740 matches
-
frumos În care mă cufund Visând nestingherită Și veghindu-ți somnul Te-mbrățișează sufletul meu Cu toate trăirile lui Alungându-ți tristeți Și chemându-te tainic În feeria dragostei eterne Sunt vie, iar vinul din mine Se revarsă-n cupa plânsetului tău Inundându-l cu puritate Dar tu rămâi același Eternul pribeag Și-atât de însetat de libertate... - Ce zici? Îți place? - Mă pui pe gânduri, draga mea Deea, răspunse fata. Nu știam că ești și poetă. Că vei deveni un
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353712_a_355041]
-
I-am dat la persoane de încredere, unul dintre ei a trăit până acum doi-trei ani acasă la o fostă colega de serviciu. Într-o zi eram singur acasă, la bloc. Primesc un telefon. - Alo. Din receptor aud ceva între plânset și urlet. Cu greu îmi dau seama că era maică-mea. - Liniștește-te și spune despre ce e vorba. - A muriit, a muriiit ... Am înghețat. Gândul nu-mi era decât la Nicu. Totuși încerc: - Cine a murit ? - Vaandaa ... Am răsuflatat
ÎNTÂMPLĂRI CU CÂINI de DAN NOREA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353814_a_355143]
-
a început să plângă, eu îl legănam tot mai tare și prin legănare bebelușul a alunecat spre picioare până când bărbia lui a ajuns la jnurul de asigurare. Plângea tot mai tare, eu îl legănam tot mai tare. Bunica Fica auzind plânsetul copilului a venit la mine în grădină să vadă ce facem. Spre surprinderea ei copilul era aproape spânzurat de jnurul asigurator. A strigat la mine m-a certat și pe bună dreptate am meritat. Toate astea nu le voi uita
CASA PĂRINTEASCĂ de IONEL CADAR în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354011_a_355340]
-
frăguțele, fata începu să plângă în hohote. Atunci, lângă ea apăru un spiriduș drăgălaș, care îi spuse că se numea Mărțișor și că venise de îndată ce o auzise plângând, pentru a afla ce necaz mare o făcuse să umple pădurea cu plânsetele ei. Auzind despre ce era vorba, Mărțișor o liniști pe fată și îi promise că, dacă va mai merge puțin prin pădure va găsi frăguțe. - Mama, nu vreau să se termine trist! Nu poți face legenda să se schimbe? Nu
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
cui și n-a scos nici un sunet de durere și la fel a fost până l-au pironit. Înainte de a pleca, am văzut cum se pregăteau să-i ridice crucea iar înainte de a ajunge la ziduri am auzit strigătele și plânsetele de jale ale celor care l-au însoțit, rude și ucenici ai lui, mai mult femei. Printre plînsetele acestora se auzeau însă huiduielile și cuvintele de batjocură ale iudeilor, oamenii arhierului Caiafa Alioso. -De ce n-ai rămas până la sfârșit
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
Înainte de a pleca, am văzut cum se pregăteau să-i ridice crucea iar înainte de a ajunge la ziduri am auzit strigătele și plânsetele de jale ale celor care l-au însoțit, rude și ucenici ai lui, mai mult femei. Printre plînsetele acestora se auzeau însă huiduielile și cuvintele de batjocură ale iudeilor, oamenii arhierului Caiafa Alioso. -De ce n-ai rămas până la sfârșit acolo? întrebă procuratorul. -M-am întors pentru noi porunci precum ați vorbit prin curierul nubian, răspunse centurionul. Ponțiu Pilat
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
simțeam o oarecare indiferență față de orice. Mi-am dat seama de ce! Pentru că eram obosită! Pentru că în perioada respectivă dormeam foarte puțin. De la ora 1, 2, 3 noaptea până pe la 8, 8 jumate... când îmi dădeau deșteptarea urletele de copil și plânsetul de bebeluș al vecinilor... Plus că am pierdut câteva nopți în perioada respectivă hoinărind prin Londra, așa în plimbare, și după cum v-am mai spus... orașul nu doarme deloc, e luminat „al giorno”, și te așteaptă cu brațele deschise să
JURNAL LONDONEZ (5) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354075_a_355404]
-
de păcate, dorință de mântuire. Analiza propriei vieți spirituale se face adeseori prin raportare la persoane biblice. Durerea și părerea de rău transpar din toate versurile acestei frumoase scrieri numite de teologul grec Ioannis Fountoulis „un cântec de lebădă, un plânset înainte de moarte, un monolog de jale.” (Denia Canonului celui Mare, Agenția de Știri Basilica, www.google.ro) „Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul” se rostește, în timp ce se fac metanii, în tot timpul Postului Mare. Este o invocație a Divinității bazată pe o
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
au luat... Ei nu l-au priceput fiind bieți neștiutori... Dorința i se taie odată cu răsuflul risipit...Și moaaare! * Cortegiul dinspre viață în vaiet îl petrece. Un soare la crepuscul degrabă se scoboară și-n mantie întunecată pământul învelește... Un plânset în cutremur se dilată, pământul în durere zguduind... Prăpăd domnește-n templu... coloane cad în geamăt icnind... catapeteasma se frânge cu zgomot de urgie... e zbucium... și e groază... e durereee!!! Iudeii se încurcă vrând scapare!! * Sub îmbeznata boltă, dincolo de
ÎNVIEREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354233_a_355562]
-
mă adori Nesăbuită-amantă ce încă mă condamnă La dragoste de floare și la viol de flori... Sunt, poate, doar o umbră a umbrei ce o caut În umbra ce ascunsă-i în triste despărțiri Pe un peron ce plânge în plânsete de flaut Când trenul nu oprește în gări de amintiri... Sunt sigur că-n ziua cea mai tristă și ploioasă Noi, oamenii, vom exulta îndurerați de dor La cea mai dragă, perversă și frumoasă Amantă: Poezia! Iubita iubiților ce mor
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
de mașini spre Biserica românească „Buna Vestire”, pentru slujbă. Lăcașul era arhiplin de lume, care a ascultat plângând slujba superbă a părintelui Popescu, ce abia putea să cânte din cauza plânsului, iar predica dânsului a fost iarăși prilej de valuri de plânsete în lăcașul inundat de lumini și lumânări aprinse în toate ungherele. După ce părintele și-a încheiat cuvântul de despărțire, colegii și prietenii lui Paul au ridicat în plânsete sicriul și l-au așezat în carul mortuar. Am pornit spre cimitir
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
din cauza plânsului, iar predica dânsului a fost iarăși prilej de valuri de plânsete în lăcașul inundat de lumini și lumânări aprinse în toate ungherele. După ce părintele și-a încheiat cuvântul de despărțire, colegii și prietenii lui Paul au ridicat în plânsete sicriul și l-au așezat în carul mortuar. Am pornit spre cimitir. Mergeam alături de Zâna și Andreea, de Anca și Louise, zdrobiți de durere. Scene teribile, cutremurătoare, pe un frig de -13 grade ce coborau vertiginos cu cât ne apropiam
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
decât seara, când îl auzeam lătrând singur în curte, în întuneric și în frig. Cum are grijă de noi, manca-l-ar tata-mare de băiat frumos!” mi-am spus mulțumită. Nu știu cât am dormit, dar m-am trazit în țipete și plânsete. Speriată, am privit în jurul meu, am sărit din pat ca o nebună direct în ghetele puse lângă sobă și am dat fuga în curte așa cum eram în pajama. Când am ieșit, într-o secundă i-am văzut pe toi așezați
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
se așeze lângă fiecare mac, să-i prindă mâna și să valseze împreună. La sfârșit “macii” se ofileau, iar “bondarii” deasupra noastră, ne acopereau protector. Dansul era frumos și în mod sigur avea o semnificație. Matei, după multe insistențe și plânsete, a fost și el acceptat în programul nostru, în locul altui “bondar” care reușise să se îmbonăvească înainte de sfârșitul anului. În fiecare zi, după-amiaza, venea la mine și repetam amândoi sub privirea admirativă a prietenelor mele. Cu toată greutatea lui, se
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
Și Ionel s-a dus la serviciu. Dar ea, nepricepută, emoționată, a afumat mâncarea și se văita că ce o să zică Ionel. Conștiinciozitatea asta care este mare dar de la Dumnezeu pentru tot omul! Și a venit Ionel. Și ea, cu plânset și vaiet, i-a spus: “Dragă Ionele, am afumat mâncarea”. “Lasă, dragă, nu mă interesează. Dar de ce nu te-ai gândit la mine toată ziua? Asta mă interesează pe mine”. Ei, asta o să ne întrebe Dumnezeu, Care ne-a dat
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
amețit de băutură, tatăl copilului și-a căutat "alte" dezmierdări. Când a venit acasă, copilul plângea: se îmbolnăvise. Îngerașul se străduia; mama copilului se străduia; doar tatăl lui era de nerecunoscut. Acum, îl supărau toate: reproșurile soției, gălăgia făcută de plânsetele copilului, mâncarea și chiar dezmierdările: alte și alte dezmierdări. Ceva lipsea din armonia Familiei. El însuși. Într-un târziu a înțeles: copilul era tot mai bolnav; soția i se îmbolnăvise și nu-i mai făcea mâncare; el de asemenea era
CARTEA CU PRIETENI XXXI-ÎNGERAŞUL PĂRĂSIT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357925_a_359254]
-
Și Ionel s-a dus la serviciu. Dar ea, nepricepută, emoționată, a afumat mâncarea și se văita că ce o să zică Ionel. Conștiinciozitatea asta care este mare dar de la Dumnezeu pentru tot omul! Și a venit Ionel. Și ea, cu plânset și vaiet, i-a spus: “Dragă Ionele, am afumat mâncarea”. “Lasă, dragă, nu mă interesează. Dar de ce nu te-ai gândit la mine toată ziua? Asta mă interesează pe mine”. Ei, asta o să ne întrebe Dumnezeu, Care ne-a dat
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
nesamah se separă de trup și se înalță, fiecare în sfera de unde a venit” - cf. www.opal-astre.ro. „Până la blânda chemare/a efluviului TIFERET,/împodobite de planete/merg pe urmele însângerate/ale lui Iosif din Arimateea/să umplu drumul cu plânset,/suflete sihastre” („sihastru” - sinonimul Inițierii) - cf. Trecerea Eului, p. 34. ...Din aceste izvoare pur spirituale, pline de Otrava Regală a Adevărului Ultim, se trage și domnia (aparent, oximoronică!) a Poetului: „imperiul bogatei sărăcii/întemeindu-mi domnia” (cf. Imperiul Bogatei Sărăcii
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
Acasa > Orizont > Selectii > O SĂ TE SUN Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 529 din 12 iunie 2012 Toate Articolele Autorului să nu-ți mai aud tânguitul plânset blajin rostogolindu-mi lacrimile pe stânci doar pe orizontală doar acolo unde cordul își pierde bătăile fără ecou o să te sun să-ți trimit jarul învelind mâinile în pecetea iubirii veșnice iar tu să recunoști măcar ca în noi a
O SĂ TE SUN de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358240_a_359569]
-
lui m-a inspirat la poezia ce urmeaza: Cristian Petru Bălan INEVITABILĂ UNIRE Candoare ideală și univers feeric, Unirea dintre țărmuri la Pontul Euxin S-a scufundat în Prutul proscris de vânt siberic Să fie-un rău de jale, de plânset și de chin. Dar iată, frați de sânge din cele două maluri, Că timpul tânguirii și de-amânări se gata... Veniți să umplem Prutul cu flori și cu portaluri Și s-alipim Moldova de Maica-i venerata ! Veniți la sânul
FRAŢI ROMÂNI DE PRETUTINDENI ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357742_a_359071]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > PLECÂND VENIND Autor: Nina Dragu Publicat în: Ediția nr. 2281 din 30 martie 2017 Toate Articolele Autorului Plecând venind Plecând venind Venind plecând Se duce timpul Între plânset și cânt Tăceri și cuvânt Între ziuă și noapte Între viață și moarte. Plecănd venind Venind plecănd Tănjesc dupa tine Căutându-te Chemându-te Adorându-te Rugându-te Plângând cântând Cântand plângand De unde ai fi Un semn să-mi dai
PLECÂND VENIND de NINA DRAGU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/358790_a_360119]
-
în: Ediția nr. 2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului Toamna vine iar, cu brațele ei goale, ploile reci și ceața îi dau din nou târcoale. În adâncuri se-ascund surd izvoare de zâmbete, răsăriturile calde-s surghiunite de plânsete. Secretele curgerilor de apă ce numele-ți poartă îmi citesc sufletul amar din scoarță-n scoarță, lacrimile-mi curgând din ochii albaștri-duioși, să fie și norii-ncărcați de pe cer... invidioși. Mă-ntreb dacă inima-mi se va molcomi la timp
TRISTEȚE TOMNATICĂ de IRINA BBOTA în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/358937_a_360266]
-
cu înfoieri de pene, cu gângurit și atingeri de ciocuri, așa cum văzuseră la Mărțișor și Primăvara. Dar flăcăii și fetele? Cântece duioase și tânguitoare, ca niște chemări, ca niște suspine...și alintări...în acompaniament de viori, clarinete și chitare...cu plânset de corzi, cu țipăt de note curgând speriate, în suspin de clarinet și gemet de chitară...Dar jocurile?..hore și sârbe, bătute și săltate, lente și învârtite, în unduiri de șolduri și frângeri de trupuri, tropote și zvâcniri de corpuri
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
Acasa > Strofe > Creatie > FĂRĂ PLÂNSET Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 747 din 16 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului un număr de cuvinte încearcă să învețe mișcarea... să umple spațiul gol în care agit lumânări de plumb. le aprind capetele înfipte demult în
FĂRĂ PLÂNSET de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359373_a_360702]
-
Toate Articolele Autorului un număr de cuvinte încearcă să învețe mișcarea... să umple spațiul gol în care agit lumânări de plumb. le aprind capetele înfipte demult în pământ. ating fericirea o clipă, apoi explozia unei tăceri. nu mai încape cuvântul plânset. între două fire de gheață, - oamenii le numesc țurțuri, - ridic mâinile și împart existența între a fi și a spera. un număr de cuvinte învață mișcarea printre iluzii și noaptea lacrimii, când răsăritul aleargă să prindă urma iepurelui alb. gând
FĂRĂ PLÂNSET de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359373_a_360702]