297 matches
-
după multele cioburi de cărămizi ce se găsesc în latura sa de nord. Unele canale de drenaj mai au țipari și țestoase, ultime rămășițe ale unei faune deosebit de bogate. Până în anii 60 era pește din belșug, cu specii valoroase, crap, plătică, știucă, caras, caracudă, lin, pe lângă plevușcă și scoici sau raci, iar avifauna era reprezentată de toate speciile acvatice din lunca Dunării, cocori, stârci, bâtlani, egrete, nagâți, pescăruși, rațe, gâște, lișițe, găinușe de baltă, care au dispărut toate. Au mai rămas
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
cârtița. Păsările sunt reprezentate de cioară, pițigoi, gaiță, ciocârlie, privighetoare, sticlete, cuc, găinușă, barză, rață pitică, nagâț, iar reptilele de șopârle și șerpi. Un loc important îl ocupă fauna piscicolă. Printre speciile care populează apele râurilor sunt: clean, scobar, crap, plătică, zvârlugă, țipar etc. precum și numeroase specii de batracieni, broaște țestoase etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Liteni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
în acest domeniu cu finalizarea proiectului Taparura lansat pe [[06 aprilie]] [[2006]] și menită să reconcilieze oraș cu litoralul sau. patrimoniului culinar și bucătărie, în general, fac parte din bogăția culturală a Sfax.Cele mai multe feluri principale sunt o bază de plătica , un pește popular Sfax de mult se poate face cu rezolvarea, în principal peste cușcuș.Sfax este, de asemenea cunoscut pentru lăcomia lui, veți găsi o mulțime de rețete și compoziții pe bază de migdale [[Fișier:Couscous of Fes.JPG
Sfax () [Corola-website/Science/308560_a_309889]
-
și țînțarii. În Sasîk supraviețuiesc totuși 47 de specii de pești, care fac parte din 12 familii ("Acipenseridae, Clupeidae, Cyprinidae, Esocidae, Cobitidae, Siluridae, Atherenidae, Gasterosteidae, Percidae, Gobiidae, Syngnathidae, Pleuronectidae"). Dintre speciile principale de pești, sunt de menționat carasul "Carassius gibelio", plătica "Abramis brama", crapul "Cyprinus carpio", șalăul "Lucioperca lucioperca" și bibanul "Perca fluviatilis".
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
ridicate care foarte rar sint inundate. Pe teritoriul rezervației se întâlnesc și specii rare de mamifere: vidra (lutra lutra), hermelina (Mustera erminea), nurca europeană (Mustela lutreola) ș.a. Ihtiofauna complexului acvatic este reprezentată de peste 30 de specii de pești: crapul, carasul, plătica, văduvița, avatul, babușca, somonul, șalăul, cosașul ș.a. Specii rare: plătica de Dunăre, bibanul-soare, cega, soretele, mihalțul ș.a.
Prutul de Jos () [Corola-website/Science/308721_a_310050]
-
întâlnesc și specii rare de mamifere: vidra (lutra lutra), hermelina (Mustera erminea), nurca europeană (Mustela lutreola) ș.a. Ihtiofauna complexului acvatic este reprezentată de peste 30 de specii de pești: crapul, carasul, plătica, văduvița, avatul, babușca, somonul, șalăul, cosașul ș.a. Specii rare: plătica de Dunăre, bibanul-soare, cega, soretele, mihalțul ș.a.
Prutul de Jos () [Corola-website/Science/308721_a_310050]
-
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Plătică (Bramidae, Berycidae) Murenă (Conger conger) Sparide (Sparidae, cu excepția Spondyliosoma cantharus) Specii de pești de stâncă (Scorpaenidae) Limbă de mare (Microchirus acevia, Microchirus variegatus) Phycis blennoides (Phycis spp.) Drac de mare (Trachinidae) Rândunică de mare (Triglidae) Picareli (Centracanthidae) Caracatiță (Octopus vulgaris
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
undițar Lophiidae Argentine Argentinidae Crevetă baltică Palaemon adspersus Capelin Trisopterus luscus Ton obez Thunnus obesus Moluște bivalve Bivalvia Crevete albastre și roșii Aristeus antennatus Mihalț de mare albastru Molva dipterygia Putasu Micromesistius poutassou Ton roșu Thunnus thynnus Bops Boops boops Plătică Bramidae, Berycidae Calcan mic Scophthalmus rhombus Moluscă Venerupis pullastra Moluscă cu negi Venus verrucosa Cod de Atlantic Gadus morhua Moră comună Mora moro Crevetă comună Pandalus spp. Crevetă de nisip Crangon spp. Murenă Conger conger Raci, languste Palinurus spp. Sepie
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
Păsările cele mai cunoscute sunt: mierla, privighetoarea, pițigoiul, rândunica, graurul, vrabia, gaița, cioara, codobatura, uliul, bufnița, corbul și cucul. Dintre pești, pe lângă cei cunoscuți în râul Mureș, se întălnesc în apele mici din satele comunei cleanul, mreana, mureșanul, porcușorul și plătica. Insectele întâlnite în această zonă sunt: musca comună, viespele, albina țigănească, gaunele, dragoiașul, țânțarul, furnica, cărăbușul, rădașca și altele. Biserica „Sf.Mucenic Gheorghe”, ridicată în 1883, din cărămidă, în stil baroc-vienez, pe locul unei vechi biserici de lemn:
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
vegetale de stepă. Fauna este variată și bogată și se grupează în cinci biotopuri. Pădurile sunt populate de mistreți, vulpi, bursuci, cerbi, căprioare, diferite pasări și reptile. Pe câmpuri poți întâlni rozătoare. Fauna acvatică este reprezentată prin specii de crap, plătica, altele. Pe teritoriul satului se găsesc și resurse naturale. Climă este temperat-continentală influențată de masele de aer atlantice dinspre Vest, mediteraneene dinspre Sud-Vest și continental-excesive dinspre Nord-Est. Temperaturile medii sunt cuprinse între -25 °C în ianuarie și +31 °C în
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]
-
viță-de-vie . Fauna o alcătuiesc speciile tipice de câmpie: vulpea, iepurele, țistarul, iar dintre păsări - vrabia, ciocârlia, graurul, pițigoiul, cucul, cioara, potârnichea, prepelița, porumbelul de câmp, ciocănitoarea. Speciile de pești cele mai răspândite, din lacuri și iazuri, sunt crapul, carasul, șalăul, plătica, baboiul, țiparul . În 2011 alegerile locale pentru funcția de primar s-au desfășurat în 2 tururi. Rezultatele primului tur sunt: Chisaru Viorica (PLDM) - 31,09%, Buceațchi Victor (PD) - 30,85%, Ursachi Sergiu (PCRM) - 21,27 % și Moraru Iurie (PL) - 16
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
animale, păsări, care odinioară se găseau aici din belșug. Într-un număr mai mare se mai întîlnește: iepurele, țistarul, hîrciogul, cîrtița etc. și respectiv : pițigoiul, graurul, vrabia, sticletele etc. Bogată este lumea acvatică din bazinul rîului Prut: crap, caras, șalău, plătică, știucă etc. Zonei de stepă îi sînt caracteristice prezența reptilelor: șarpele cu abdomen galben, șarpele de casă, vipera de stepă etc. Animalele se vînează în catități mici: iepurii, gîștele, rațele sălbatice. Pentru acest teritoriu este caracteristic prezența solurilor de ciornoziom
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
șocul, lemnul câinesc, cătina. În această zonă poți întâlni mistrețul, iepurele sălbatic, vulpea, bursucul, căprioare, țistarul, vipera comună; dintre păsări:rate sălbatice, cocostârci, bâtlani, nagâți.În apele Prutului se găsesc numeroase specii de pești: carasul, crapul, știuca, somnul, salăul, bibanul, plătica, chișcarul și crapul chinezesc. Șesul din cursul inferior al pârâului Vladnic este acoperită cu o vegetație săracă din cauza solurilor sărate,în cursul mijlociu și superior se întâlnește o vegetație specific de baltă cu stufărișuri și păpurișuri. Alte zone împădurite se
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
specii rare de fauna precum "Dreyssena polymorpha" (un lamelibranhiat) și floră - săgeată apei ("Sagittaria latifolia"), nufărul indian ("Nelumbo nucifera") - introdus pe cale artificială, nufărul alb ("Nymphaea albă"). Luciul de apă este ideal pentru practicarea canotajului. Ihtiofauna cuprinde exemplare de somn, crap, plătica, biban,știuca,roșioara,salău,caracuda. Pe malurile lacului se află următoarele localități: pe malul nordic Tâncăbești, Izvorani și Siliștea Snagovului (în NE), iar pe malul sudic Vlădiceasca, Ciofliceni, Ghermănești, Snagov și Șanțu-Florești. Pe o insulă se află Mănăstirea Snagov, ctitorita
Lacul Snagov () [Corola-website/Science/305866_a_307195]
-
serie de populări cu diferite specii de pești, acțiuni finanțate de: Direcția Apelor Mureș, AJVPS-Mureș și Asociația pescarilor sportivi din jud. Mureș. Au fost astfel introduse în lac, sub formă de alevini, juvenili sau reproducători următoarele specii: Crap, Caras, Păstrăv, Plătică, Avat, Babușcă, Roșioară, Șalău, Știucă, Biban, Amur, Novac. - înființarea lacului de acumulare BEZID a reprezentat o necesitate îndelung analizată și studiată sub toate aspectele: social, hidrologic, socio-economic, dar și din punct de vedere al dezvoltării durabile a zonelor adiacente. Realizarea
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
efectuat în anul 1937, a scos în evidență 28 de specii de pești și anume: babușcă albă, biban, bâtcă, caracudă (caras moldovenesc), cegă, cosac, crap, crap-caras (caracudă argintie), ghiborț, glavoc, guvid de baltă, guvid negru, lin, mreană, obleț, ovat, păstrugă, plătică, porcușor, roșioară, sabiță, scrumbie, somn, șalău, știucă, tiulcă, țipar-chișcar, văduviță . Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
sud-est al lacului este o colonie de pelicani creți ("Pelecanus crispus") unică în Ucraina. Limanul este bogat în pește, aici viețuind numeroase specii de pește, precum și un număr mare de raci. Printre speciile de pește întâlnite aici sunt crapul, bibanul, plătica, știuca etc. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea lacului existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Apa din limanul Covurlui
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
conifere, foioase, artice si de stepă. Fauna include 68 de specii de mamifere (iepurele, vulpea, elanul, lupul, ciuta, mistrețul etc), 203 specii de păsări, 7 specii de reptile, 13 specii de amfibieni și 60 de specii de pești (babușca, ghiborțul, plătica, bibanul etc). Coordonate Geografice: Suprafață: "total:" 65,300 km² "Uscat:" 62,680 km² "Mare:" 2,620 km² Granițe Terestre: "total:" 1,574 km "vecini:" "Belarus 680 km, Letonia 576 km, Polonia 91 km, Rusia (Kaliningrad) 227 km Țărm: 90 km
Geografia Lituaniei () [Corola-website/Science/323897_a_325226]
-
Pasărea, Parapanca. Lacuri: Comana Aici se găsesc viețuitoarele specifice zonei de stepă și silvostepă precum orbetele, prepelița, ciocârlia, potârnichea, turturica, șopârla, gușterul, greieri, lăcuste, iepuri, dihorul, șoarecele de câmp, popândăul, dropia, vulpea, rațe, gâște, berze, lișițe, cocostârci, vidra, nurca, știuca, plătica, somn, caras, crap, biban, caracuda, roșioara. Se află pe locul doi în clasamentul celor mai lungi râuri din Europa. Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră din Germania și se varsă printr-o deltă,în Marea Neagră. Această deltă este cea mai
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
cu statut de rezervație acvatică, de 150 de hectare. Arealul se află pe malul drept al acumulării, în zona Izvorul Alb Fauna apelor lacului cuprinde specii precum: babușcă, clean, lostriță, moioagă, mreană, oblete, păstrăv (indigen, de lac și curcubeu), porcușor, plătică, scobar. Există pe malul stâng, opus celui al rezervației, o crescatorie de păstrăv în localitatea Potoci, unde se găsește si Stațiuna de Cercetari Biologice "„Petre Jitariu”"ce aparține de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Stațiunea este dotată cu un
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
în cel de la Ghidighici au fost numărate cca 20 specii de pești. Unele lacuri sunt populate speciile de amfibieni: broasca-mare de lac ("Rană ridibund"a) și broască mică de lac ("Rană lessonae"). În rezervoarele de apă din oraș viețuiesc: babușca, plătica, soreanul, carasul, răspărul, bibanul, crapul, roșioara ș.a. Se întâlnesc diferiți fluturi și gândaci, inclusiv vătămători ai faunei (păduchi de plantă, căpușe, viermi de matase etc.). în anumiți ani apar în masă buburuze și fluturi albi americani. Rezultatul recensământului din 2004
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
plante acvatice. De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. Principalele specii de pești care populează apele limanului sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea limanlui existând iazuri de reproducere în care sunt crescuți pești din speciile crap argintiu și crap amur. În
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
un maxim de 30°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Lacul este acoperit la suprafață cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt plătica, somnul, șalăul, știuca și alte specii de pești din specia Cyprinidelor (crapul argintiu, crapul amur etc.). Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
de pe malurile limanului își fac cuiburi păsările migratoare. În mlaștinile de pe malul de sud-est al limanului este o colonie de pelicani creți ("Pelecanus crispus") unică în Ucraina. În apele sale viețuiesc mai multe specii de pește cum sunt crapul, bibanul, plătica, știuca etc. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea lacului existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a ocroti resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Apa din limanul Cugurlui
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
și alte plante acvatice. De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pe lângă pești, în apele Catalpugului viețuiește un număr mare de raci, care nu se pescuiesc și a căror populație este foarte mare și se
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]