340 matches
-
peste 60 de filme europene și americane. A câștigat un "Premiu Globul de Aur" pentru rolul personajului de titlu din filmul lui Roman Polanski - "Tess" (1979). În 1980, era deja recunoscută ca un adevărat sex simbol. Fotografia nud, cu un piton alături, realizată de Richard Avedon era poster în multe case și reviste. S-a născut pe 24 ianuarie 1961 în Berlin, cu numele Nastassja Aglaia Nakszynski, în familia actorului german Klaus Kinski și a actriței actress Ruth Brigitte Tocki. Are
Nastassja Kinski () [Corola-website/Science/309201_a_310530]
-
cât și al conținutului. Influența grupului asupra comediei a fost deseori comparată cu influența Beatleșilor în muzică. O echipă de comedie responsabilă atât de scriere cât și de interpretare, au schimbat maniera în care artiștii întrețineau publicul. Controlul creativ al „Pitonilor” le-a permis să experimenteze cu forma și conținutul, ignorând regulile împământenite ale comediei televizate. Influența lor asupra comediei britanice de toate genurile a devenit de mulți ani evidentă, în timp ce în America a adus culoare în interpretarea unor prezentatori culți
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
a adus culoare în interpretarea unor prezentatori culți precum cei de la "„Saturday Night Live”" sau a influențat recentele tendințe absurdiste ale comediei televizate. În vocabularul englez a pătruns cuvântul „"pythonesque"” (precum kafkaesque etc.) Există mai multe teorii privind originea numelui pitonilor, deși ei sunt de acord că singura lui însemnătate este că li s-a părut amuzant. În documentarul din 1998 „"Live At Aspen"” grupul a pretins că „Monty” a fost ales ca ușor sarcasm la adresa feldmareșalului Bernard Montgomery, un general
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
a teatrului universitar. Membrii Python au apărut și/sau scris în următoarele spectacole înainte de a se uni pentru Monty Python's Flying Circus. În special „"The Frost Report"” este considerat ca cel care i-a unit pentru prima dată pe pitonii britanici, oferind un mediu în care să-și poată dezvolta stilurile particulare : În multe dintre acestea au colaborat alți interpreți și scriitori comici britanici, incluzându-i pe Ronnie Corbett, Ronnie Barker, Tim Brooke-Taylor, Graeme Garden, Bill Oddie, Marty Feldman, Jonathan
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
Dudley Moore la „"Beyond the Fringe"”, și lucraseră cu Frost, care avea un stil similar. Apreciau de asemenea sketchul lui Cook și Moore „"Not Only... But Also"” („Nu numai... dar și”). Cu toate acestea, o problemă pe care o vedeau Pitonii era legată de conținutul sketchului, care avea să producă un efect umoristic bun, ceea ce ridica ștacheta glumei finale - cu alte cuvinte, ar fi trebuit să reducă din calitatea generală a sketchului, pentru a nu strica efectul său cu o glumă
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
Cleese se întoarce către Idle, în timp ce sketchul se îndrepta către haos, și remarcă „"Este cel mai caraghios sketch în care am jucat vreodată"”, așa că toată lumea decide să nu mai continue și pleacă de pe scenă. Totuși, pe măsură ce acumulau material pentru spectacol, Pitonii l-au văzut pe unul dintre eroii lor colectivi, Spike Milligan, înregistrându-și noua emisiune „Q5” (1969). Nu numai că acea emisiune era cea mai ireverentă și anarhică de până atunci, dar Milligan deseori renunța la sketchuri pe când erau doar
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
Milligan deseori renunța la sketchuri pe când erau doar la jumătate, plecând pur și simplu de pe scenă (murmurând deseori „Eu am scris asta ?”). Devenise clar că noua emisiune nu va părea atât de originală, și în special Jones a insistat că Pitonii trebuie să inoveze chiar și mai mult. După multe dezbateri, Jones și-a amintit de o animație creată de Gilliam pentru „"Do Not Adjust Your Set"”, intitulată „"Beware of the Elephants"” („Feriți-vă de elefanți”), care îl intrigase datorită stilului
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
alese, Gilliam avea "carte blanche" pentru a decide cum să le îmbine cu animațiile sale, înarmat fiind cu camera, foarfeca și aerograful său. În timp ce emisiunea era rezultatul unui proces de colaborare, diferiți membri erau responsabili pentru diferite elemente ale umorului Pitonilor. În general, opera membrilor educați la Oxford era mai mult vizuală, și mai pretențioasă din punct de vedere conceptual (de exemplu sosirea neașteptată a Inchiziției spaniole în sufrageria unei case din suburbie), în timp ce operele absolvenților de la Cambridge erau mai verbale
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
sfârșit să se apropie de cameră, apucând să spună doar „It's...” înainte de a fi întrerupt de prezentarea titlului secvenței și cântecului specific. În alte ocazii deschiderea rece a durat până la mijlocul spectacolului, prezentarea distribuției având loc doar atunci. Uneori Pitonii au încercat să inducă în eroare telespectatorii, rulând creditele finale la mijlocul emisiunii, de cele mai multe ori continuând gluma prin prezentarea logo-ului BBC, peste care Cleese va parodia secvențe ale unor prezentatori BBC. Într-un caz creditele finale au apărut imediat
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
lui Cleese ca prezentator radio, spunând „"And now for something completely different"” („Și acum e timpul pentru ceva complet diferit”). Muzica specifică lui Monty Python este marșul „"Liberty Bell"”, compus de John Philip Sousa. Nu a fost prima opțiune a Pitonilor dar această înregistrare din arhivele BBC era în domeniul public, și deci gratis. Folosirea animațiilor suprarealiste, de tip colaj și stop motion ale lui Gilliam a fost încă un element intertextual inovator al stilului Piton. Multe dintre imaginile folosite de
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
a fost prima opțiune a Pitonilor dar această înregistrare din arhivele BBC era în domeniul public, și deci gratis. Folosirea animațiilor suprarealiste, de tip colaj și stop motion ale lui Gilliam a fost încă un element intertextual inovator al stilului Piton. Multe dintre imaginile folosite de Gilliam erau preluate din opere de artă faimoase, precum și din ilustrații și gravuri victoriene. Piciorul uriaș care zdrobește titlul emisiunii la finalul prezentării distribuției, este de fapt piciorul lui Cupid, decupat dintr-o reproducere a
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
finalul prezentării distribuției, este de fapt piciorul lui Cupid, decupat dintr-o reproducere a capodoperei renascentiste a lui Bronzino „Venus, Cupid, Folly, and Time”. Acest picior, și stilul lui Gilliam în general, au ajuns să fie considerate „trademarkuri” ale seriei. Pitonii s-au bazat pe și au dus mai departe tradiția comicilor britanici de a se îmbrăca în haine specifice sexului opus. Mai degrabă decât a îmbrăca un bărbat în haine femeiești doar pentru a obține efectul comic, echipa Pitonilor (complet
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
seriei. Pitonii s-au bazat pe și au dus mai departe tradiția comicilor britanici de a se îmbrăca în haine specifice sexului opus. Mai degrabă decât a îmbrăca un bărbat în haine femeiești doar pentru a obține efectul comic, echipa Pitonilor (complet masculină) compunea scenete întregi pentru femei, pe care apoi le interpretau chiar ei. Astfel, într-o scenă în care era nevoie de o gospodină, unul dintre Pitoni apărea îmbrăcat de casă, cu un șorț, vorbind în „"falsetto"”. Deși asta
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
un bărbat în haine femeiești doar pentru a obține efectul comic, echipa Pitonilor (complet masculină) compunea scenete întregi pentru femei, pe care apoi le interpretau chiar ei. Astfel, într-o scenă în care era nevoie de o gospodină, unul dintre Pitoni apărea îmbrăcat de casă, cu un șorț, vorbind în „"falsetto"”. Deși asta accentua umorul, nu era în sine însăși gluma (efectul comic produs de schimbul de replici ar fi fost același și dacă rolul ar fi fost interpretat de către o
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
apoi în filmul „"Monty Python's Life of Brian"” au dus ideea cu un pas mai departe, jucând rolul unor femei care se îmbracă în haine bărbătești. Multe dintre sketchuri au devenit binecunoscute și în afara grupului de fani pasionați ai Pitonilor, și se face referire la ele și astăzi. Câteve exemple ar fi : „"The Dead Parrot"” („Papagalul mort”), „"The Lumberjack Song"” („Cântecul tăietorului de lemne”), „"Spam"”, „"Nudge Nudge"”, „"The Spanish Inquisition"” („Inchiziția spaniolă”), „"Upper Class Twit of the Year"” („Imbecilul din
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
Year"” („Imbecilul din clasa înaltă al anului”), „"Four Yorkshiremen sketch"” („Sketchul celor patru din Yorkshire”), „"Cheese Shop"” („Magazinul de brânzeturi”) sau „"The Ministry of Silly Walks"” („Ministerul Mersurilor Caraghioase”). „"And Now For Something Completely Different"” a fost primul film al Pitonilor, compus din unele dintre cele mai bune sketchuri din primele două sezoane ale Flying Circus, refilmate cu un buget foarte mic (și schimbate puțin) pentru cinematograf. Unele sketchuri faimoase includ : „"Dead Parrot"”, „"The Lumberjack Song"”, „"Upperclass Twits"”, „"Hell's Grannies
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
un buget foarte mic (și schimbate puțin) pentru cinematograf. Unele sketchuri faimoase includ : „"Dead Parrot"”, „"The Lumberjack Song"”, „"Upperclass Twits"”, „"Hell's Grannies"” („Bunicuțele iadului”), și "Nudge Nudge". Finanțat de executivul Playboy UK Victor Lowndes, filmul avea drept scop popularizarea Pitonilor în America, și, cu toate că nu a avut parte de succes în acest sens, a avut încasări bune în Regatul Unit. Grupul nu a considerat filmul un succes, dar în prezent are statut de cult în rândul unora. Grupul (incluzându-le
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
și interpreta un film bazat pe material nou. Filmul, „"Monty Python and the Holy Grail"”, s-a bazat pe legenda arturiană, fiind regizat de Jones și Gilliam, cel din urmă desenând de asemenea animațiile conectoare și creditele inițiale. Împreună cu ceilalți Pitoni, Jones și Gilliam au avut mai multe roluri, dar Graham Chapman a fost cel care l-a interpretat pe regele Arthur. Holy Grail a beneficiat de un buget de aproape 150.000 de lire sterline; la această sumă s-a
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
000 de lire sterline; la această sumă s-a ajuns în parte datorită investițiilor unor trupe rock precum Pink Floyd sau Led Zeppelin - și antreprenorului din industria muzicală britanică Tony Stratton-Smith (fondator/proprietar al casei de discuri Charisma Records, unde Pitonii și-au făcut înregistrările). Filmările au avut loc în Scoția, în special în jurul Doune Castle, Glen Coe și castelului privat Castle Stalker. Din cauza bugetului mic, în film nu s-au folosit cai. Asta a permis una dintre glumele filmului, deoarece
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
absorbea apa de ploaie; bugetul permitea cazarea doar în hotele de calitate scăzută, care nu dispuneau de suficientă apă caldă pentru ca membrii echipei să se spele în fiecare seară; Gilliam și Jones s-au certat între ei și cu ceilalți Pitoni; gravitatea alcoolismului lui Chapman a devenit evidentă atunci când a început să sufere de "delirium tremens" în timpul filmărilor. Terry Gilliam avea să spună mai târziu că „"tot ce ar fi putut să meargă prost chiar a mers prost"”. Pitonii își amintesc
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
cu ceilalți Pitoni; gravitatea alcoolismului lui Chapman a devenit evidentă atunci când a început să sufere de "delirium tremens" în timpul filmărilor. Terry Gilliam avea să spună mai târziu că „"tot ce ar fi putut să meargă prost chiar a mers prost"”. Pitonii își amintesc că filmările de la Holy Grail au fost singurele în care l-au văzut pe de regulă amiabilul Michael Palin pierzându-și cumpătul. Asta s-a întâmplat când Jones și Gilliam au insistat să repete de mai multe ori
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
Total Film"” au votat „"Monty Python and the Holy Grail"” ca fiind al cincilea film de comedie al tuturor timpurilor. În urma succesului reportat de Holy Grail, un reporter l-a întrebat pe Idle care va fi titlul următorului film al Pitonilor, în ciuda faptului că echipa nici nu-și pusese încă problema unui al doilea film. Idle a replicat „"Iisus Hristos - Sete de glorie"”, care a devenit răspunsul standard al membrilor trupei, imediat ce și-au dat seama că închide gura reporterilor. Cu
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
la scenariu să fie depusă într-o sesiune de două săptămâni, departe de distragerile din Marea Britanie. Și-au ales ca destinație pentru sesiune Caraibe. După neplăcerile datorate vremii în filmul anterior, filmările au avut loc în Tunisia. În contrast cu Holy Grail, Pitonii consideră această experiență drept cea mai plăcută din activitatea lor ca grup. Impresarul Bernard Delfont s-a enervat când a citit scenariul, retrăgându-și fondurile cu puțin timp înainte de începerea filmărilor. Proiectul a fost salvat de George Harrison, care a
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
George Harrison, care a organizat imediat „Handmade Films” pentru a finanța „Viața lui Brian” - care a primit atunci un buget de 5 milioane de lire sterline. A declarat mai târziu că a acționat astfel deoarece voia neapărat să vadă filmul. Pitonii au glumit spunând că nimeni nu a plătit mai mult pentru un bilet de cinema. Experimentul co-regizoratului de la Holy Grail s-a dovedit a fi un eșec, deoarece provoca fricțiune creativă. Jones a fost lăsat să regizeze singur. Deși Cleese
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
the Nine O'Clock News"”, un sketch pe marginea unei dezbateri furioase privind „"Viața lui Hristos a Sinodului general"”, un film biblic acuzat că ar fi o parodie a „"însuși Mesia comicilor - Domnul nostru, John Cleese"”. În ceea ce îi privește, Pitonii au susținut întotdeauna (cel mai recent în cadrul comentariului de pe DVD) că filmul este eretic mai degrabă decât blăsfemător, deoarece parodiază religia organizată, nu Dumnezeul venerat. Ultimul film al Pitonilor a avut un stil asemănător cu cel din Flying Circus. O
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]