405 matches
-
un pârâu apropiat, mișca roata, iar fusul acesteia, cu ajutorul unor zimți, ridica și lăsa În voie pisăloagele să cadă În blocul de fag cu minereu. Măcinatul și spălatul minereului erau ajutate de o șuviță de apă, care trecea necontenit prin piua de lemn. Cam jumătate din aur rămânea În piuă, iar restul era purtat de firul de apă, sub forma unei tulbureli, printr-o sită și apoi depusă Într-un mic bazin numit “melegar”. Ceea ce nu trecea prin sită se numea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
unor zimți, ridica și lăsa În voie pisăloagele să cadă În blocul de fag cu minereu. Măcinatul și spălatul minereului erau ajutate de o șuviță de apă, care trecea necontenit prin piua de lemn. Cam jumătate din aur rămânea În piuă, iar restul era purtat de firul de apă, sub forma unei tulbureli, printr-o sită și apoi depusă Într-un mic bazin numit “melegar”. Ceea ce nu trecea prin sită se numea “țaglă”, ce se lua și se spăla pe un
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
creștere și coacere, recoltarea prin secerare, strângerea spicelor și depozitarea), există și momente de activitate colectivă la Întreținerea sistemului de irigare, a parapeților de pământ și pietre pentru susținerea pereților terasați etc. După recoltare, femeile pisează boabele de orez În piuă, operațiune greoaie, care necesită mult timp, iar după decorticare se vântură și boabele curate de orez sunt puse În saci În vederea comercializării, fiind principala sursă de venituri. Cresc porci, păsări, câini și pisici. Deși sunt supuși jurisdicției civile ale statului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
știm ce se va finaliza, poate o statuetă, sau un instrument muzical, sau mai banal o lingură. O femeie tânără, cu fața arămie și ochi negri adumbriți, brațe vânjoase și mânicile suflecate ale bluzei, bate regulat cu maiul Într-o piuă de lemn câteva kilograme de orez În vederea decorticării. Puțin mai Încolo, o bătrână vântură Într-un ciur orezul, pe care apoi Îl pune Într-un paner de bambus. O pisică cu coada pe jumătate tăiată se suie rapid Într-un
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de dl. prof. D. Balan, președintele Filialei. S-au pus multe probleme, s-au făcut propuneri valoroase, menite să evidențieze încă o dată importanța vetrei folclorice fălticenene. Se vor face studii privind ornamentele caselor din zona Fălticeni; găteala capului la femei; pivele din zonă; medicina populară tradițională; meșteșugarii; instrumente muzicale populare; un film cu un rapsod popular; îmbunătățirea culegerii de rețete pentru vopsit la Baia și Horodniceni etc. Învățătorii Sandovici și Arșinel vor începe un studiu privind „Pivele de pe Șomuz”. În ce
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
găteala capului la femei; pivele din zonă; medicina populară tradițională; meșteșugarii; instrumente muzicale populare; un film cu un rapsod popular; îmbunătățirea culegerii de rețete pentru vopsit la Baia și Horodniceni etc. Învățătorii Sandovici și Arșinel vor începe un studiu privind „Pivele de pe Șomuz”. În ce mă privește, am propus alcătuirea unui fond documentar al Filialei de folclor; copierea integrală (la mașină, sau preferabil fotocopierea) a revistei „Șezătoarea”, în decurs de câțiva ani. E singura modalitate de a ne procura valoroasa publicație
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și era pedepsit să lucreze cu deținuții la Târgșor, fără a fi condamnat. Era meseriaș priceput. De la el mai toți am învățat meserie. Celui de al treilea i-am uitat numele. Într-o zi se demontase dintr-o hală o piuă de bătut postavuri, pentru a monta în locul ei un urzitor mecanic. Piua trebuia trimisă cu trenul la o fabrică de postavuri. Pereții laterali erau turnați din fontă. Trebuia o macara sau amenajarea unui plan înclinat pentru a-i urca pe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
condamnat. Era meseriaș priceput. De la el mai toți am învățat meserie. Celui de al treilea i-am uitat numele. Într-o zi se demontase dintr-o hală o piuă de bătut postavuri, pentru a monta în locul ei un urzitor mecanic. Piua trebuia trimisă cu trenul la o fabrică de postavuri. Pereții laterali erau turnați din fontă. Trebuia o macara sau amenajarea unui plan înclinat pentru a-i urca pe un ștraf. Voinescu puse câțiva copii să-i urce. Copiii abia răsuflau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
masaj 107. Servicii executate de măcelari 108. Servicii de morărit 109. Servicii executate de mozaicari, faianțari, parchetari, zidari, zugravi 110. Servicii executate de muzicanți 111. Servicii executate de meditatori 112. Servicii de plisat, gofrat, ajurat, stopări 113. Servicii executate cu pive 114. Servicii de presare metale la rece, bobinare 115. Servicii executate de uleinite 116. Servicii executate de bucătari 117. Servicii de pompe funebre 118. Servicii executate de instructorii auto 119. Servicii executate în agricultură, manual sau cu mijloace mecanice 120
ORDIN nr. 1.773 din 20 decembrie 2002 privind aprobarea Nomenclatorului activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, pentru contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea individual. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147024_a_148353]
-
se realizează prin nume (pronume) sau prin participiu (în structuri simple, multiple infrapropoziționale sau analitice), complementul predicativ (mai ales nominal, dar și verbal) se acordă în gen și număr cu regentul nominal (pronominal): „Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori.” (M.Eminescu, P.L., 8), „Am văzut-o devenind brusc palidă.” (O. Paler, Viața..., 161) Când complementul predicativ nominal are structură propozițională, acordul se extinde și asupra numelui predicativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o dovedesc foile de zestre, și în familiile acestora se folosesc piese de interior sau de costum comune cu cele din sate. De timpuriu au existat și instalații pentru realizarea materiilor textile. în anul 1631, de exemplu, este menționată o piuă de bătut sumane pe apa Similei, la Pătrașcani, actualmente localitatea Alexandru Vlahuță. Călătorii străini erau, și ei, impresionați de produsele locale, comentându-le favorabil, cu mici excepții, dar și acestea erau undeva laudative. Unul dintre oaspeții străini ai Moldovei pe la
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
mereu aminte de bunicii lui. Așa s-a ridicat Hanul Răzeșilor. A făcut aici un adevărat muzeu etnografic: ștergare, icoane, linguri și străchini, fuse și furci de tors, vârtelnițe, raghile, suveici, piepteni de lână, fuse de letcă, chiuă cu chilug (piuă cu pilug), vatale, spete, iepe și război de țesut, covoare cu vechi motive românești. Să vină urmașii răzeșilor și să le vadă, chiar dacă mulți nu mai știu la ce foloseau. Fiindcă hanul lui nu este o crâșmă în sensul comun
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ochii amîndoi.// Spînzuratul pînă-n dimineață/Pe același gînd s-a legănat,/Agățat de stele cu o ață/Ușurat de dragoste și viață/ Și simțindu-se neatîrnat.// Astfel făcu haz spre ziuă/ Ascultînd prin arborii vecini/ Păsările ce bat apa-n piuă,/ Și cînd soarele-i trimise spini/ Spînzuratul vînăt ca o floare,/Și cu limba amenințătoare/ își strănută sufletul, deplin”.3) Grav în toate, Bacovia s-a angajat cu maximă seriozitate în „jocurile” de acest gen, iar faptul a lăsat urme
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ale culturii, istoriei naționale etc.; c) Elemente de conservare a patrimoniului cultural național, muzee de diverse tipuri, colecții, pinacoteci, case memoriale etc.; d) Elemente ale ocupațiilor materiale tradiționale: olărit, artizanat, sculptură În lemn, Îndeletniciri casnice și gospodărești (morărit, bătut sumane, piuă etc.); e) Obiceiuri și tradiții, cum ar fi: obiceiuri pastorale, agrare, de anul nou, de nuntă, de naștere, ca și festivaluri folclorice Înterjudețene, nedeele etc. Carpații Meridionali, constituie una dintre cele mai interesante regiuni turistice ale țării noastre, pentru că În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
creșterea libertății financiare și administrative a autorităților regionale și locale și există acum, în Europa Occidentală, mecanisme funcționale de acest tip pe care România le poate, firește, copia și implementa. Care sunt atunci problemele, de se tot bate apa în piuă și pasul pe loc în această chestiune? Prima și cea mai arzătoare chestiune este, bineînțeles, bugetul. Acum, din ce se colectează prin impozite, rămâne la dispoziția autorităților locale doar o treime, restul fiind strâns, la București, de Ministerul Finanțelor, care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
părți din domeniul românesc-domnesc, domenii mai mici, numite la noi moșii, dar și alte bunuri aducătoare de venituri, în primul rând sate cu moșia lor, dar și vămi, mori, iazuri, bălți și heleștee, venituri din cârciumi și prisăci, sladnițe și pive, care pot fi numite ca în apusul Europei, cu un singur cuvânt: feud-beneficiu . Așa a procedat Bogdan cu vitejii lui veniți din Maramureș, viteji care îndeplineau slujbe, în primul rând, militare și apoi dregătorii prin ocoale și ținuturi sau în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
prin raporturi sintactice) și semantic (nu poate fi considerată text succesiunea: frază din domeniul matematicii + frază dintr-un text literar). De exemplu, textul: "El se repezi după casă. Ce faci, babă? strigă el. Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori. A, bine că mi-ai venit, Făt-Frumos! zise ea, făcându-se iar scurtă, ia acum hai la luptă, acu om vedea cine-i mai tare! Hai! zise Făt-Frumos
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-se cu el până-n nori, apoi îl izbi de pământ și-l băgă în țărână până-n glezne. etc.) și un substitut de propoziție (A!), unități sintactice între care se stabilesc raporturile de coordonare (Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus/ și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori.), subordonare (acu om vedea/ cine-i mai tare!) și incidență (Ce faci, babă?/ strigă el.) și care sunt relaționate în plan semantic (aici, episodul luptei dintre Făt-Frumos și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
era ca o feerie, ca un basm... Apoi mă întorceam înfrigurat... mă pătrundea gerul... De fapt, în jurul Dolhascăi, erau păduri nesfârșite... Și la o margine Siretul... Iar chiar pe lângă casa în care stam, mai în spate, unde zăcea și o piuă veche, stricată, curgea Șomuzelul... acolo prindeam porcușori, niște pești mici ca degetul, cu o undiță rudimentară, confecționată de mine... Cu o seară înainte puneam sub mal, în apă, o găină moartă, să se adune plevușca la mâncare... Îi prăjeam, Scămoșilă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
sunt făcute pur și simplu din pai sau fetru, cum se fac de obicei pentru oameni. Pălăriile piticilor sunt alcătuite dintr-un material compus din șase feluri de pene de pasăre și cinci feluri de păr de șoarece date în piuă, din urzeala funigeilor, din văluri de ceață, din fire subțiri de ferigă proaspăt culeasă și încă din multe alte adaosuri: în total nouăzeci și nouă - și pălărierul piticilor nu avea voie să uite nici una, altfel nu va ieși niciodată o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
de fier. Ea îi cerea împăratului dijmă din toți nou-născuții împărăției. În ziua aceea, la miezul nopții, ea urma să vină după micile victime. O furtună cumplită îi vestește sosirea. Făt-Frumos o prinde pe vrăjitoare și o închide într-o piuă mare de piatră acoperită cu o stâncă și legată cu șapte lanțuri de fier. Dar bătrâna rostogolește piua și, în închisoarea ei de granit, ajunge acasă la ea: piua strivea pădurile și adâncea lacurile. Făt-Frumos urmărește dâra lăsată astfel și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
urma să vină după micile victime. O furtună cumplită îi vestește sosirea. Făt-Frumos o prinde pe vrăjitoare și o închide într-o piuă mare de piatră acoperită cu o stâncă și legată cu șapte lanțuri de fier. Dar bătrâna rostogolește piua și, în închisoarea ei de granit, ajunge acasă la ea: piua strivea pădurile și adâncea lacurile. Făt-Frumos urmărește dâra lăsată astfel și ajunge la un palat înconjurat de niște flori necunoscute, împodobite cu toate culorile curcubeului. Este sălașul Mamei-pădurilor, a
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
sosirea. Făt-Frumos o prinde pe vrăjitoare și o închide într-o piuă mare de piatră acoperită cu o stâncă și legată cu șapte lanțuri de fier. Dar bătrâna rostogolește piua și, în închisoarea ei de granit, ajunge acasă la ea: piua strivea pădurile și adâncea lacurile. Făt-Frumos urmărește dâra lăsată astfel și ajunge la un palat înconjurat de niște flori necunoscute, împodobite cu toate culorile curcubeului. Este sălașul Mamei-pădurilor, a cărei fiică, foarte frumoasă, se îndrăgostește pe loc de Făt-Frumos; îi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
agricole - șipotenii s-au preocupat din timpuri vechi și de meșteșuguri. Dacă privim în urmă cu câteva secole, descoperim că în zonă erau prezente meșteșugurile prin tot felul de „utilaje” țărănești datorate geniului creator al populației locale: mori de apă, pive, războaie de țesut etc., unele dintre ele mai păstrându-se încă în unele gospodării. Ca meserii erau consemnate cele de croitori, cojocari, zidari, dulgheri, răchitari, țesători etc. Poziția geografică în cadrul Câmpiei colinare a Jijiei, la mijlocul distanței dintre orașele Iași și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
peste mijloc cu bete țesute din lână. Poalele fustei cădeau cam la o palmă deasupra genunchilor. Pe cap, flăcăii purtau căciuli de miel, de obicei, negre. În picioare aveau ghete. Bătrânii purtau cioareci albi, lucrați din dimie groasă, dată la piuă. Cămășile și fustele lor nu mai erau împodobite. Peste mijloc ei se legau cu un brâu lat cam de o palmă, țesut din lână roșie, iar peste brâu puneau chimirul din piele, lucrat la târg. Brâul și chimirul protejau mijlocul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]