1,052 matches
-
Răzvan Theodorescu. Memoria lui Constantin Brâncoveanu este vie la Hurezi, în tot ceea ce a realizat aici, făcând din această mănăstire un focar de cultură și un model pentru întreaga viață și creație spirituală a țării. În epoca brâncovenească s-a plămădit o „desfătată, frumoasă și iscusită” artă bisericească. Ea va fi numită „stilul brâncovenesc”, ultimul capitol mare al artei vechi românești și unul dintre cele mai strălucite din arta creștină de după căderea Împărăției bizantine (1453). Răstimpul hotărâtor pentru destinele spiritualității, cum
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
răspuns, ci reprezintă esența gândirii Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae care ne adună spre a ne hrăni cu darurile teologiei sale. Chiar sfinția sa spunea, ca un testament lăsat teologilor de azi, că teologia sa își va împlini rostul numai în măsura în care va plămădi și cultiva, în mintea celor care o studiază, puterea iubirii spre dezvoltarea ideilor la care el a ajuns. Observăm că dragostea și iubirea ce au stat la baza studiului său și pe care le-a inserat cu prisosință în creația
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469078417.html [Corola-blog/BlogPost/344351_a_345680]
-
iar fântânile vor șopti cu glas de izvoare toate cântecele mele înmănuncheate în flori. Când va răsări soarele, te voi trezi ca să-mi fii iarăși pâine din care să mușc pătimaș. Apoi voi coborî mierlele să te-nvețe cum se plămădesc trilurile ș i, când ziua va merge ca să se culce, tu să scoți din cuptorul sufletului tău toata azima lor. Leonid IACOB Referință Bibliografică: cândva / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 450, Anul II, 25 martie 2012. Drepturi
CÂNDVA de LEONID IACOB în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Candva_leonid_iacob_1332701155.html [Corola-blog/BlogPost/354702_a_356031]
-
glorios avânt; descoperim atenți, adâncuri, rostuire, în Țara mea de glorii cu destinul sfânt. Și ritmul înfloririi răzvrătit de cuget freamătă de dor, vibrând adânc în oră; din noi fiecare fibră scoate-un tunet, fiecare vorbă are o zămislire sonoră. Plămădiți suav, din esențe tari, nebănuite, râvnim setoși, un timp înalt, sărbătoresc; în noi, teluric, mari iubiri dezlănțuite ne rostesc, mereu, cu tot ce-i românesc. Zici că toate păsările se strigă pe nume prin arbori seculari, cu sufletu- n vânt
LA MULŢI ANI, ROMÂNIA! de GEORGE PENA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/george_pena_1480502698.html [Corola-blog/BlogPost/371474_a_372803]
-
Din care Răsărit-au ani. Au fost și sunt, Nu pot să-i schimb, Nici în aur, Nici în bani. Zdrobesc timpul, Secundă de secundă, Împing viața, Înainte Pentru a fi Cât mai fecundă. Zdrobesc timpul, În morile de zile, Plămădind viața, Cu evenimentele, Mobile. Referință Bibliografică: PUIEȚI DE TIMP / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1756, Anul V, 22 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PUIEŢI DE TIMP de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1445461282.html [Corola-blog/BlogPost/342988_a_344317]
-
aud diferit. Sunt atâtea sunete, câte manifestări ale suferinței. Trupul delicat al viorii vibrează. Arcușul suntem eu și tu și tu...Cine face melodia mai lină. Marian Malciu s-a molipsit de cântec. S-a molipsit de melodie. De cuvântul plămădit în vers diafan. Limbajul lui a devenit și el inefabil, precum cel al îngerilor, pentru că, se știe, Poezia este limbajul îngerilor. Aflat în ipostaza de poet, Marian Malciu nu se dezice nici de această dată, aducând după el, parfumul poeziei
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Pe_aceeasi_struna_de_vioara_marian_malciu_1381769101.html [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
pe care vă rog să-l citiți în gând: Altarul cugetului Liniște! Vă invit în Tăcere În Altarul cugetului. Liniște! E un loc miraculos În care numai gândul gândului pătrunde Sub formă de vibrații, de unde. Aici lumina picură din îngeri Plămădește năzuirea Îndrăzneț stârnește simțirea Și îmbracă învăluitor regal Vorbirea. Aici un fluviu de întrebări Taie împăduritul întuneric Luminând statuile înflorite Pe umerii cărora privighetorile Eterice, poveri imponderale Emit Esențele. Emit sunetele de lumină, semințele cuvintelor viitoare promițătoare arzătoare formulări verbale
SCRIEREA – CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Scrierea_cale_de_salvare_a_sufletulu_elena_armenescu_1350569500.html [Corola-blog/BlogPost/346428_a_347757]
-
sămânță, Ce-i va conserva fervoarea, ilustrând a sa dorință. Tot ce a clădit în viață, dăinui-va peste veacuri. De fapt, dragostea se-nvață, suferința n-are leacuri. Durerea și bucuria ,sunt prinse-n balansul sorții, Să-ntrețină armonia, plămădind florile vieții. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: OMUL / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1974, Anul VI, 27 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
OMUL de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1464356620.html [Corola-blog/BlogPost/375223_a_376552]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > AM PLĂMĂDIT Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1587 din 06 mai 2015 Toate Articolele Autorului Am plămădit speranța din puțin, Și apa chioară mi-a fost vinul, Dintr-un pahar cred c-am băut Nectarul unei clipe și pelinul! Am
AM PLĂMĂDIT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1430913665.html [Corola-blog/BlogPost/344048_a_345377]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > AM PLĂMĂDIT Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1587 din 06 mai 2015 Toate Articolele Autorului Am plămădit speranța din puțin, Și apa chioară mi-a fost vinul, Dintr-un pahar cred c-am băut Nectarul unei clipe și pelinul! Am râs de mine și m-am cățărat În sicomor poate-am să fiu văzută Și-n așteptarea
AM PLĂMĂDIT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1430913665.html [Corola-blog/BlogPost/344048_a_345377]
-
am regăsit în rânduri prin cuvinte, Ca salcia, în vara cea fierbinte! M-am scris cu miere și cu dor, Penița s-a îmuiat și-n vârf de nor, Furtunile au fost toate alungate În țărmul de uitare întemnițate. Am plămădit speranța din frumos Când trece ploia, ceru-i luminos, Seninul toarnă mir de vindecare, În sufletul rănit din fiecare floare! foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Am plămădit / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1587, Anul V
AM PLĂMĂDIT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1430913665.html [Corola-blog/BlogPost/344048_a_345377]
-
Furtunile au fost toate alungate În țărmul de uitare întemnițate. Am plămădit speranța din frumos Când trece ploia, ceru-i luminos, Seninul toarnă mir de vindecare, În sufletul rănit din fiecare floare! foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Am plămădit / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1587, Anul V, 06 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
AM PLĂMĂDIT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1430913665.html [Corola-blog/BlogPost/344048_a_345377]
-
Cândva priveam în față, vedeam cum viitorul Îmi este hăt departe, împresărat în mult Acum privesc în urmă, la viața-mi ca ogorul Trecută și cam veche, bătrână de tumult. Nu am regrete lucii, făcut-am ce-am voit Am plămădit din palme un om, un pom, o casă Dar timpul trece fulger spre viitor murit, Privesc rămasul urmei, frumosul ce mă lasă. Nu plâng spre nemurire, nu-s oale și ulcele M-oi stinge ca și alții, ce-au făurit
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
mai mult COTLOANE ALE MINȚIICândva priveam în față, vedeam cum viitorulîmi este hăt departe, împresărat în multAcum privesc în urmă, la viața-mi ca ogorulTrecută și cam veche, bătrână de tumult.Nu am regrete lucii, făcut-am ce-am voitAm plămădit din palme un om, un pom, o casăDar timpul trece fulger spre viitor murit,Privesc rămasul urmei, frumosul ce mă lasă.Nu plâng spre nemurire, nu-s oale și ulceleM-oi stinge ca și alții, ce-au făurit o lumeNepoții
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
iunie 2013 Toate Articolele Autorului Motto: ,, Florile sunt frumusețea pământului și poezia lui. Nu trăim decât prin harul și jertfa plantelor. Fiecare floare e o poemă întrupată, zămislită în petale pline de mireasmă și substanță dumnezeească din care vor fi plămădiți îngerii,, ( Vasile Voiculescu) În perioada 31 Mai - 1 Iunie 2013, a avut loc la Brăila cea de-a II-a ediție a ,, Festivalului Național de Creație și Intrpretare Ana Blandiana ,, ținut sub auspiciile Ministerului Educației Naționale, Inspectoratul Școlar Județean Brăila
BRĂILA 2013 de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Festivalul_national_de_creat_constanta_abalasei_donosa_1370380308.html [Corola-blog/BlogPost/346231_a_347560]
-
rugăciune ,, acuarelă , semnată de Constanța Abălașei-Donosă , artist plastic, grafician și poet , expoziție ce cuprinde o parte din portretele unor spirite alese, întemnițați în închisorile comuniste pentru ideile lor spuse în proză sau în versuri ,, substanță dumnezeească din care vor fi plămădiți îngerii ,, cum bine spunea medicul poet Vasile Voiculescu în scrierile sale , în versurile sale. Printre aceste chipuri de sfinți ai închisorilor pictați în acuarelă apar: Părintele Arsenie Boca, Părintele Nicolae Steinhardt, Constantin Noica, Petre Țuțea, Alexandru Paleologu, Părintele prof. Dumitru
BRĂILA 2013 de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Festivalul_national_de_creat_constanta_abalasei_donosa_1370380308.html [Corola-blog/BlogPost/346231_a_347560]
-
omului în dumnezeu - om, după Har. De aceea, modelul antropologic al Ortodoxiei nu este omul bun și virtuos, dintr-o perspectivă umanistă și umanizantă, ci Dumnezeu - Omul Iisus Hristos. Popoarele ortodoxe, în larga lor stratificare și structurare, sunt concepute și plămădite în această tradiție culturală, astfel încât, în pofida incontestabilelor influențe de înstrăinare pe care le-au primit de-a lungul timpului, ele mențin în conștiința lor germenii acestei tradiții, ce se exprimă în momentele ei cruciale ca omenie și generozitate, termeni care
DESPRE PARTICIPAREA TINERILOR CRESTINI IN U.E.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_participarea_tinerilor_crestini_in_u_e_.html [Corola-blog/BlogPost/371248_a_372577]
-
ieșit din legi, ce curge de Crăciun cu doriri întregi. e-așa de frumos cerul prin rostiri cânărețul sfintelor sfințiri; Un cântec ne anima pe pamant când la copii aud cântec sfânt aud brazii păstrător de cântec când Iisus se plămădește-n pântec simt în Colinde cuvinte cu mister când le aud Lerul-Ler... coboară pădurile pe poteci neoprite și bradul se-npodobește cu fructe-mplinite; când căprioara amușinează peste timp pericolul armei venite din Olimp. De n-ar fi fost Iisus cum este
COLINDUL LINDA-LIND de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Colindul_linda_lind.html [Corola-blog/BlogPost/351039_a_352368]
-
Buică (Buni), am găsit-o pe Buni la microfon. Intreținea sala cu verva sa. Am auzit-o spunând că, deși prezentarea fusese excelentă, fusese făcută în engleză, iar iile românești cereau să fie prezentate în graiul in care au fost plămădite, pentru a putea exprima bogația de simțire ce le-a inspirat. De fapt, când erau prezentate diversele procedee tradiționale, Buni, alături, îmi spunea termenii românești ai uneltelor folosite: ăsta e dărac, aceasta este meliță, acesta e fuior, și tot asa
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1403892965.html [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
LITERARĂ, LA MARGINE DE BUZĂU, de Dumitru K Negoiță , publicat în Ediția nr. 2295 din 13 aprilie 2017. A fost odată un Cenaclu - literar Care funcționa pe strada Umbrelor Și primea lumină De pe străzile Luceafărul și Luminii. Aici, s-au plămădit multe cărți c-o semnificație aparte. Iată, cum era tratată pe vremuri(azi în bar, atunci în cafenea) o șezătoare literară, de mas-media de pe atunci, nu prea departe de Buzău, la Rm. Sărat, cu protagoniștii Cincinat și Ion Pavelescu. Fratele
DUMITRU K NEGOIŢĂ by http://confluente.ro/articole/dumitru_k_negoi%C5%A3%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
Galaction...Camil Petrescu. Dar, și cei care veneau foarte des la ,,Cafenea'', precum Duiliu Zamfirescu; Alexandru Sahia ... Citește mai mult A fost odată un Cenaclu - literarCare funcționa pe strada Umbrelorși primea luminăDe pe străzile Luceafărul și Luminii.Aici, s-au plămădit multe cărțic-o semnificație aparte.Iată, cum era tratată pe vremuri(azi în bar, atunci în cafenea) o șezătoare literară, de mas-media de pe atunci, nu prea departe de Buzău, la Rm. Sărat, cu protagoniștii Cincinat și Ion Pavelescu. Fratele, Ion Pavelescu
DUMITRU K NEGOIŢĂ by http://confluente.ro/articole/dumitru_k_negoi%C5%A3%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
și patentam “cuvântul tăiat”, ca o specificitate originală a “generației milenariste”, ce aștepta, aproape mesianic și tensionat, Judecata de Apoi a anului 2000. Sub mentoratul unor poeți clujeni de calibru: Ion Mureșan, Ion Cristofor și, mai ales, Teohar Mihadaș se plămădea o generație poetică unică în urbea de pe Someș. Debutau în reviste sau editorial poeți de excepție, ca Adrian Mihai Bumb, IP Azap, Daniel Moșoiu, Ioan Buteanu, Daniel Hoblea, Alexandru Hălmăgean, Dumitru Cerna, Victor Țarină sau Dan Banciu. Poetul Adrian Suciu
POATE FI CLUJUL CAPITALA POEZIEI ROMÂNEŞTI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poate_fi_clujul_capitala_poeziei_romanesti_al_florin_tene_1326387053.html [Corola-blog/BlogPost/361829_a_363158]
-
Cândva priveam în față, vedeam cum viitorul Îmi este hăt departe, împresărat în mult Acum privesc în urmă, la viața-mi ca ogorul Trecută și cam veche, bătrână de tumult. Nu am regrete lucii, făcut-am ce-am voit Am plămădit din palme un om, un pom, o casă Dar timpul trece fulger spre viitor murit, Privesc rămasul urmei, frumosul ce mă lasă. Nu plâng spre nemurire, nu-s oale și ulcele M-oi stinge ca și alții, ce-au făurit
COTLOANE ALE MINȚII de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1486706037.html [Corola-blog/BlogPost/375502_a_376831]
-
simplu răspuns, ci reprezintă esența gândirii Părintelui Dumitru Stăniloae care ne adună spre a ne hrăni cu darurile teologiei sale. Chiar sfinția sa spunea, ca un testament lăsat teologilor de astăzi, că teologia sa își va împlini rostul numai în măsura în care va plămădi și cultiva, în mintea celor care o studiază, puterea iubirii spre dezvoltarea ideilor la care el a ajuns. Prin urmare, vom susține la unison cu autorul acestei lucrări, că teologia Părintelui Dumitru Stăniloae este o teologie filocalică. Este frumoasă prin
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_.html [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
mângâie cu gingășie pe obraz ) Așa a decis stăpânul nostru, Dracula! După ce și-a pierdut viața și tronul țării, a ajuns în această lume. La unul din balurile celebre de la Budapesta a cunoscut o frumoasă contesă vampirică. Ei m-au plămădit pe mine! PALOȘ : (surprins) Vrei să spui că Dracula trăiește? PRINȚESA: Bineînțeles! Contele este stăpânul tuturor vampirilor din lume! Cavalerul o cuprinde cu brațele de mijloc și o lipește de el. PALOȘ: Doresc să-l cunosc pe tatăl tău, vestitul
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_i_sce_ion_nalbitoru_1386102075.html [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]