405 matches
-
Tăureni. Nici un detaliu psihologic. Însă cadrul, liniștea, obiectele, toate punctează sincretic deznodământul. Înregistrarea graduală de elemente concrete, în manieră cinematografică, ține loc de orice comentariu. În Zborul la cuib - alt răposat; lângă mormântul pregătit pentru el „șed groparii și mâncă pită și slănină”, într-o totală nepăsare. Eresurile, ca la Gala Galaction și V. Voiculescu, trimit în insolit și magic; nici vorbă de „cerul care zboară”; aici forfotesc spirite maligne, făpturi subpământene. Peste morminte părăsite, vechi, scufundate, „stă și duhănește dracul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
după ce stinseră lampa, se culcară și ei. A doua și a treia zi arăturile continuau pe alte delnițe moștenite de la părinți. În alte zile, gospodinele fiind ocupate cu treburile, nu mai veneau cu amiaza ci le puneau bărbaților În traistă pită și slană sau carne de porc păstrată-n bărbânțe cu untură de porc. Luna aprilie cam așa o petreceau, la arat și semănat, iar În luna mai se semăna porumbul. Însă Înainte de a ara și semăna, Împrăștiau gunoiul adus aici
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
se duse În cămară să-și caute ceva de merinde. O bucată de șuncă așa cam cât dosul palmei, aprecie el că i-ar fi de ajuns până la amiază când se va Întoarce acasă. Mai taie apoi două călcâie de pită și Înfășură totul Într-un ștergar punându-le cu grijă În traista cu merinde. O bucată de slănină și o ceapă roșie pe care o strivi cu pumnul, socoti el că i se cuvine acum pentru o mică gustare ca să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Avraam? D-apoi, am hotărât eu să I-l dau! Și cum îl pregătești pentru asta? D-apoi, nu-i dau să mănânce carne de fel, nici lapte, nici ouă, nici altă mâncare fiartă, numai câteva mere, zarzavaturi și puțină pită uscată. Și de când îl hrănești așa? D-apoi, de vreo patru-cinci ani... Și zic că oi termina anul aista... Mai ai și alți copii? Nu, a zis muierea că de ce să-i mai facă dacă eu îi dau la dracu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
vagonul, doar e loc, da? e bine și la vară cald! tren de carburanți dinspre Cîmpia Turzii, stația General Nicolae Dăscălescu, viteazul din Căciulești! erou și pe Mureș, în Tatra și în stepa calmucă, spun că n-a cunoscut femeia, pită și brînză cu soldatul mînca, la groapă dus pe afet de tun! locul unde mai putem vorbi și fi actuali, cel al legendelor, legenda, tolle, lege! INTERVENȚIE ÎN TEXT Cf. General Rățescu Un secol de amintiri, Bacău, Editura Plumb & Editura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
eu am pe soacră-mea, de 15 ani îi bolnavă, de la 70 de ani mi s-o îmbolnăvit, Parkinson are soacră-mea, da' dac-am fost bolnavă ea m-o grijit, ea mi-o făcut ceai, ea mi-o făcut pită! ea m-o grijit, nu soțu', da' să știți că un băiat nu țîne la mamă ca o fată, țîn cît îs mici, să țîn tot după mamă, da' soțu' ce țînea la soacră! da' acu să nu vadă femeie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
un cetățean, înfofolit, cu ochelari: Domnule sunt fugar, m-a trimis cutare cunoscut... să te rog să mă ajuți. Eu am rămas crucit când am auzit... Asta însemna pușcărie! Ce să fac? Hai în casă. Mai aveam niște slănină, niște pită mai uscată pe acolo. Poftim, mănâncă! Și-am plecat, și n-am mai dat pe acasă... M-am dus pe la mătușă-mea sau unde m-am dus, și o zi sau două n-am mai trecut pe acolo... Când am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
puțină etnobotanică: Popa șade pe scaun - Dianthus carthusianorum - care „scaun“ dacă-l pune În rachiu Îl poate lecui de friguri, dar acum se mulțumește să-și miroase floarea - Narcissus poeticus - și foaia, tot plăcut mirositoare - Melissa officinalis. Tocmai a mâncat, pită - Carlina acaulis - bună și pentru bolile de stomac, și colăcei - Malva silvestris - și-și scarpină barba - Tradescantia - gândindu-se la preuteasă care a păcătuit lepădând folosindu-se - culmea! - chiar de „colăceii“ lui abia amintiți. Mai bine Îi dădea vecinei să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
general asupra „Armoniei”, an administrativ 1931-1932, înțelegem că Grigore Halip „intransigent luptător deșteptărist și om de casă al”Armoniei” până în cele mai de pe urmă ceasuri ale sale”, a fost membru al „Armoniei” de la chiar înființarea ei, în 1881, iar Mihai Pitei, membru cu 51 de membrie activă în „Armonia” din 1897-1914, 17 ani, 2 ani membru fără resort, iar din 1899-1914 (15 ani), economistul „Armoniei”. Raportul era semnat de Leca Morariu, președintele Societății „Armonia”. Secretar al societății semna Eusebiu Jemna. Anuarul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un studiu etnografic de F. Căniță „Teatrul Național din Cernăuți” de A. Hurmuzachi, bibliografie, redacționale. Din protocoalele ședințelor Comitetului Soțietății aflăm că erau persoane care sponsorizau Soțietatea, donând bani, oferind cărți, documente. Redactorii foii erau distribuiți în teritoriu: D. Mihai Pitei în ținutul Rădăuților; D. Constant. Andrievici - Suceava; D.D. Dimitrie Cozub și Dimitrie VasilicoCotmani, Zastavna și Sadagura; D.D. Eugeniu Stârcea și Demetriu Popovici - Storojineț; D. Artemiu Ieremievici - Cernăuți; D.D. Iorgu de Cerneschi, Ion Levicki și Alesandru Costin pentru ținutul Siretului. Pentru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se spală cu apă în miezul nopții, cînd cîntă cucoșul, căci, temîndu se a nu fi luați drept evrei, li se pot înmulți petele. Pentru aceasta se feresc, ba mai mult, se roagă și pentru pierirea celor ce le au. Pită Ca să dospească pita după ce s-a frămîntat, se zice: „Așa să-și aducă pita mea aminte de dospit, cum și-aduc aminte fetele de măritat.“ Pitpalac Un pitpalac să se țină închis în colivie numai trei ani, apoi să i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apă în miezul nopții, cînd cîntă cucoșul, căci, temîndu se a nu fi luați drept evrei, li se pot înmulți petele. Pentru aceasta se feresc, ba mai mult, se roagă și pentru pierirea celor ce le au. Pită Ca să dospească pita după ce s-a frămîntat, se zice: „Așa să-și aducă pita mea aminte de dospit, cum și-aduc aminte fetele de măritat.“ Pitpalac Un pitpalac să se țină închis în colivie numai trei ani, apoi să i se dea drumul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu fi luați drept evrei, li se pot înmulți petele. Pentru aceasta se feresc, ba mai mult, se roagă și pentru pierirea celor ce le au. Pită Ca să dospească pita după ce s-a frămîntat, se zice: „Așa să-și aducă pita mea aminte de dospit, cum și-aduc aminte fetele de măritat.“ Pitpalac Un pitpalac să se țină închis în colivie numai trei ani, apoi să i se dea drumul, că ci, ținîndu-l mai mult, se face un păcat care nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se zolește, ca să fie ferit de primejdii. Femeile nu cos vinerea, ca să nu rămîie oarbe. Vinerea nu se zolește, căci se crede că Sf. Vineri apără de opărit. Vinerea nu se coase, nu se spală haine, nici se coace pită, pentru că vine Vinerea. Vinerea e bine de înțărcat copiii. Joia noaptea să nu coși, nici să torci de la miezul nopții înainte, că te apucă Vinerea. Se crede că acela ce ține vinerile e scutit de furturi. Se crede că fetele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
strivii, legume și alte mâncăruri de sec și de dulce. Mihail Sadoveanu, în monumentala să opera ne reda modul cum încă de la sfârșitul veacului al XVII-lea, în Moldova, se pregăteau și se serveau diferite mâncăruri din peste, răci, berbec, pita de grâu, zeama de găină, sarmale și poale-n brâu și altele. Despre mâncărurile din ultima jumătate a veacului trecut, aflăm de la George Călinescu, în Enigmă Otiliei că mâncărurile se făceau cu untdelemn și mirodenii, în tingiri de arama cositorite
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
pleca nimeni fără să i se dea o bucată de pâine, dacă o cerea și adăugând că și cei din partea vestică a Banatului aparțin aceluiași neam, îndrăznește să ceară întâi la o femeie apoi la un om mai avut câtă pită dar este alungat cu vorbe urâte. Cel din urmă devine bănuitor, deși îi spusese că merge la lucru la Reșița și pune pe un țigan tânăr să strângă vecinii care tabără pe Nicolae Petrașcu în frunte cu Ion Popa, cel
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
țărani au început să urmeze cursurile liceului din Rădăuți. Purtau costume populare nationale, care aveau să devină în perioada interbelică uniformă. Datorită motivației intrinseci și extrinseci a învățării, mulți dintre aceștia aveau să-și transforme numele în renume. De la Mihai Pitei, Orest Renei, Ernst Rudolf Neubauer, Gabriel von Mohr, Leonida Bodnărescul, la Emanoil Isopescul primul director de după 1918, la generațiile de învățăcei care au împânzit zona și lumea, se întinde o vârstă culturală, care îmbina avantajele și neajunsurile manifestate din multitudinea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
cupe măiestre din cel mai fin cristal de Murano îi așteptau cu brațele deschise pe neînfricații consumatori ai sângelui Domnului. "Râuri dă lapte dulce pă vale Curg acolo și dă unt păraie Țărmuri-s dă mămăligă moale Dă pogăci, dă pite și mălaie! O, ce sântă și bună tocmeală! Mânci cât vrei și bei făr-osteneală." (Ion Budai-Deleanu) Ce mai! Raiul în toată splendoarea lui! Iar alături, în boschete cu iarbă grasă și suculentă, sub lumina unui soare lasciv, femei de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de poveste. Insula Paștelui o cunoscusem din diferite cărți, începând cu "Kon-Tiki" și "Aku-Aku" ale norvegianului Thor Heyerdahl. După sosirea la Santiago, aveam să-mi îmbogățesc informațiile cu altele, "de primă mână". Am aflat că insula, denumită de băștinași Te pito sau Te henna, însemnând "Buricul pământului", a intrat în proprietatea statului chilian în 1888, că e situată la 3526 kilometri de Chile, că are formă triunghiulară, cu laturile de 16/18 și 22 km, o suprafață de 165 km pătrați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ospătarea creștinilor, fiindcă s-au miluit, zice-se, să taie cu foarfecele lor legăturile Domnului pe Cruce; lighioni În armuri și cu halebarde Înfricoșate, ca pentru cine știe ce turnir nemilos de cavaleri. Dar am mâncat Între ai mei de acolo, din pita lor mare cât o săptămână din post, un dărab de pită și un dărab de slănină afumată la Crăciun, [care atârna] tot anul de grindă și din care fiecare Își tăia, cu brișca de la șerpar, după pofta inimii. Aici mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
foarfecele lor legăturile Domnului pe Cruce; lighioni În armuri și cu halebarde Înfricoșate, ca pentru cine știe ce turnir nemilos de cavaleri. Dar am mâncat Între ai mei de acolo, din pita lor mare cât o săptămână din post, un dărab de pită și un dărab de slănină afumată la Crăciun, [care atârna] tot anul de grindă și din care fiecare Își tăia, cu brișca de la șerpar, după pofta inimii. Aici mai trăia până mai acum douăzeci de ani, Încă trăgând voinicește cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
facă.“ Din mahalaua noastră, a Gorganului și a Brezoianului, deo cheată prin vecinătatea, de neînchipuit astăzi, a prostituatelor de toată mâna (de lux, de bordel, particulare și de stradă), câ teva aspecte mai stăruie Încă În amintire și merită, prin pito rescul lor, uneori excesiv, sau prin climatul lor favorabil unor deconcertante contradicții morale, o consemnare tale quale În această istorie măruntă a Bucureștiului de acum cincizeci de ani. Cititorului neconformist i s-a rezervat un capitol următor, cu ample evocări
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Brăila Când e închis Ionuț și Stratonic îl ajută să scape. Este un popă care vorbește rău românește și împreună cu dascălul lui îi aduce scule pentru fugă. Isaiia hoave A avut na puntețe Pe Mano-o-le. Aba nu brezale, bre! Lua pită ș-o frângea Și găsea ce-i trebuia! Simion Nicoară Manole Cristea Dămian Ionuț Manole și Nechifor și Gheorghe Tataru cad în prinsoare la Turci în ajunul bătăliei dela Podul Înalt. Li se cer relații; ei îndeamnă spre smârcurile dezghețate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acele locuri. Insula Paștelui o cunoscusem din diferite cărți, începând cu Kon-Tiki și Aku-Aku ale norvegianului Thor Heyerdahl. După sosirea la Santiago, aveam să-mi îmbogățesc informațiile cu altele "de primă mână". Am aflat că insula, denumită de băștinași Te pito sau Te henna, însemnând "Buricul pământului", a intrat în proprietatea statului chilian în 1888, că e situată la 3526 kilometri de Chile, că are formă triunghiulară, cu laturile de 16/18 și 22 km, o suprafață de 165 km pătrați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
noapte pusă cam într-o parte lăsa să se vadă un păr cărunt. Cercei cu diamante montate după moda veche coborau pe umerii halatului ei presărat cu tutun, ca pe vremea elegantelor Frondei. În jurul ei, pe cuvertură, se aflau risi pite pli curi de scrisori golite de scrisorile pe care le conținuseră și pe care Doamna de Coislin își însemna gândurile, în toate direcțiile; nu-și cumpăra hârtie, i-o furniza astfel poșta, gratuit. Din când în când, o cățelușă pe
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]