178,467 matches
-
Barbu Cioculescu Vom plăti și cu câtă cetățenească mândrie taxele de radio-televiziune, nu fiindcă nu ne putem dezlipi urechea, ochii de posturile onorabilelor instituții de stat, cu cele mai variate și de un extrem interes emisiuni, ci pentru a ne bucura de dreptul de
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
muritor de a respira adânc, pe ambele nări iar în caz de guturai, pe gură aerul curat al Patriei cu inerente reduceri, acolo unde acesta este pentru totdeauna poluat sau pentru bolnavii cu capacitate respiratorie redusă. Scufundătorii maritimi n-ar plăti, asemeni, taxa, nici salvamontiștii, lucrând cu tuburi de oxigen. Dar până și pruncii (scuzați: bebelușii), petrecând senine ceasuri de meditație în pântecul matern ar putea fi impozați, după modalitatea japoneză ce înscrie data nașterii individului din ziua conceperii lui. Unei
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
au curățat de toți cei ce nu aparțineau Puterii și aveau un cuvânt de spus. Cei ce au rămas sunt îndemnați să se comporte echidistant, pe însuși modelul președintelui republicii. Până mai ieri, tot românul avea radio/televizor, dar nu plătea taxe. De mâine, va fi exact invers, într-o răsturnare de situație perfect dialectică. Se mai vântură zvonul că aceia care nu au aparate de radio vor fi înzestrați cu ele, pe gratis, de la stat o șansă pentru o industrie
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
la capsatoare, ba chiar și o Volgă ca la radio Erevan. Factori imprevizibili încercuirea imperialistă, renunțarea la munca patriotică din gulaguri, consumul de alcooluri inferioare au împiedicat ducerea la bun sfârșit a operației. În capitalism, lucrurile diferă extraordinar: totul se plătește, cu excepția dreptului la moarte. Este drept însă că, atâta vreme cât nu avem o economie de piață funcțională îl putem impune și pe acesta. În cazul contrar, deficitul bugetar pe anul 2004 va depăși cuantumul de 3, nouă legiuit, și în loc să intrăm
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
discordie avem), tot mai vizibil în binecuvântatul spațiu mioritic. La a doua privire, văd tot ce-am văzut la prima: micro-secvențe, multiplicabile cu milioanele, din tragedia unei națiuni incapabile de regenerare. Îmbătrânită fizic și sclerozată ideatic, societatea românească începe să plătească pentru enormele greșeli comise în trecut. După boom-ul natalității din anii șaizeci, România a intrat într-un declin constant în ce privește sporul populației. Explicațiile sunt cât se poate de simple: într-o țară în care se murea de foame, cuplurile
Zeta-Jones are bilet circular by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13834_a_15159]
-
plan. Săptămîna trecută Justiția britanică a ajuns la aceeași concluzie. Sau cum titrează EVENIMENTUL ZILEI "Răpirea Victoriei Beckham de către români, O MINCIUN| de presă. Procesul românilor acuzați că plănuiau răpirea vedetei a fost suspendat. Principalul martor al acuzării a fost plătit de ziarul care a lansat scandalul". Îndoielile Cronicarului porneau tocmai de la mărturia albanezului din Kosovo, care în loc să se ducă la Poliție, cum ar fi procedat oricine în locul lui, a ales redacția unei publicații de scandal. l Un scandal de presă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
îl ia în serios pe năbădăiosul pastor? l Tot în Adevărul aflăm că firmele care au cel puțin 100 de angajați, fie ele particulare, fie de stat, sînt obligate să angajeze cîte patru persoane cu handicap. Dacă nu, trebuie să plătească la buget echivalentul cîtorva salarii. E vorba despre o lege care există, dar pe care n-a băgat-o nimeni în seamă. În privința firmelor statului, Legislativul poate propune liniștit asemenea lucruri. Și e lăudabil că a făcut-o. Particularii însă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
că e mort și îi șoptesc mamei sau uneia dintre surorile care stă lângă mine: "Și mai ales să nu i-o spuneț." În timpul somnului mă sâcâie lipsa banilor. N-am nici un sfanț, contul în Bancă e gol, cum o să plătesc hotelul? Ăsta e unul dintre coșmarurile care m-a urmărit cu cea mai mare obstinațe. Și astăzi mă mai urmărește încă. Ca insistență, se poate compara numai cu visul cu trenul. Visul acesta l-am avut de sute de ori
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
trist; ei le laudă. Mă plâng că, dacă și aceste vase îmi vor fi luate, nu voi mai avea nimic de preț în casă. Când m-au văzut atât de abătut, frații frigieni mă întreabă: «cât ești dispus să ne plătești, ca să le poți păstra?» Ce s-o mai lungesc, mi-au cerut o sumă mare, o sută de mii de sesterți; am acceptat. Între timp mă cheamă guvernatorul și-mi cere vasele; atunci frații frigieni îi spun că s-au
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
zonă. Este un păienjeniș cu zeci de drumuri și ramificații pe orizontală. Ca la țară. Toată lumea cunoaște și se cunoaște cu toată lumea. Totul este la vedere. Ce mănînci, ce bei, ce bucurii, ce supărări, ce obiceiuri, ce facturi sînt de plătit și cu ce sume. Această așezare exclude și secretele, și ierarhiile. Cu toții dăm zăpada din fața porții, udăm curtea și spălăm rahații lui Bobiță de pe trotuar, cîinele salvat din ghearele hingherilor cu complicitatea noastră, a tuturor, ne împrumutăm lopeți, mături, bani
Nocturnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13875_a_15200]
-
gropile noastre, cele de toate zilele și nopțile. Nici una dintre firmele care au turnat asfalt în București anul trecut nu a fost dată în judecată, măcar de ochii lumii, pentru că și-au bătut joc de treaba pentru care au fost plătite cu banii contribuabilului. Arțăgos politic, primarul general n-a chemat în judecată pe nimeni pentru porcăria care s-a făcut din bani publici, cu asfaltarea Bucureștiului de anul trecut. Traian Băsescu ne-a și prevenit că reparațiile care au început
Primarii Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13857_a_15182]
-
pe Traian Băsescu să se asigure că banii bucureștenilor vor fi risipiți în reparații de mîntuială? Ce-i împiedică pe primarii de sector să facă același lucru? Și apropo de murdăria de pe străzi și de praful endemic din București: contribuabilul plătește ca să aibă un oraș curat. Primarii de toate rangurile din acest oraș chiar nu văd că toate firmele care se ocupă de curățenia Capitalei își bat joc de bucureșteni? Mașinile care ar trebui să adune praful, mai rău îl ridică
Primarii Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13857_a_15182]
-
putere, bani, influență. Sub comuniști, n-am putut înțelege în ruptul capului cum o șleahtă de slugoi se mândreau cu titulatura de activiști ai partidului, că „propagă" învățăturile lui Stalin și Pingelică, până n-am aflat că sunt foarte bine plătiți pentru aceste ticăloșii. În naivitatea mea, îmi imaginam că ne otrăvesc mințile benevol, după orele de serviciu în fabrică sau la birou. Nu făceam, pur și simplu, legătura între politic și social. Într-un mod curios, istoria chiar mi-a
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
procesul de calomnie intentat de căte dl Dorin Marian. Două lucruri rămîn să fie explicate de magistrați: 1) dacă n-a fost calomnie, atunci de ce senatorul cu limbă lungă și minte scurtă a fost obligat de aceeași instanță să-i plătească dlui D.M. 75 de milioane de lei daune morale; 2) și dacă n-a fost calomnie afirmația senatorului cum că dl D.M. ar fi fost implicat în contrabanda cu țigări de pe Otpeni, atunci înseamnă că asupra dlui D.M. continuă să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13888_a_15213]
-
glorie factice, chiar dacă lăsăm la o parte arhicunoscutele d-sale compromisuri cu regimul Ceaușescu. O bună parte a creației în chestiune nu e decît o pastișă neinspirată, suficient de greoaie, a lui Faulkner. Unii folclorizează, alții faulknerizează... Dar sinceritățile se plătesc. Încălcînd regula jocului (de societate) al comodului conformism, riscînd a scrie exact ce gîndea, Alex. {tefănescu s-a văzut prompt admonestat de un confrate care a crezut de cuviință a taxa aprecierile d-sale neortodoxe la adresa lui D. R. Popescu drept
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
demnitarilor sînt foarte exacte. Vînat de impozite, obsedat de cheltuielile curente, românul obișnuit e atît de preocupat să dribleze statul, încît are impresia că demnitarul are și el de-a face cu aceeași unitate de măsură. Amărîtul care nu-și plătește întreținerea la bloc se simte mai bine cînd vede că demnitarul își declară o avere modică, uneori insignifiantă în raport cu funcția sa. Demnitatea omului sărac, care păcălește statul sau își înșeală vecinii, neplătindu-și datoriile la bloc, se vede brusc nepătată
O mie și una de declarații de avere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13887_a_15212]
-
aceeași unitate de măsură. Amărîtul care nu-și plătește întreținerea la bloc se simte mai bine cînd vede că demnitarul își declară o avere modică, uneori insignifiantă în raport cu funcția sa. Demnitatea omului sărac, care păcălește statul sau își înșeală vecinii, neplătindu-și datoriile la bloc, se vede brusc nepătată, cînd se confruntă cu declarațiile de avere ale demnitarilor. Ceea ce îmi place la demnitarul român e că, pus să-și declare averea, el își reamintește de condiția sa de om obișnuit. Astfel
O mie și una de declarații de avere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13887_a_15212]
-
Lyggia Naum, Rodica Zafiu și Directoarea Editurii Humanitas Educațional, Dana Papadima, a urmat momentul întemeietor. Se considera membru al Clubului Apolodor oricine citește un fragment favorit din povestea pinguinului din Labrador a spus solemn domnul moderator, adăugînd liniștitor: nu se plătește cotizație. Să deschidem cărțile (am facut zilele trecute un drum pînă acasă la Doamna Naum ca să cercetez lista "prinsă în versuri" în exemplarul ei) și să urmărim semnăturile, în ordinea paginilor: Lăură Mușat, TUDOR, Florica Ichim, George Ardeleanu, Tania, Ioana
Cum se înființează un club by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13905_a_15230]
-
tia că îmi place să călătoresc; și lui îi plăcea, dar o făcea și pentru mine. L-am însoțit peste tot unde era invitat să țină conferințe, mai ales după 1960. El ținea cursuri, iar eu mă plimbam. Cursurile fiind plătite, strângea și bani, iar după ce le termina, mai rămâneam în țara respectivă și călătoream împreună, vizitând țări necunoscute nouă. Îi era frică de avion. De pildă, o călătorie în Japonia am făcut-o traversând cu trenul Uniunea Sovietică, apoi am
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
soluții valide, guvernanții se pierd în improvizații ce seamănă a bacșișuri date populației, în încercarea disperată de a le perverti conștiințele. Ceea ce ce pare că și reușesc cu brio. În aceste momente de adormire națională, cui să spui că vom plăti cu vârf și îndesat "facilitățile" și "cadourile" oferite de comenduire? Încearcă să-i explici românului că trăiește prost pentru că muncește prost și-ai să-ți faci un dușman pe termen lung. Spune că treburile merg prost în țară mai ales
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
cîrpă. Nu pot gîndi". Sau autopersiflator: "Fac ordine în bibliotecă. Nu aștept nimic. Nu sper nimic. N-am planuri. Un fel de a gusta din rația zilnică de fericire". Decepția continuă macină, puterea de-a o fixa cu condeiul se plătește. Explicabil, prozatorul are momentele sale de cădere. Demoralizarea se transpune uneori în termeni extremi precum: "mi-e frică", "situație fără ieșire", "disperare". Dar din fericire, energia rezistenței nu se evaporează. Diaristul nu-și pierde niciodată reperul fundamental al acesteia, care
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
și onorante propunerile făcute de instituții și festivaluri din diverse țări europene. Mă simt un artist liber și nu am mustrări de conștiință din această cauză. Nu trebuie uitat că aici nu ne produce nimeni spectacolele și că nu sîntem plătiți pentru ceea ce facem. Ba din contră, părem exagerați dacă pretindem vreun onorariu... În timp ce la Paris am o primire foarte bună, în România trebuie să demonstrez la infinit cine sînt și ce vreau... De altfel, dacă lăsăm ipocrizia la o parte
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
și energia lui Dumnezeu învăluită în întuneric. Allegro Cânt Haydn după o zi neagră și simt căldura simplă în mâini. Clapele vor. Ciocănele blânde bat. Rezonanța verde, vivace și calmă. Rezonanța spune că există libertate, că există cineva care nu plătește tribut împăratului. Îmi vâr mâinile în buzunarele-mi haydniene și îl imit pe cel ce privește lumea cu seninătate. Înalț steagul haydnian - semn că: "Nu ne predăm. Dar vrem pace." Muzica este o casă de sticlă pe panta unde pietre
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
coada între picioare. Unii au redevenit țărani, alții nu știu de ce să se apuce trăiesc din expediente și trag la măsea. Muncitorul care e așa și pe dincolo, lucrează la întreprinderi falimentare unde ori că muncește, ori că stă e plătit la fel de prost. Pe ceilalți, cei care trag și sînt adeseori plătiți mizerabil, nu-i vede nimeni. Nimeni nu-i vede nici pe profesorii care își văd minuțios de treabă, fără a se lăsa descurajați de salariile lor de supraviețuire. Despre
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
România ar fi o țară neguvernabilă. Ceea ce nu e cazul. Atît doar că dacă noi, cei de jos, ne pierdem încrederea unii în alții, cei de sus care se bucură pentru moment de această dezbinare, s-ar putea s-o plătească anul viitor, la alegeri, ca și predecesorii lor sau ca ei înșiși, cînd au pierdut alegerile în 1996.
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]