-n lumină. Program Să mergi în direcția piezișă în căldura virtuală în fraza timidă ce-și amînă mereu imaginea în tandra îmbrățișare ce-și suspendă iubirea în întîmplarea de nimic ce-și dă la o parte soarta nu din trufie ci din smerenie. Vesperală A hîrtie mucedă miroase
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4799_a_6124]
-
sisi. așa că se uită țintă la firma unui mic magazin de unde vor cumpăra mâine aristonul și douăzeci și patru de plăci cu arii din aida carmen rigoletto și tannhäuser alese cu grijă pentru nepoții din walsee. nu poate rezista tentației privirii aceleia piezișe din coada ochiului despre care olena i-a spus că „așa vezi tu stafiile și vrăjitoarele”. abia deslușit prin gelatina verzuie lucheni ascute acum pila dându-i o formă triunghiulară și tăiș de brici. o ascunde apoi în mâneca dreaptă
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
din alamă. împinge cu tălpile șanurile pentru cizme și suportul pentru pălării. strânge în jurul ei o perdea și rochia din catifea ciuruită de molii. ca de fiecare dată i se face sete și frig. încearcă să-și urmărească din priviri piezișe corpul îndoit cum face olena. ca o femeie bătrână. ca un animal în așteptarea loviturii. simte cum i se întinde pe sub piele o plasă rece care se înnoadă în dreptul inimii. bătăile ei se ridică în urechi întâi sacadat apoi ca
sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/5573_a_6898]
-
futurologi paradigma cu felul în care dădeai cândva târcoale trupului mamei în stare de criză puerperală tu în stare de diluant psihopatologic ea da, mai știu mirosul încins al torsului mamei de care mă lipeam pentru a scăpa de zgârietura piezișă a întâiului bărbat mai știu foșnetul sec al picioarelor ei uscate între care mă ascundeam să nu mă afle mâna ce-mi pipăise genunchii prea lucioișI mai aud cum se ciocneau cu sunet de zefir coastele mamei de dinții mei
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
să mori acasă, în somn, într-o clipă de neatenție a vieții, înainte să-ți fie frică..." "Doamne, m-am săturat de mine, cu mine, mi-e silă de neputințele mele - și încă mă răzvrătesc, și încă mă mai cred piezișă dresajului Tău...! Nu știu, nu am chef să mă pocăesc, nu sunt "pe linie" nici a Ta - cum nu am fost nici pe linie ideologică-partinică..." (din Febra negației, 1990-1996) * ian. 1984 ("Nu-mi cereți să mai cînt...") "Anul 1984; am
Pagini inedite de jurnal by Florența Albu () [Corola-journal/Imaginative/12241_a_13566]
-
sau de uz intern). Doar pentru el (și pentru Marcel Iancu), "dada" este o dublă afirmație. Franco-român, el neagă, în franceză, ceea ce,-n română, s-ar zice că afirmă. O afirmație, evident, suspectă, ambiguă: o ironie. Viziunea ironică e strabică, "piezișă"; ea e bilingua,-n sens latin, i. e. perfidă, — cu două fețe ("comme 2 mètres de soie blanche"!), ce va sa zică echivocă. Echivoc e însuși dadaismul, cel atît de monoton în aparență, — care, luîndu-se prea în serios pe sine, și-
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
voie să pună/monteze ferestre pe oricare dintre pereții casei sale, dacă până la limita proprietății vecinului său distanța este mai mare de 1,90 metri. Există și o altă prevedere: dacă fereastra se află pe pereții care asigură o privire piezișă (deci nu directă), distanța față de marginea golului casei vecinului trebuie să fie de peste 0,60 m, cu excepția ferestrei de aerisire. ( O. N.) ÎNTREABĂ: Domnul NICOLAE POPOVICI, Timișoara. Când un consumator cumpără, în regim de consignație, un produs de folosință îndelungată
Agenda2004-36-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282837_a_284166]
-
împrejmuind cu spumă pietrele abia uscate ce-ntr-o clipă își întunecă iarăși albeața Vilele în culori de argilă au un aer părăsit câteva bărci dorm în largul mării căsuțele din golf par paturi suprapuse într-un cămin de burlaci piezișe stânci ies din mare păzind fruntarii invizibile verdele și albastrul joacă în urmele de vapoare stânca din mijlocul mării se arată o dată la o mie de ani spune Caillou mestecând o ciupercă să vadă dacă-i destul de uscată încât saliva
Moartea la Toulon (fragment) by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/5997_a_7322]
-
e un mare scriitor și pentru că stăpânea "arta despărțirii": "[...] Creangă scrie splendide pagini despre copilărie și de-ale copilăriei pentru încântarea adulților; așterne pe hârtie țărănii potrivite mai cu seamă pentru gustul pricepător al celor cultivați. Reîntoarcerea lui este una piezișă. S-a spus adesea că literatura ar fi o formă a iubirii. Nu mai puțin arta cuvântului se înrudește cu o artă a despărțirii: acea tehnică atât de greu de învățat de a păstra, sub alt chip, ceea ce e supus
Câteva sinteze by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9270_a_10595]
-
o altă piele strînsă și dură - un uter rigid. cu sexul din creștet desfoliat ca un lotus cu o mie de petale pluteam în derivă prin el. era lumină și vînt. va fi noapte, va fi bine e o lumină piezișă pe lucruri de la cel mare la cel mic. s-ar spune că-mi cercetează fața dar despre cele ce află nu-mi spune nimic. afară puberii accelerează lacom închis în inimă ornicul. dintre salcîmi răsare curînd întunericul. va fi noapte
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
sculpturală foarte tandră și foarte sinceră și foarte adevărată domnița poesie făcea rondul de majestate era dis-de-dimineață și eu eram epuizat de luptele de gherilă dintre bătrînul ficat și bătrînul plămîn din trupu-mi întins ca un arc deasupra unei prăpăstii piezișe și-mi lingeam pieptul cu limba unei pisici fosforescente venită în vizită dintr-o viață glorioasă de altădată și-mi stîrneam durere roșietic-amăruie și nespus de fragedă lăsîndu-mă mușcat de un fel de șarpe boa cu dinți ferăstrău domnița poesie
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
și care se preschimbă într-o furibundă batjocorire a iluziilor și a speranțelor nobile și deșarte. Iar revelarea coșmarului vesel al cotidianului, a grotescului, a mizeriei existențiale, a urâtului grohăitor din jur (ca metonimii ale unei disperări copleșitoare) devine calea piezișe a autoflagelării. Sunt izbitoare în poezia Marianei Marin acel soi de radicalism etic, acea sete de puritate, sau mai bine zis acea spaimă de compromis și de maculare, care sfârșesc prin a distruge temeiurile înseși ale Ființei. Adriana Babeți oate
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
recupera de la toț ceilalț sămînța rămasă nefolosită. [...] Brothel & Co. Unlimited Împingînd ușurel în canaturile cele mari, Moștenitorul șopti: - Ecce fera !... Hic jacet voluptas. Porț negre, ferecate-n aur se desfăcură să-i îmbrățșeze. Lămpi de coloarea mierii arse lăsau lumini piezișe și dulcege, învăluindu-i în penumbre. Tîrziu, abea după ce se prăbuși p-un jeț, chirurgul pricepu un’se găseau. - Starea mea de spirit nu-i prea îndepărtată de ce trebuie să fi simțt Iona în burta balenei. Lucru care mă face
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
fi tributară conceptual mediului și timpului în care a apărut, dispusă așadar în principiu la subordonare. Încurajată de ceea ce crede a observa ca o practică mai generală (o psihanaliză nu ca sistem sau metodă, nu invocată "fățiș", ci doar "tangențială", piezișă, secvențial: sugestivă), Anca Oroveanu purcede la o decelare a urmelor inconștientului în opera artistică cu mijloacele istoricului artei. O va face prin învăluiri succesive, printr-o "strategie a variației", prin repetiții (nu sunt sigur că A. O. înțelege ce va
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
este mai tânărul Francesco Guardi (1712-1793) care pare să-și fi propus să dizolve viziunea lui Canaletto despre oraș devenită, pe măsura trecerii timpului, tot mai liniară și artificial teatrală. Sub penelul lui Guardi, lumina nu mai este strălucitoare ci piezișă, zidurile par să se disperseze în apă. Veneția capătă contururile unui alt mit, se transformă într-o imagine plutitoare, volatilă, a declinului și morții. Dincolo de turiștii adunând suveniruri există totdeauna un Gustav Aschenbach.
Expoziții la Galeria Națională din Washington by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5407_a_6732]
-
diplomaticesc de vârf arăta a adunătură de borfași. Dacă aceste figuri patibulare și-aceste fețe boțite mă reprezintă pe mine în marile capitale ale lumii, m-am ars! Neîndrăznind să-și contrazică pe față șeful, se mulțumeau să arunce priviri piezișe, în care citeai porniri inspirate din biografia lui Jack Spintecătorul, a lui Râmaru și Terente. Noroc că președintele era ocupat să-și debiteze pamfletul înmuiat în acizi etici, pentru că altminteri ar fi avut toate motivele să-l treacă fiori de
Schizofrenia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13521_a_14846]
-
viitor, de un viitor pe care nimeni nu îl mai promite, nu îl mai descrie și nu-l mai anunță decât, când și când, în scenarii apocaliptice reluate periodic, poetul recuperează cel mai definitoriu dintre „viitorurile” sale: muritudinea. Situarea e piezișă și suspendată într-un prezent al așteptărilor înșelate. Înțelepți, ironici, exasperați, hăituiți de vedenii și visând viziuni salvatoare, tinerii dețin „știința morții”. Robert Șerban spune într-un interviu: „În cartea mea, moartea nu e un personaj negativ. Dimpotrivă. [...] Iminența morții
Despre moarte, numai de bine by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4402_a_5727]
-
Liviu Dănceanu Pripășit pe scărița piezișă ca dinții unui pieptene a funicularului, mă furișez prin Porta San Giacomo, aruncând ochiade invidioase dalelor ce asezonează caldarâmul vechi de câteva secole de pe Viale delle Mura. Duomo, basilica Santa Maria Maggiore, Piazza Vecchia, Palazzo della Regione, străzi și străduțe
Un contrapunct oportun by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9822_a_11147]