300 matches
-
și pasăre 0,5 art. 8 art. 9 3.1.4. File de pește*), cu excepția speciilor de pește enumerate la pct. 3.1.4.1 0,2 art. 8 art. 9 3.1.4.1. File*) de pălămida (Sarda sarda), plătica de mare comună dungata (Diplodus vulgaris), tipar de mare (Anguilla anguilla), chefal cenușiu (Mugil labrosus labrosus), grunt (Pomadasys benneti), macrou (Trachurus trachurus), sardina (Sardina pilchardus), sardeluțe (Sardinops species), biban cu picatele (Dicentrarchus punctatus), ton (Thunnus species și Euthynnys species), limbă-de-mare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141331_a_142660]
-
și pasăre 1,0 art. 8 art. 9 3.2.5. File de pește*), cu excepția speciilor de pește enumerate la pct. 3.2.5.1 0,05 art. 8 art. 9 3.2.5.1. File*) de pălămida (Sarda sarda), plătica de mare comună dungata (Diplodus vulgaris), tipar de mare (Anguilla anguilla), hamsie europeană (Engraulis encrasicholus), chefal cenușiu (Mugil labrosus labrosus), macrou (Trachurus trachurus), luvar (Luvarus imperialis), sardina (Sardina pilchardus), sardeluțe (Sardinops species), ton (Thunnus și Euthynnys species), limbă-de-mare (Dicologoglossa cuneată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141331_a_142660]
-
pur, Stuful se întinde-n valuri Papura jur-împrejur. Iar în stuf trăiesc în pace Berze, șerpi și rațe mici, Broasca lintița desface Alergând țânțari voinici. Stau în apă fără frică Crap, biban și somnul gras, Mai la fund e o plătică Și mai sus e mult caras.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93448]
-
și sub indiferent ce formă. Cîteva ore la Snagov păstra un echilibru între prezent și trecut, între viața contemporană și muzeul reprezentat de mînăstirea Snagov. Semnele prezentului (drumul la mînăstire, țărăncile excitante întîlnite întîmplător, plimbarea pe lac, ospățul final cu plătică friptă) se găseau contrabalansate de cele ale trecutului, concretizat aici de obiectele medievale. O astfel de echilibrare contribuie la reușita bucății. în schimb, în celebrul Pseudokynegetikos (1874), deși se mai păstrează unele semne prezente (fetița scriitorului apărută pe neașteptate în
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
ca o bătătură, într-un loc din care Pobeda se vedea parcată de-a lungul. Și normal c-am nimerit, am nimerit din prima, i-am făcut parbrizul pulbere, am umplut capota de cioburi mici și albăstrii (ca solzii de plătică), iar Fane m-a alergat, m-a prins și mi-a sucit mâinile la spate până au venit plutonierul și nevastă-sa (asistenta care îmi făcuse o dată moldamin, când eram răcit), țipau roșii ca racii fierți, el în pijama, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Fauna piscicolă stă la baza pescuitului sportiv, ce se desfășoară, mai ales, în perimetrul acumulărilor lacustre și în lungul râurilor. Densitatea și diversitatea speciilor este mai mare în zona de luncă și în deltă, unde se remarcă crapul, carasul, bibanul, plătica, știuca, somnul, sturionii, pentru ca în zona montană să se evidențieze un singur reprezentant, păstrăvul. 2.4.3. Ariile protejate Ariile protejate sunt înzestrate cu cele mai bogate și variate resurse turistice naturale, care le conferă o mare disponibilitate pentru turism
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
a tătarilor. Dintre mâncărurile cele mai apreciate, menționăm: batatul la proțap, cârnații de oaie, musacaua dobrogeană (din carne, vinete, roșii și cartofi), iar, mai nou, chebabul. În deltă, borșul de pește n-are egal pentru că se prepară din specii variate (plătică, știucă, crap, caras, biban, morun) și multe legume (roșii, ardei, morcov, ceapă, țelină, pătrunjel) fiind completat, la felul doi, cu saramura de crap și pește la proțap. La desert, se consuma plăcinta dobrogeană cu brânză de oi, servită cu un
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
învârteau încoace și încolo după vreun gheșeft. Șalăi cu gura strâmbă și avați cu ceafa groasă mistuiau la umbra unei sălcii-n floare foste grupuri de obleți aventurieri căzuți într-o ambuscadă de nuferi. Porcușorii, văduvițele, săbițele, babuștile, biborții, carașii, plăticile, aspreții, murgoii, țigănușii, țiparii și roșioarele se vânzoleau pe lângă maluri, formând vulgul bălții. Frumoși și flegmatici, lini multicolori înotau într-un dolce far’niente spre ape mai limpezi. Pe margini, în propria lor mătasă, tânjind după amintirea zilelor când, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de mâncare, de pe un peron. — Bine, dar e mâncare și în tren. — La ce te referi? La sandvișurile acelea scumpe și scârboase? Nici un cal lihnit de foame nu s-ar atinge de porcăriile alea. Mi-au plăcut întotdeauna gustările cu plătică, pe care le cumpăram din gara Gotenba. Dacă vorbești așa, trebuie să mă port cu tine precum cu o bătrânică. Asta se întâmpla demult. Păi sunt bătrânică, nu? răspunse Reiko. În trenul de Kichijoji, a privit tot timpul pe fereastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
groase și inima vânătă, cleni cu solzi alungiți, ca niște ochi de cristal, știuci ascuțite, dințoase, gata să țâșnească prin aer, zvâcnind din cozi sângerii, bibani dungați, cu spinări împodobite de țepi, lini cu stropi violeți și mustăți de nisip, plătici și lipani subțiri, de-o palmă, fântânei cu aripioare de păsări, mrene și roșioare, văduvițe și păstrăvi împestrițați, somni mătăhăloși, tolăniți pe paturi de gheață. Carașii deschid gurile, se zbat în coșuri de rafie. Urechile mi s-au umplut cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
schimbă, Sandule, se schimbă dacă dă Udrea din fund pe litoral? Gore dă paharul peste cap. Am auzit că au cheltuit românii În draci de unu mai, cică n-are lumea bani. Au sărit milioanele de euroi uite-așa, precum plătica. Are românu` bani de distracție, e descurcăreț de la mama lui, face un nod Și se descurcă. Trece Și peste guvernarea lu` pinguinu`, ce zici, Sandule? Interpelatul preferă să tacă. O vrăbiuță ciripește pe streașina locantei, iar adierile de vânt răcoresc
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
echipamentul de gătit pe care l-ați comandat pentru mine ! Reușesc, cumva, să-mi iau un ton entuziast. — O, ce bine ! În sfârșit ! Trish mă privește radioasă. Acum ne vei putea ului cu meniurile tale ! Parcă în seara asta avem plătică prăjită cu legume tăiate stil julienne, nu ? — Ăă... da ! înghit în sec. Cred că da. — Ferea ! Sărim amândouă în lături în clipa în care doi cărăuși trec pe lângă noi cu brațele pline de cutii. Îi urmez la bucătărie și privesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
genul ăsta. În timp ce-i sugerez foarte limpede că de fapt sunt. Fac un efort uriaș și aștept până când pregătesc micul dejun pentru Trish și Eddie, găsesc un loc pentru ustensilele de bucătărie cele noi și pun la marinat filetele de plătică pentru cină în ulei de măsline și zeamă de lămâie, așa cum m-a învățat Iris. După care îmi ridic ușor uniforma, îmi mai dau cu puțin dermatograf pentru noroc și pornesc spre grădină, cu un coș pe care l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
copt alte patru, le-am acoperit cu căpșuni și le-am garnisit cu gem de caise încălzit. Am prăjit în tigaie bucățile de legume în ulei de măsline și usturoi, până s-au înmuiat. Am curățat fasolea verde. Am pus plătica în cuptor. De asemenea, am luat câteva guri bune de vermut pentru coulis, dar nu face nimic. Sunt roșie la față, inima îmi bate tare și mă mișc prin bucătărie cu viteză accelerată... dar mă simt destul de OK. De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Eddie furios, dar ușa s-a închis deja cu zgomot în urma ei. — Îhm... am pregătit cina... mă aventurez, însă Eddie pornește cu pași nervoși pe scări, fără să mă bage în seamă. Mă uit în urma lui necăjită. Dacă nu mănâncă plătica în următorul interval de timp, o să se zbârcească toată. — Doamnă Geiger ? Bat la ușa ei. Mi-e teamă că, dacă mai stăm, o să se strice mâncarea... Și ? îi aud vocea de dincolo de ușă. N-am stare să mănânc. Mă uit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Să mergem la masă, spune Eddie în cele din urmă. Are dreptate Samantha. Ar trebui să mâncăm ceva bun. Să stăm jos la masă și să discutăm. Îmi aruncă o privire și eu zâmbesc larg, ușurată. Slavă Domnului. Cred că plătica încă mai e OK... Trebuie doar să torn sosul în sosieră... — Bine, hai. Trish își trage nasul. Samantha, în seara asta o să luăm masa în oraș. Simt că îmi îngheață surâsul pe față. Poftim ? — Nu mai e nevoie să gătești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
le-am pregătit, și care sunt gata să intre în scenă. La sosul meu, care încă mai fierbe încetișor pe foc. La garniturile mele din felii de lămâie. Eram atât de mândră de tot. Asta e, n-am ce face. Plătica pare foarte îndurerată de propria ei soartă, dar îmi pun un fileu pe o farfurie și îmi torn un pahar de vin. Mă așez la masă, îmi tai o bucată și o duc la gură. După care îmi las cuțitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
mâncarea lor. Casa lor. Pot face absolut orice au chef. Încerc să-mi iau un ton nepăsător și sec. Dar în adâncul sufletului încă mai simt o puternică dezamăgire. Nathaniel își lasă rucsacul jos, se duce la aragaz și inspectează plătica. — Arată foarte bine. — Arată ca un pește congelat și ținut prea mult pe foc, îl corectez. Exact cum îmi place mie. Zâmbește, dar eu nu am starea să-i întorc zâmbetul. Atunci gustă puțin. Arăt spre mâncare. Oricum n-o s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
mi-ar face mare plăcere să ies în oraș cu tine. — Bine. Pare total netulburat. Ce zici de vineri seară ? — E perfect. În clipa în care îi surâd, am revelația bruscă a faptului că mi-e foame. Trag platoul cu plătică spre mine, îmi iau cuțitul și furculița și încep să mănânc. PAISPREZECE Până vineri dimineață, reușesc să nu provoc nici un dezastru major. Cel puțin, vreunul despre care să afle soții Geiger. Marți a fost eșecul numit risotto cu legume - dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
copii. Se acceptau că sunt entități aparținând aceluiași spațiu. Ceea ce nu știau și acum te întreb pe tine, Mitică: Oare care timp era real? Nu cumva noi eram visul lor? Avatul, crapul, lipanul și somnul mureau de bătrânețe. Carasul și plătica își așteptau genocidul din plictiseală. Plevușca murea de infantilism. Miresele morunilor își depuneau icrele pe vuietul melodios al curenților calzi izvorați din chitara lui Andrés Segovia. Mi-am lăsat trupul acasă și am mers pe străzi. Era o Lună aplecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
colegi pescari, pescari pătimași, aruncaseră În două rânduri nada, lansetele erau frumos aliniate, toate echipamentele ordonate și pescarii moțăiau pe scunele lor pescărești, Împreună cu gândurile lor. Experiența Îi Învățase că abia peste o oră și jumătate va „trage” carasul și plătica, dar toți visau la un crap rătăcit prin preajma lansetelor. Între locurile lor de pescuit era o distanță apreciabilă și una din reguli era să nu vorbească Între ei, să nu facă gălăgie și să se ajute cu miciogul atunci când unul
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
străzile astea strâmte, pline de ceață. Nu vă rătăciți, încercând să ajungeți înaintea celorlalți. Luați-vă ca semn de reper salcâmul din dumbrava Templului Honno! Țintiți marele pâlc de bambuși dintre norii de ceață. Acolo e! Ăla e copacul de plătică al Templului Honno! Galopând înainte și agitându-și, cu furie, mâinile în timp ce dădea instrucțiuni, Toshimitsu părea să-și fi pus chezășie în dimineața aceea glasul de războinic în schimbul vieții. A doua armată, condusă de Akechi Mitsutada, era și ea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și pe Du Maurier, dar hotărâse că nu era corect să Îl oblige să facă o a doua călătorie de la Hampstead la Londra În numai două zile. — Mă gândeam la o friptură de miel? propuse dna Smith. Cu fileu de plătică Înainte. Și o șarlotă cu mere la desert. — Admirabil. Îi semnă comenzile pentru cumpărături și i le Înapoie. — Mulțumesc, domnu’ James. Doamna Smith băgă carnețelul și creionul În buzunarul șorțului, dar ezită Înainte de a se Întoarce să iasă. — Și Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
foarte rar - să nu plece la baltă, îl găseai ziua în amiaza mare întins pe prispă, cu pălăria pe ochi, să nu-l supere lumina, și somn băiete! Cum s-ar spune, tot pește. Da’ nu caras, nu crap, nu plătică, ci somn - l-a întrerupt moș Dumitru. Dar Pâcu s-a făcut că nu aude. A povestit mai departe: Bunica se întorcea de la câmp ruptă de oboseală. El nu auzea poarta trântită de ea, ci dormea dus. „Uite la el
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a face să se manifeste plinul (dumnezeiescul) În celălalt. (azi) Mi se pare foarte modern Platon În Banchetul, când vorbește despre „explicația pasiunii dragostei“. Fiecare dintre noi este o jumătate de om despărțită de Întregul ei, cum ai tăia o plătică, făcând două dintr-una; și fiecare jumătate Își caută necontenit frântura ruptă din el Însuși. Acei dintre bărbați care sunt frântură din ființa ambigenă, numită odinioară androgin, iubesc femeile; din această categorie de oameni, provin cele mai multe cazuri de adulter. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]