277 matches
-
luna septembrie 1944 a participat la luptele care s-au desfășurat În defileul Crișului Alb. Participă alături de Gheorghe Șaru, Eugen Popa, Emil Manu, Gabriel Teodorescu epigramist, la realizarea Revistei literare a Școlii de ofițeri, unde publică desene. 1945 Iași, Sălile Pinacotecii Salonul Oficial al Moldovei octombrie, Iași Expoziția Cum văd pictorii și sculptorii ieșeni orașul lor Expune lucrările Peisaj, Natură moartă și Portret . 28 1946-1947 Funcționează ca profesor la Liceul Comercial de Băieți și Liceul Evreiesc din Iași. 1946 Iași, Sălile
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Salonul Oficial al Moldovei octombrie, Iași Expoziția Cum văd pictorii și sculptorii ieșeni orașul lor Expune lucrările Peisaj, Natură moartă și Portret . 28 1946-1947 Funcționează ca profesor la Liceul Comercial de Băieți și Liceul Evreiesc din Iași. 1946 Iași, Sălile Pinacotecii Salonul Oficial al Moldovei Expune peisaje În acuarelă. Dintre artiștii expozanți amintim pe Corneliu Baba,Călin Alupi, Mihai Cămăruț, Naum Corcescu, Petru Hârtopeanu, Ion Irimescu,Nicolae Popa, Gheorghe Șaru. 1947 aprilie,Iași Salonul Oficial al Moldovei decembrie, București, Sala Dalles
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
cărbunarilor Gdansk, Silezia Neagră. august, Iași, Sala Victoria și Galeriile de artă Expoziție de artă plastică octombrie, Iași, Galeriile de artă Expoziția de artă plastică dedicată poetului Mihai Eminescu octombrie Iași, Muzeul de Artă Expoziția aniversară 110 ani de la inaugurarea Pinacotecii din Iași (1860 1970) S-au expus lucrări din patrimoniul muzeului. 1971 decembrie, Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție de artă plastică aprilie, București Expoziție de artă plastică Expune 5 lucrări În acuarelă. Expoziția de artă plastică - Scopje 1972 iunie
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Se stinge din viață la Iași, este Înhumat În cimitirul Eternitatea. 1999 august, Iași, Muzeul de Artă Expoziție retrospectivă Ștefan Hotnog (1920-1993) Este prima expoziție retrospectivă a artistului, organizată de Muzeul de Artă. 2000 octombrie, Iași, Muzeul de Artă Expoziția Pinacotecă Națională din Iași -140 de ani de la Înființare (1860-2000) 2006 mai-iunie Muzeul de Artă, Sala Voievozilor Expoziția Arborele -simbol universal 2007 mai, Iași, Muzeul de Artă Noaptea muzeelor, Expoziția Iașul În arta plastică contemporană 2008 aprilie, Piatra Neamț, Muzeul de Artă
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
au influențat asupra preferințelor mele. Pentru mine avea preț lucrarea, nu faima. Când eram elev la Școala de Belle Arte, voga profesorului nostru Artachino se găsea ajunsă pe culme. La expoziția Societății Tinerimea, văzusem peisagii din Dobrogea de el, în pinacoteca din Iași erau două, trei tablouri mari ale lui de care se vorbea cu superlative, cu toate acestea, eu priveam arta lui cu totală indiferență. Mai târziu, în străinătate, am dat de lucrări ale unor pictori mari ale căror nume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
valoare. Am fost și am locuit cu el în Italia, așa cum voi povesti, și am avut cu el o expoziție la București în toamna anului 1920. Singura lui manifestare cu lucrări mai numeroase, simțitor influențate de pictura mea de atunci. * Pinacoteca din Iași se găsea instalată în vechiul local al Academiei Mihăilene, la etaj, ocupa cinci camere mari și avea lucrări de valoare, printre care o Sf. Familie de Van Dyck, o lucrare mare de Caravaggio și altele. Din pictura românească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
au fost și mulți spini. Către primăvară, aveam strânsă o sumă de bani, am ajuns al Iași și m-am prezentat la școală. Toată era ocupată de armată și cei câțiva elevi care frecventau cursurile lucrau într-o cameră din pinacotecă. M-am prezentat obosit și flămând, abia coborâsem de pe un vagon de marfă ce mă adusese în Iași, găsesc în sala de lucru și pe director care, cum mă vede, începe să țipe la mine ca scos din minți, vroind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
care conviețuiau alături de aceste creaturi în lupta comună pentru supraviețuire. Pe unele dintre aceste animale rare le mai găsim în grădini zoologice sau în rezervații create de om. Ar fi trist dacă urmașii noștri ar afla doar din albume sau pinacoteci fostele comori vii ale trecutului! Pământul ar fi mult mai sărac. CARUSELUL SINGAPORE FLY Scrânciobul din lemn sau Roata Mare pentru distracție este o invenție străveche, construită de-a lungul timpului de multe popoare. În Romania, cea mai mică instalație
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
la care să nu ia parte. Prin felul lui conciliant, e un bun agent de legătură. - Forma asta de figurant oficial e mai puțin simpatică, dar orice meserie bine îndeplinită!. - Eu îl fac uneori renegat, în glumă. Mă trimite la Pinacotecă să văd Pădurea noastră, brevet de iubirea solului natal. - Da, brevet bun! zise Mini. Greg al tău are spirit de conciliare și în pictură. Dacă cumva ai rămas la Courbet cu gustul peisagiului, te satisface prin liniștea limpede a naturei
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
se oprea, îi plăcea să treacă printre ele, ca printr-un locaș familiar. Scările se desfășurau majestuoase, cu autenticitatea marmorei și se opreau în marginea coridoarelor banale, care deserveau sălile lăturalnice de expoziție. Săli burgheze, cu vederea deschisă spre oraș. Pinacoteca se ascundea ermetică după pilaștri, dosnică ca un mizantrop. Mini intră la întîmplare. Tocmai constata cu jale prezența unei aceleiași acuarele litografice, reprodusă în sute de variante, când fu salutată de însuși doctorul Rim, plin de grație. Ce căutau acolo
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
e. * Revenind Însă la a doua alternativa noastră, problema teoretică ar fiurmătoarea: nu cumva, În ciuda ochelarilor, a valizelor ușoare cu rotile, a mersului său drept, a tot ce a văzut, citit, umblat, ascultat, mâncat, Beaubourg, United Manchester, Scala din Milano, Pinacoteca de la Florența etc. Traian Manu nu-i altceva decât tot un boșo, atent la picăturile de ochi, de nas, la pastilele de tensiune, la gelul pentru varice? Un boșo mai stilat, dar nimic altceva altcineva decât tot un boșo. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
mai bine. Câteva degete de votcă și de coniac, și cam atât. Doi din cei trei chelneri aduși de domnul Brândușă se ocupau de debarasare, În timp ce al treilea făcea poze bosului cu un polaroid În dreptul fiecărui tablou din mica sa pinacotecă. Singur, fără Zorela, Întrucât, după spusele patronului, ea nu era obiect de colecție, adică nu avea cotă pe piața operelor de artă. Deocamdată. Carevasăzică așa, zise ea, fără să pară În vreun fel vexată. Ea ar fi putut intra de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Și nu știu dacă îți spun o noutate, dar Băncilă a făcut portretele lui Toader Luca și soției sale, portrete care au ajuns la Muzeul de Artă din București. Portretele lui Costache Luca și al Coanei Tinca sunt în stăpânirea pinacotecii ieșene. Fiindcă a venit vorba de pictori, am să-ți spun că Emanoil Bardazare a făcut un tablou reprezentând hanul într-o zi obișnuită, când țăranii se întorc de la târg și... poate se opresc pentru câtva timp să cinstească un
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
În lături, Într-o poziție oarecum hazlie, parcă ar fi vrut să ridice brațele către aerul de deasupra sa și să-l Înșface, iar picioarele crăcănate Îi dădeau o anumită vigoare, o mare forță primitivă, ca la acel Christ din pinacoteca Brera al lui Mantegna. Mașinile Îl ocoleau ca pe o piatră, treceau chiar foarte aproape, la o palmă de corpul lui, și nimeni nu protesta, nu era nici un om al ordinii publice de față. „L-a lovit un autobuz“, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
aduce nici un folos, dar este dea dreptul stricăcioasă, fiindcă nimicește un mijloc puternic de cultură. Și, prin urmare, vom zice: este mai bine să nu facem școală deloc decât să facem o școală rea, mai bine să nu facem o pinacotecă deloc decât să o facem lipsită de artă frumoasă; mai bine să nu facem deloc statutele, organizarea, membrii onorarii și neonorați ai unei asociațiuni decât să le facem fără ca spiritul propriu de asociare să se fi manifestat cu siguranță în
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
un șir de forme ce sunt silite să existe un timp mai mult sau mai puțin lung fără fondul lor propriu. Însă în timpul în care o academie e osândită să existe fără știință, o asociațiune fără spirit de societate, o pinacotecă fără artă și o școală fără instrucțiune bună, în acest timp formele se discreditează cu totul în opinia publică și întârzie chiar fondul, ce, neatârnat de ele, sar putea pro duce în viitor și care atunci sar sfii să se
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
obiectul meditațiilor mele neîncetate", afirma ea. După moarte, cenușa i-a fost depusă la Cimitirul "Trespiana" din Florența. Prin testament, averea a fost lasată Primăriei din București pentru administrarea spitalului Pantelimon, ctitoria familiei sale, iar tablourile, corespondența, cărțile sale rare, pinacotecii și bibliotecii municipale din Florența. 13. Aurora Gruescu (11 mai 1914, Oituz, Bacău - 2005) Prima femeie inginer silvicultor din lume, prima româncă intrată în Guinness Book. Fiica învățatorului Chiriac Dragomir, a dorit de mică să urmeze silvicultura, ceea ce a și
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
sensurile pe care le atribuim astăzi acestui fapt. Expunerea prin sugestia imaginii devenea pretext al etalării bunurilor acaparate din teritoriile cucerite. Temple și palate regale au devenit locuri de expunere și reprezentare a puterii, iar spațiile arhitecturii (cum este cazul Pinacotecii de pe Acropolea Atenei) reuneau pentru prima dată în istorie o colecție de picturi realizate pe panouri de lemn. Conceptul de valoare de cult, la care se adaugă mai tîrziu conceptul de valoare estetică, apărută în sfera civilizației Greciei Antice, deschidea
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
1876; un Stroe Belloescu care din leafa sa a ridicat două biserici în satele Grivița și Palerma, o școală și statuia lui Cuza Vodă, tot în satul Grivița, o Casă Națională, cu vestita Bibliotecă Publică - sediu și ale cenaclurilor - și pinacoteca în orașul Bârlad; un Solomon Haliță, creatorul ziarului Bârladul și al revistei George Lazăr; un Iacov Antonovici, colaborator al profesorului Ion Popescu, autor a 5 volume de Documente Bârlădene; un Alexandru Philippide, Vasile Pârvan, G. Ibrăileanu, Șt. Zeletin, Paul Bujor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
redactor cu sediul la Bârlad pentru Flacăra Iașului, N. Constantinescu - șef contabil la CEC Bârlad. Alții, care‐ncotro... * „... Tot la Casa Națională a lucrat un timp și sculptorul Dimitrie Tarază (1896 - 1967), o minune de om, artistul care a resuscitat pinacoteca înființată chiar de ctito rul Stroe Belloescu. N‐am cunoscut o fire mai bună și mai dreaptă, mai blândă și mai cumpănită. Era însăși prietenia și discreți a, și seninătatea, și șoapta dulce, și încrederea în biruința bunului simț. Purta
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
biografică a poetului Macedonski, publicată în 1935. În manuscris apar titluri precum: Însemnările elevului Nanu - roman, Ghe. Asachi, Unde dai și unde crapă (piese de teatru), Viața și opera pictorului Henri Catargi, Viața și opera pictorului Rosenbluth Iosif, Nicolae Bălcescu, Pinacoteca și Academia de Belle Arte din Iași, Istoria omenirii în imagini, Educația iubirii, Materiale privind artele plastice, Materiale privind istoria artelor 11. 63. Eusebie Popovici (1863-1967), profesor la liceele din Suceava, doctor în filologie, cu o intensă activitate politică și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pe noi ne aduce cu picioarele pe pămînt. Dar pe un pămînt, de data aceasta, mai sigur ca oricînd. Sublimul accesibil. Te desprinzi din dezordinea străzii, treci doar un prag și-ntîlnești capodopera. Ce avantaj e să trăiești în orașul primei pinacoteci a țării, Muzeul de Artă! Azi, ce? Un tablou de Pallady. Care? Oricare. Ochii-mi cad pe crudul peisaj cu atît de căutatul de pictori munte St. Victoire. Lucrare timpurie, cînd alexandrinismul nu cotropise încă, magistral și definitiv, gestica generală
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și nobilul palat să cîștige în grandoare, dar să și înnobileze, la rîndu-i, capodoperele. Privind Iașul, datele sînt oarecum asemănătoare. Fostul așezămînt cu funcții administrative, devenind în comunism al Culturii, și-a oferit încăperile, generoase arhitectural, celor două segmente de pinacotecă fondatoare, universală și națională, dar nebeneficiind, ca în cazul Capitalei, de o regîndire muzeală strictă. Mai mult, deteriorările progresive ale construcției întrețin de o bună bucată de vreme un aer de nemeritată sordidă patină. Ceva însă se arată din ce în ce mai pregnant
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
teritoriu; de exemplu, în 1990, s-au achiziționat 4 biserici din lemn din județele Arad și Hunedoara, pentru a le salva de la dărâmare; restaurarea însă este extrem de costisitoare, și ca urmare, stagnează, ceea ce poate duce la deteriorarea definitivă a acestora. Pinacoteca Muzeului de Istorie și Artă din București deține lucrări aflate în depozite improprii - sunt situate în sedii revendicate de foștii proprietari, nu dețin mobilier pentru a proteja lucrările; de asemenea, lipsesc banii necesari restaurării picturilor și altor opere. Probleme ale
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
pictori, ca: Ștefan Dimitrescu, N.N. Tonitza, Octav Băncilă, Jean Cosmovici. A fost coleg cu Corneliu Baba, Mihai Cămăruț și Costache Agafiței. A făcut parte din Grupul plastic ieșean (1938ă și Grupul plastic moldovean (1946). Un timp a fost custode la Pinacoteca din Iași și profesor la Academia de arte frumoase din Capitala Moldovei. Ca pictor, a debutat în anul 1932 și a rămas fidel acestei pasiuni până la sfârșitul vieții. În acest sens, el mărturisea: „Pentru mine pictura n-a fost niciodată
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]