369 matches
-
început să delireze. Probabil făcuse o hemoragie internă. Vorbea fără șir și ciomăgarii din jurul lui făceau haz, bătându-și joc de cuvintele fără înțeles ce le scotea în neștire. Țurcanu turba de furie că nu îl poate face să vorbească. Plantonul de lângă Niță avea ordin să îi ofere îngrijiri peste noapte, dar el a intrat în comă la puțină vreme. Pătrășcanu și Gherman, foști studenți la medicină, au încercat să îi facă respirație artificială, dar, realizând că decedase, au început să
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
s-a scăpat pe el, după care a fost forțat să curețe camera. A fost pus să stea într-un picior pe hârdău, cu mâinile ridicate, timp de 24 de ore, iar când obosea, era lovit cu ciomagul de un planton peste fluierul piciorului. A stat așa până a doua zi dimineață, când s-a prăbușit inconștient pe ciment. Neculai Popa, care a stat lângă el pe prici după terminarea bătăilor, avea impresia că a stat lângă un corp părăsit de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
baie și cu Pușcașu, Livinschi, Andronache și Zbranca. Odată ce a văzut că terenul este propice, prin contactele avute cu grupul de informatori condus de Alexandru Matei, și-a organizat pozițiile în penitenciar. Pe 1 august 1950 a fost pus de planton la etajul III, cu ajutorul lui Matei, care i-a repartizat toți oamenii de încredere la munci de răspundere în închisoare, dar și în ateliere. În paralel, pentru a obține aprobarea pentru pornirea bătăilor, a purtat discuții repetate cu Sucegan, arătându
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
sale în penitenciar, deși nu s-a făcut remarcat prin nimic deosebit. A fost o victimă ca oricare alta, ajunsă în poziția de agresor probabil din cauza unei rezistențe mai slabe. Spre sfârșitul lui decembrie 1951 a fost dus la camera plantoanelor de la etajul III, unde mai erau Țurcanu, Popa, Stoian, Murărescu și Livinschi. Menționează libertatea de care încă se bucurau cei din 'comitete', Popa, Bărgăoanu, Stoian și Țurcanu cumpărând alimente și țigări de la cantina unde serveau Mărtinuș și Constantin Ionescu. Pretinde
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
să deconspire acțiunea violentă. Rodas povestește că Țurcanu îl bătea de mai multe ori pe zi și nu îl lăsa să doarmă aproape deloc, astfel că nu își amintește toate chinurile la care a fost supus. În timp ce era bătut, un planton (Mărtinuș ori Livinschi) stătea de pază la ușa care era izolată fonic cu o saltea. Torturile l-au lăsat cu deficiențe de auz, câteva coaste rupte, buza și articulațiile gâtului rupte. După încetarea torturilor în Gherla, a fost scos la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
1950, când Târgșorul a fost desființat în calitate de centru pentru elevi, și a intrat foarte repede în legătură cu Alexandru Popa, căruia i-a spus că încercase o acțiune de 'reeducare'. A fost ușor convins de Popa să i se alăture, fiind numit planton la etajul III și, mai târziu, șef de cameră la celulele 99 și 107. Un alt motiv pentru care Stoian ar fi îmbrățișat atât de entuziast acțiunea violentă ar fi fost, conform aceluiași Popa, discuția pe care a avut-o
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și unde l-a instruit cum să acționeze. Totuși, a purtat discuții cu colonelul Nemeș în Suceava la sfârșitul lui 1948 sau începutul lui 1949, moment după care acțiunile sale au început să aibă sens. Fapt este că el devenise planton în închisoare, poziție din care s-a bucurat de o destul de mare libertate de mișcare și a reușit să obțină transferarea sa la Pitești imediat după procese, în aprilie 1949, și, totodată, să se asigure că Bogdanovici, devenit rivalul său
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cu Convingeri Comuniste, pe la sfârșitul lui februarie, începutul lui martie 1949. Adaugă în declarație că avea chiar și un caiet în care își nota activitatea zilnică și concluziile, însă până la judecarea proceselor activitatea lui s-a redus la serviciile de planton, el neluând parte la discuțiile purtate în camera 9. De altfel, Țurcanu stătea într-o altă celulă, alături de Vasile Badale, cel care avea să conducă acțiunea din Târgu Ocna. Țurcanu declară în anchetă că l-a înlocuit pe Bogdanovici la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pot cauza moartea. Țurcanu și colegii săi de cameră (Gebac, Negură și Onișor) primeau supliment de mâncare în vara lui 1949, când toți ceilalți erau supuși unui regim sever de înfometare pentru a le slăbi rezistența. El nu era doar planton, ci mergea și la bucătărie ori infirmerie, având libertate totală de mișcare. În plus, era scos deseori la raport și îi trimitea pe Gebac ori Negură în diferite camere pentru a obține informații și pentru a testa reacțiile deținuților. Toate
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
l-a înfruntat, provocând bătăile. A petrecut jumătate de an în camera 2, în care era șef Titus Leonida, iar la începutul lui 1951 a fost pus de Țurcanu să fie agresorul lotului clujean Blaga-Chebeleu, după care a fost numit planton. Transferat la Gherla în august 1951, a lucrat în atelierul de tâmplărie o lună și jumătate, fiind internat apoi în infirmerie din cauza unui icter negru. Despre ancheta de la Râmnicu Sărat spune că a fost făcută sub presiuni morale și fizice
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
instrumentul de tortură. Încercările de sinucidere au fost destul de frecvente, însă aproape toate s-au soldat cu eșecuri, din cauza atenției deosebite manifestate de agresori. S. a încercat să-și suprime viața înghițind un ciob, dar, nereușind, a fost forțat de planton să caute ciobul în fecale timp de câteva zile. Un alt deținut, B., a înghițit două ace de cusut din sârmă în același scop. Pârât de plantoane lui Țurcanu, a fost obligat să își folosească gamela drept oală de noapte
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
să-și suprime viața înghițind un ciob, dar, nereușind, a fost forțat de planton să caute ciobul în fecale timp de câteva zile. Un alt deținut, B., a înghițit două ace de cusut din sârmă în același scop. Pârât de plantoane lui Țurcanu, a fost obligat să își folosească gamela drept oală de noapte și să caute acele în fecale. A refuzat să mai mănânce din acea gamelă, dar a fost hrănit forțat. După trei zile au apărut și acele. Nici
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
schimba cît de cît poziția (metoda Neculai Popa); să faci sute de genuflexiuni, fandări, culcări, tumbe pe ciment, sărituri ca broasca; să stai cîte o săptămînă într-un picior, cu ochii la bec sau cu mîinile în sus, supravegheat de plantoane; să stai în picioare, cu mîinile în sus și bagaj în spate, cîte două zile și două nopți; să fii pus să te îmbraci cu tot ce ai și apoi să ți se lege, de mîini și în spate, bagaje
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nopți, am fost pus să stau cu picioarele în sus și să mă uit cu ochii țintă la bec. Apoi am stat o săptămînă cu ochii la bec. Într-un singur picior, în tot acest timp eram supravegheat de un planton și cum oboseam și puneam piciorul jos, eram lovit de acesta". Procesul verbal este semnat de arestat și de Slt. de Securitate Filip Vladimir. Petrache Chirilă (n. 1914), din Dîngeni, Botoșani, este arestat în 10 aprilie 1959, la Iași, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
așteptările tuturor. Teama care duce la măsuri exagerate ascunde, în mod implicit, fecioara de lumina solară: „Acest castel era așa de nalt - de patruzeci și patru de camere. Și toate ușile erau închise, toate erau cu santinelă la fiecare ușă, planton” (CeleiOlt), „a durat un turn mare cu zidurile groasegroase și cu gratii la ferestre cât piciorul omului și dese, și acolo a pus pe domniță de cum s-a mărit nițel”, „biata nu știa nici iarba verde a câmpului nici de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cum ajung în București, îs bucureșteni, da’ el îi străin de București [râde], nu cunoaște decât gara și o început să ne ia pe noi la mișto, mai ales ăia din anul III, să le facem pantofii. Aici se făcea planton - vă povestesc eu -, era armată, armată nu glumă: planton, schimbu’ unu, schimbul doi, schimbul trei. Dimineața se făcea pe clasă, te duceai și pregăteai masa de dimineață pentru elevi, pentru anul I, anul II și anul III: tăiai pâinea, tăiai
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
străin de București [râde], nu cunoaște decât gara și o început să ne ia pe noi la mișto, mai ales ăia din anul III, să le facem pantofii. Aici se făcea planton - vă povestesc eu -, era armată, armată nu glumă: planton, schimbu’ unu, schimbul doi, schimbul trei. Dimineața se făcea pe clasă, te duceai și pregăteai masa de dimineață pentru elevi, pentru anul I, anul II și anul III: tăiai pâinea, tăiai marmelada sau ce era de masă, făceai focul, te
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
luptele. Eu am făcut lupte. Am fost pân' la campionatele naționale de lupte greco-romane, deci, fiecare avea câte-o activitate. Numai cei care nu aveau aptitudini de nimic, ăia erau ținuți pe margine. [râde] Așa. Și, deci, asta era. Și plantoane. Afară nu ieșeam. Noi de-abia așteptam și noi, săracii să ieșim duminica afară, să ne plimbăm prin oraș... Când trebuia să ieșim în oraș, cărare. Adică, nu e voie de ieșit pe stradă, că nu știu ce e pe-acolo. Cam
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
altfel nu ieșeai pe poartă, când era duminica, să poți ieși în oraș. Deci, pe noi ne-a călit, efectiv, școala asta profesională, ne-a făcut oameni. Că mulți au plecat din timpul școlii. N-au suportat, n-au suportat plantoanele, n-au suportat, dimineața, să se scoale la cinci, să facă mâncare pentru oameni sau să se ducă la practică, la masă, când veneai, la prânz. Când eram în anul II, nu intrai la masă dacă nu veneai cu semnat
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
unei convocări militare prin anii 1955-56, unii dintre colegii mei de facultate, fiind cazați într-o cazarmă reglementară dintr-o unitate militară activă, au încercat să prindă postul Europa Liberă folosind stația de radio a unității militare, în timpul serviciului de planton, noaptea. Nu și-au dat seama că stația de radio era cuplată cu difuzoarele din dormitoare. Au fost condamnați la câte șapte ani de închisoare și desigur cu exmatricularea din facultate. În aceeași perioadă de puternic avânt revoluționar, se organizau
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ne mai este frică oare de nimic? În seara aceasta, oare cui îi va aparține sufletul meu dulce, din lumea asta trecătoare, din trupul meu trecător?" (cântec de gheișă, sec. XVI). Citit la lumina unui bec chior, în timp ce eram de planton, iar alături 55 de trupuri obosite sforăiau de zor în dormitorul vopsit într-un gri-albastru-verzui îngrozitor. Cer să fiu programat de planton noaptea, la ore imposibile, de genul 02-04, pentru a putea citi și a nu fi deranjat. Cu ce
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
din trupul meu trecător?" (cântec de gheișă, sec. XVI). Citit la lumina unui bec chior, în timp ce eram de planton, iar alături 55 de trupuri obosite sforăiau de zor în dormitorul vopsit într-un gri-albastru-verzui îngrozitor. Cer să fiu programat de planton noaptea, la ore imposibile, de genul 02-04, pentru a putea citi și a nu fi deranjat. Cu ce voluptate, cu ce satisfacție a rezistenței intelectuale se poate citi atunci când ești de planton! Imposibil de descris în cuvinte, mă simt ca
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
un gri-albastru-verzui îngrozitor. Cer să fiu programat de planton noaptea, la ore imposibile, de genul 02-04, pentru a putea citi și a nu fi deranjat. Cu ce voluptate, cu ce satisfacție a rezistenței intelectuale se poate citi atunci când ești de planton! Imposibil de descris în cuvinte, mă simt ca un sabotor al sistemului. Remember: prostie organizată, prostie cu metodă. S dă "alarma" în unitate, către ora 5 dimineață, ca să apuce să doarmă totuși puțin domnii ofițeri. Ieșim îmbrăcați în grabă și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
limba arabă "rostire, recitare a unei formule". În Islam, este suficient să pronunți numele lui Dumnezeu (Kun) (fiat-ul din Biblie) și lucrurile iau deodată naștere, se "așază", cum se spunea altădată în societățile tradiționale (wa ia kun). Lecturi "binecuvântate", de planton.... 8 aprilie 2000 AMR 12 Forța de lungă durată a soldatului din orice armată a lumii, "supraviețuirea" sa într-un mediu ostil, nu stat în îndârjire și demnitate, ci în supunere și comiterea actului minim cerut de superiorii ierarhici. Auzită
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
era considerată o corvoadă. În planul de organizare a activității școlii erau prevăzute mai multe servicii pentru elevi, care vizau autoservirea. Astfel: serviciul la bucătărie; căratul apei cu sacaua; serviciul pe clasă; serviciul pentru predarea și aducerea lenjeriei de la spălătorie; plantonul de noapte pe coridoarele dormitoarelor; tăiatul și aprovizionarea cu lemne a claselor și dormitoarelor și altele. Pe lângă acestea, erau muncile sezoniere la grădina de legume a școlii, întreținerea și recoltarea culturilor de pe cele cca. 30 de hectare ale școlii, întreținerea
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]