4,022 matches
-
dramolete sau comedii, cît hazard și cîtă inginerie financiară se ascund în spatele unui "simplu" Oscar... De pildă, să alegem doar o mică poveste: Oscarul pentru cel mai bun scenariu-adaptare (de astă dată "autoadaptare"), al scriitorului John Irving (ca un amănunt pitoresc: absolvent al Institutului de studii europene de la Viena). Romanul (Regulile de la casa cidrului) a apărut în '85. Odiseea lui cinematografică a durat 13 ani. Proiectul inițial s-a născut (în livingul lui Paul Newman) în colaborare cu un regizor care
Oscar 2000: Punga de plastic și statueta de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17200_a_18525]
-
socotit abandonați de partid. Sau chiar lucrați, fiecare în parte, din interiorul partidului. Totuși, cine erau d-nii Ciorbea și Radu Vasile înainte de experiența lor de premieri? Un lider de sindicat cu o ascensiune aproape de necrezut, dl Ciorbea. Un profesor universitar pitoresc și cîrtitor în partid, dl Vasile. Asupra personalității charismatice a d-lui Viorel Lis, devenit primar general al Bucureștiului ca substitut al d-lui Ciorbea nu mai insist. Poate că dl Babiuc ar fi meritat altă soartă, decît aceea pe
Oamenii de neînlocuit după ce au fost înlocuiți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17238_a_18563]
-
o viață de om maximum de trăire. Scrisul ca reacție la evenimente Petre Pandrea este scriitor în toate privințele - un scriitor supertalentat, căruia îi reușesc deopotrivă și marile construcții, și miniaturile, și desfășurările retorice, à la Victor Hugo, și narațiunile pitorești, în stilul unui Ion Creangă al secolului douăzeci, și demonstrațiile de o logică impecabilă, și jocurile de idei specifice literaturii absurdului. Este scriitor în toate privințele, dar are un temperament de ziarist. Pentru el scrisul este o reacție la evenimente
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
mici, cum le stă bine - gândesc unii! - manifestărilor culturale a se arăta în public. Este o emisiune de cultură a jazz-ului, de istorie și de actualitate a jazzului, o emisiune prezentată pe un ton șăgalnic, cu profesionalism, cu farmec pitoresc, de inconfundabilul Florian Lungu. Emisiunea din mijloc de februarie, cea de luni noaptea, a reluat, a retransmis, concertul din seara aceleiași zile, a fost ziua îndrăgostiților ce îl pomenesc, mai nou, pe Sf. Valentin, patron spiritual de import în ultimul
"Marele Jazz" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17252_a_18577]
-
foarte largă audiență din repertoriul celor doi monștri sacri, ne-au fost reamintite de "Big Band Radio" condus de Ionel Tudor. Muzică de caffé-concert cu specific de local, ar gândi, zâmbind, unii dintre noi. În fond o muzică de un pitoresc evocator al perioadelor interbelice, a deceniilor de mijloc ale secolului, cu entuziasme, visuri și speranțe "à l'americaine". Entuziasmele i-au animat, în mod cât se poate de sincer, și pe membrii formației; am remarcat strădanii de omogenizare timbrală a
"Marele Jazz" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17252_a_18577]
-
actuala politică a lumii plutește la suprafața petrolului/ în irizări de roșu verde roșu și albastru/ grasă ca stratul de acid oleic/ pe membrana unei suspensii proteice" (ibidem). Sau înverșunîndu-se a enumera ciudățeniile unei lumi care se complace într-o pitorească semiconștiință etică: "în temple islamice Mohamed proorocește/ din manualul de economie politică/ și la lumina lumînărilor de seu din Vatican/ preasfinții barili fac rugăciuni și mătănii/ sub icoana de fildeș a Sanpetrodolarului/ făcătoare de tot mai multe minuni"(ibidem). Oricum
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
elementelor de oralitate în stilul jurnalistic scris e un fenomen foarte evident, care a fost de mai multe ori comentat din punct de vedere lingvistic și care a trezit reacții contradictorii: de la satisfacția în fața expresivității, a vivacității inventive și a pitorescului pe care le aduce în scris registrul colocvial, pînă la iritarea produsă de neglijențele exprimării, de încălcarea normelor, de prezența unui lexic considerat de obicei vulgar. Invazia oralității familiare mi s-a părut de la început semnificativă și utilă mai ales
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
cât și manifestări care să ducă la apariția unui climat prielnic filmului elvețian. Așa a apărut, pe harta cinematografică a lumii, în 1966, Soleure - pentru francofoni, Solothurn - pentru vorbitorii de germană și Soletta - pentru cei de italiană. Un liniștit și pitoresc orășel așezat pe malurile Aar-ului, datând din secolul IV, și având reputația de a fi cel mai frumos oraș baroc elvețian. Scriitorul Karl Spittler l-a descris de altfel ca "fabulosul oraș al acoperișurilor aurii". Această manifestare a dus nu
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
două destine. Ele nu se intersectează decât cu rare ocazii și tocmai aici stă originalitatea și chiar nota stranie a acestei expuneri autobiografice. Unul dintre destine este cel propriu-zis: întâmplările vieții, de o varietate, un dramatism, și, uneori, de un pitoresc - neobișnuite. Celălalt destin este cel profesional, de o uniformitate obsedantă, o fidelitate crispată față de literatura germană, parțial și poloneză, toate văzute și trăite strict din punctul de vedere al criticului. De aceea, cartea are o importanță informativă majoră: pe de
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
al foițelor zdrențuite,/ al bucăților de ziar îndesate prin/ buzunare// Scrisul agonic nu descinde în piețe,/ nu conduce dansul carnavalurilor ci/ conduce pașii dansatorilor spre/ subteranele conclavurilor, spre crame/ și poduri amețitoare// he, he, definiția este sfîrșitul/ poemului agonic" (ibidem). Pitorească ni se înfățișează, în lirica de care ne ocupăm, derivația cenaclieră a verbului literar. Spectacolul poeților ce se adună monden-ritualic spre a-și citi textele, dar și în vederea unor sindrofii, cu o derulare de intenții mai mult ori mai puțin
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
rupți de realitate. Domnilor de tot felul, opriți măcelul! Prin aceste rânduri afective nu vreau să cad în latura publicității materiale. Doresc să subliniez, doar, un fapt concret sau un fenomen cert, de natură morală. De-a lungul secolelor, în pitoreasca Transilvanie, podiș deosebit de bogat, înconjurat de Munții Carpați, sașii, maghiarii și românii au trăit în pace și înțelegere. Au copilărit laolaltă, s-au respectat reciproc. Căsătoriile mixte deveniseră ceva firesc. Bărbații au plecat împreună la război, uniți sub același steag
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
piper, utopie, onoare, frig, limba română...), despre fix 108 subiecte, ai senzația că filmele nefăcute se-ntorc în cuvinte, în familia unui "august pe un bloc de gheață..." Cele mai multe dintre "cuvintele" lui Sergiu Huzum sînt scrise la Tréport, un port pitoresc pe malul Mînecii, unde, pe fereastra camerei, se vede marea (descifrezi, în carte, printre alte obsesii, și obsesia mării, a Paradisului din adîncuri; în această logică sentimentală, editura care a lansat cartea se cheamă tocmai "Albatros".) Sub privirea albastră, de
Cîteva cuvinte despre Sergiu Huzum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17378_a_18703]
-
cuvântul latin care înseamnă "poet" este "poeta", nu "poetus"). Virtuozitatea stilistica de altădată, care avea ceva vrăjitoresc și îl transporta pe cititor, prin însăși stranietatea ei, spre o mare altitudine lirica s-a transformat într-o comedie a limbajului, doar pitoreasca, doar amuzantă. Iar uneori nici atât - din cauza numeroaselor obscenități: Fericit aș linge/ panamaua atârnândă franjuri a clitorisului tău/ asudând ascetic sub umilință condiției lui de lindic." (Viața aventuroasa a picioarelor ei); Mintea mea va fi un răsucit arbore de cauciuc/ care
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
satiră". Într-adevăr, în textele cvasidiaristice (nedatate: "Amestec datele și le încurc de nu se mai cunoaște an de an"), ale lui Livius Ciocârlie, "înaltă teorie", mereu invocată, e mereu subminată de o logică a subversiunii, cu consecințe nu o dată pitorești. "Discursul" e descusut, înfățișat pe bucăți, pretinsa "sărăcie" a puterilor intelectului se împletește cu satiră. Respirația textului e sacadata, trădînd o nervozitate a dezechilibrului, mai exact o căutare a lui, așa cum un fumător pasionat și-ar răscoli buzunarele cu înfrigurare
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
îi place să vadă cum poate ajunge un amărît - fericit și un fluiera vînt - învingător. Oricui, oricît de sceptic, îi place să vadă cît de deschisă poate deveni - la o adică! - o lume închisă (fie ea "mafia" evreiască dintr-un pitoresc cartier parizian). Oricui, oricît de mohorît, îi place să vadă ușurință cu care un om lipsit de speranță se poate agață de o stea norocoasă. Iar "mesajul" filmului tocmai acesta este: trăim într-o lume în care ploua cu stele
Miorita a intrat în Europa by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17973_a_19298]
-
această mărturisire: "Iubesc Asia cu cît mă apropii de centru. Prefer Rajputana Hyderabadului, si Kasmirul, Bengalului.". Și, aici, nu departe, e Darjeeling, reședință de vară a guvernatorului englez al Indiei! Călătoria, pe jos, prin Himalaya, spre înalturi, nu e atît pitoreasca (evitat, mereu, cu grijă) cît exactă și, fatal, colorată prin peisaj, efort și oameni (însoțitori și călăuze), nemaivorbind despre descrierea vizitei la mînăstirea buddhistă și alta tibetana, firește, în înălțimile muntelui. Și, mai sus, ajunge în jungla himalayană, undeva la
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
propria să colecție. Caragiale în versiunea lui Șerban Foartă seamănă foarte mult cu Caragiale. Există însă și o deosebire, de neignorat. Funcția satirica a limbajului folosit de scriitorul din secolul trecut se diminuează cu prilejul rescrierii, prin artistizare. Caraghioslâcurile devin pitorești, mahalagismele se transformă în răsfățuri lingvistice. Până și formulările agramate capătă o distincție a lor, asemenea timbrelor cu greșeli de tipar care, scoase din circulație, ajung "rarități filatelice".
I.L. Caragiale si Serban Foartă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18114_a_19439]
-
cazuri și metode, mai ales despre felul în care acestea amalgamează credințe străvechi și detalii de viață modernă, am mai scris și altădată. Enumerațiile situațiilor negative, ale cauzelor și ale remediilor lor - minuni, leacuri - sînt cu siguranta părțile cele mai pitorești din anunțuri, prin juxtapunerea limbajului folcloric cu cel comercial-publicitar. Competențele vrăjitoarelor sînt foarte diversificate - afaceri, pierderi, "schimba situații familiare, financiare, medicale, sentimentale, dezleagă farmece, blesteme", "îndepărtează farmece, coșmare", "pentru spor cîștig", "ajuta în dragoste și afaceri", verbele cele mai frecvente
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
predomina însă diferențele, mai ales în punctele în care textele noastre detaliază cauzele răului și metodele de remediere. Dacă publicului canadian i se oferă doar cititul în cărți, în stele sau în palmă, cel românesc pare mai pregătit să accepte pitorescul suprarealist al asocierilor: vrăjitoarele spațiului tradițional românesc "dezleagă de frică, de răsăritura, boala copiilor, de argintul viu", "rezolva cazuri de cununii legate, făcut de urît", "lucrează cu magie albă", "cu magie albă, neagră", "cu plante", "cu talisman", "lucrează cu os
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
-i adună pe "pravoslavnicii, în promiscuitate cu nihiliștii și anarhiștii", ci și, în opinia sa, însuși fundamentul psihiei etnice corespunzătoare. Evident, nu discutăm acum cîtă dreptate ar putea avea poetul în tendenționismul sau profilactic. Ni se pare semnificativă, pînă la pitoresc, silința să de-a părea european cu prisosință ("mai catolic decît papă"), pornind din aceleași impulsuri de inferioritate socială ce dorește a se autolichida. El însuși cultivator al excesului, al unui barochism moral hiperbolizant, al unor fervori revendicative ce sparg
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
intereseze, nici să urăști, evenimente la care n-ai contribuit an nici un fel (cf. 574). Ideea ar trebui să intre an deontologia spectatorului de televiziune". Vasăzică și Cioran și Nae Ionescu și Mircea Eliade! Iar pentru că "ceartă" să fie și pitoreasca ("Când vorbesc despre ăceartaă cu Cioran nu vreau să-mi ascund ipocrizia: eu l-aș ăcertaă pe el. E chiar o ceartă. Ne scărmănam cât putem"), ea e ănzestrată cu tot tacâmul. Nu se servește doar de citate, speculații, demonstrații
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
nevoilor ce nu-i ocolesc pe artiștii începători, a căror avere nu este altceva decît o vocație niciodată stinsa. Apoi grijile gloriei, precum și cele ale succesului, se dovediră alte căi prielnice uitării...". Imediat apare un verișor de-al său, foarte pitoresc, Sylvestre-Palafox-Castel-Gazonal, zis, pe scurt, Gazonal, prin ai cărui ochi lăcomi de provincial-meridional, fastul și strălucirea vieții Parisului sporesc. Verișorul din Paris, ocupat, îi spune că se vor vedea mai bine a doua zi, asigurîndu-l că vor lua masa împreună în
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]
-
oprește lacom pe lanț, pe capac. Degetul apasă cu distincție butonul, capacul se deschide greu că o poartă de cetate medievală și până să te uiți la acele ceasului mai este timp, ai o viață înainte." Cu același simt al pitorescului, cu aceeași capacitate de a vedea un spectacol în situații pe care alții nici nu le observa, Val Condurache povestește cum se "tocmea" bunica lui cu țiganii cărora le dădea haine vechi în schimbul unor cratițe noi, compară înjurăturile rusești cu
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
seară filmului francez, ceh, italian, sau seară teatrului "Nottara", unde, la invitația juratului Vlad Rădescu, s-au văzut "Costumele" entuziasmantului Dan Puric). Câțiva oameni tineri și foarte eficienți (o echipa condusă de directorul executiv al DaKINO, Traian Radu), ăntr-un cadru pitoresc (ca să intri la birourile fundației, trebuie să treci mai ăntăi printr-un... restaurant chinezesc!), au reușit să pună an mișcare angrenajul complicat al unui festival, deși ar fi avut toate motivele, financiar vorbind, să nu reușească. Am numărat, ăn caietul
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
acestea din urmă, ăn "Centaurus", ultima să creație, ultimul semn al ăntrebărilor sfredelitoare, ăncărcate de premoniții sumbre. Le-au dat glas un trio de minunați muzicieni, trombonistul englez Barry Webb, saxofonistul Emil Sein și percuționistul Doru Român, amândoi din Timișoara. Pitoresc, ăncărcat de nostalgii, pe deplin evocator, s-a dovedit a fi concertul ce aniversa un secol de la nașterea celui care a fost Constantin Bobescu. ăntreaga manifestare a fost găzduită an Studioul de Concerte al Radiodifuziunii bucureștene, casa de zi cu
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]