12,012 matches
-
plasă existau în jur de 6-7000 pogoane vie. Pentru calcularea acestor suprafețe au fost folosite sursele: Arh. St. Drobeta Turnu Severin, fond Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 379, 391, 398, 402, 411, 416, 430, 432, și fond Pretura plășii Bâcleș dosar 5326/1832, f. 4-5. 715 .Ibidem, Pretura plășii Bâcleș, dosar 3418/1831, f. 47-48. Erau cazuri când nici măcar otaștina de o vadră din 20 nu se plătea. Astfel Catinca Căneasca arăta că via sa de la Orevița era scutită
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
acestor suprafețe au fost folosite sursele: Arh. St. Drobeta Turnu Severin, fond Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 379, 391, 398, 402, 411, 416, 430, 432, și fond Pretura plășii Bâcleș dosar 5326/1832, f. 4-5. 715 .Ibidem, Pretura plășii Bâcleș, dosar 3418/1831, f. 47-48. Erau cazuri când nici măcar otaștina de o vadră din 20 nu se plătea. Astfel Catinca Căneasca arăta că via sa de la Orevița era scutită de orice obligație față de Mitropolie (proprrietarul moșiei) conform unei înțelegeri
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
pe sub mâneca straielor sale. ,, Probabil că acolo are un pumnal cu care poate lovi fulgerător”, gândi Hasim. -Spui că ești negustor.., spuse din nou Baraba. -Negustor am fost întotdeauna, răspunse calm Hasim. -Și mi-ai căzut vre-o dată în plasă, tu sau caravanele tale? Negustorule... Hasim se ridică de pe scaunul său dintr-o dată, enervat, însă Baraba nu reacționă. Bănuia acum cu cine avea de a face și gândi într-o clipă că picase într-o capcană abil întinsă. Din experiență
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1425114259.html [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
pockerul veacului s-au aruncat pe masa de joc. Deja erau măsluite. Asii - în mânecă. La mică înțelegere. La marea tocmeala. Că la Alba-Neagra, jocul escrocilor de prin gările mici de provincie. Marea scamatorie. La care cad că muștele în plasă, cei gură-cască. Pe roni, pe dolari sau pe euro. Uite albă, uite neagră...Ba e roz, ba portocaliu. Dacă l-aș fi cunoscut pe Murphy, l-aș fi felicitat și i-aș fi strâns mâna, zicându-i: -Multă dreptate ai
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Mica_intelegere_si_marea_tocmeala_cezarina_adamescu_1345545224.html [Corola-blog/BlogPost/355247_a_356576]
-
genetic al fiecăruia. Patria de adopție e ca o stațiune balneară care nu are niciodată nici căldura, nici parfumul și nici seriozitatea casei părintești și a locului natal. Limba natală e un paloș ascuțit, limba de adopție e doar o plasă de prins pește. - Ileana Costea te numea ,,un român special”. Ce atribute personale are acest român cu care ne mândrim - Ben Todică? - Prezintă lumea așa cum o vede, fără frică și rețineri. De mic m-am rugat la Dumnezeu să mă
BEN TODICĂ, CASA DIN SUFLET, DINCOLO DE MERIDIANE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491239844.html [Corola-blog/BlogPost/383012_a_384341]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Comemorari > VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1547 din 27 martie 2015 Toate Articolele Autorului Vasile Voiculescu- poetul ortodoxismului românesc Medic de plasă prin satele românești, Vasile Voiculescu și-a exercitat profesiunea cu o adevărată abnegație samariteană. Umblând prin aceste sate, el a avut prilejul să-și satisfacă o curiozitate mereu vie pentru tot ce a alcătuit zestrea noastră folclorică, idiomuri, obiceiuri, creații
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1427442083.html [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
au născut și au crescut la șes, acolo unde chemarea depărtărilor este irezistibilă. * Predeterminase locul în care va ajunge, astfel încât apropierea să nu-i fie observată de la postul de pază și supraveghere. Odată ajuns, s-a năpustit asupra gardului de plasă împletită cățărându-se cu repeziciune. I-a fost ușor apoi să-și aplece trupul de cealaltă parte, să pivoteze și să aterizeze dincolo de gard în iarba deasă și moale. Ciudat; faptul că se afla într-o zonă interzisă îl mulțumea
I. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471693693.html [Corola-blog/BlogPost/365175_a_366504]
-
chiar mai mici decât o palmă. Stiam că îi pot da chiriașului să-i ducă mamei sale. As fi vrut sa-i eliberez dar cu siguranță fiind balta mică si lângă sat, va fi asaltată de oamenii din sat cu plasele. Puțini pești vor scăpa. Poate Oltul când se va revărsa va mai îmbogăți balta cu pești. Îmi pare rău că în Romania nu e același nivel de trai ca în celelalte țări din Europa. În fond în acele țări peștii
GARĂ PENTRU UNUL de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/radu_liviu_dan_1485099866.html [Corola-blog/BlogPost/359440_a_360769]
-
peste o lună. Am așteptat dimineața și la ora când colegii veneau la muncă, am raportat directorului pățania noastră. Tocmai când eram în discuție telefonul fix sună, directorul ridică receptorul; de la capătul firului cineva îi spune râzând că A LUAT PLASĂ. Ce să mai zicem? Cacealma și gata! Referință Bibliografică: REPORTER LA O INAUGURARE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1431, Anul IV, 01 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
REPORTER LA O INAUGURARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1417417663.html [Corola-blog/BlogPost/371968_a_373297]
-
1540 din 20 martie 2015 Toate Articolele Autorului După-un sfert de veac de țepe, De-amăgiri și ofuscare, Am sperat, ca fiecare, Că un ev mai bun va-ncepe, Mai cu spor și bunăstare... Și-am mai luat o dată plasă Căzând iarăși de fazani, Fripți, datornici, fără bani, Mai bolnavi și mai sărmani, Nu puțini și fără casă. Băncile-și împart ciolanul, Politrucii hălcile, Rup din noi cu fălcile, Plânge-n pumni secat țăranul Și de lipsuri orășanul. Niciun licăr
NE-AM CAM LĂMURIT CU SASUL... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1426835517.html [Corola-blog/BlogPost/379614_a_380943]
-
ofereau cele mai bune condiții pentru utilizarea forței apei, fără dificile lucrări de amenajare, râuri care în zona de munte și deal excelau din acest punct de vedere. De altfel este observabilă gruparea instalațiilor de morărit în fiecare subdiviziune administrativă(plasă), pe cursurile a câtorva importante râuri. În plasa Baia din nordul Mehedințiului, spre exemplu, cel mai utilizat râu erau Fălciul care avea amplasate pe malurile sale 26 mori și făcăi, urmat de Bulba cu șase instalații, Motru și Tismana cu
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
apei, fără dificile lucrări de amenajare, râuri care în zona de munte și deal excelau din acest punct de vedere. De altfel este observabilă gruparea instalațiilor de morărit în fiecare subdiviziune administrativă(plasă), pe cursurile a câtorva importante râuri. În plasa Baia din nordul Mehedințiului, spre exemplu, cel mai utilizat râu erau Fălciul care avea amplasate pe malurile sale 26 mori și făcăi, urmat de Bulba cu șase instalații, Motru și Tismana cu câte cinci, Strâmba cu trei mori,7un număr
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
avea amplasate pe malurile sale 26 mori și făcăi, urmat de Bulba cu șase instalații, Motru și Tismana cu câte cinci, Strâmba cu trei mori,7un număr mai redus de instalații valorificând energia altor 17 râuri și pârâuri din această plasă. În Plaiul Cloșani , din aceeași zonă geografică, principalele râuri folosite erau Bhna cu 8 instalații 8, iar în învecinata plasă Ocolul recordul îl deținea râul Bistrița care oferea condiții foarte bune pentru morărit , având 14 mori și 3 făcăi, Erghevița
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
cinci, Strâmba cu trei mori,7un număr mai redus de instalații valorificând energia altor 17 râuri și pârâuri din această plasă. În Plaiul Cloșani , din aceeași zonă geografică, principalele râuri folosite erau Bhna cu 8 instalații 8, iar în învecinata plasă Ocolul recordul îl deținea râul Bistrița care oferea condiții foarte bune pentru morărit , având 14 mori și 3 făcăi, Erghevița 5, iar Coșuștea 39. În centrul județulu Mehedinți, în plasa Motru, principalele râuri folosite pentru morărit erau Breznița cu 15
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
folosite erau Bhna cu 8 instalații 8, iar în învecinata plasă Ocolul recordul îl deținea râul Bistrița care oferea condiții foarte bune pentru morărit , având 14 mori și 3 făcăi, Erghevița 5, iar Coșuștea 39. În centrul județulu Mehedinți, în plasa Motru, principalele râuri folosite pentru morărit erau Breznița cu 15 instalații, Hușnița cu 9 și Jilțul cu 5 mori10. În plășile din sudul județului - Blahnița și Câmpul, care dispuneau de o rețea hidrografică mai săracă, râurile bune pentru morărit erau
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
bune pentru morărit , având 14 mori și 3 făcăi, Erghevița 5, iar Coșuștea 39. În centrul județulu Mehedinți, în plasa Motru, principalele râuri folosite pentru morărit erau Breznița cu 15 instalații, Hușnița cu 9 și Jilțul cu 5 mori10. În plășile din sudul județului - Blahnița și Câmpul, care dispuneau de o rețea hidrografică mai săracă, râurile bune pentru morărit erau mai aglomerate .Principalele râuri folosite în acest scop sunt în această zonă: Orevița cu 22 instalații, Izvorul Fumos cu 14, Drincea
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
cu 14, Drincea cu 13, Blahnița cu 11 etc.11. Dar în afară de condiția existenței unor cursuri de apă favorabile dezvoltării morăritului, amplasarea și densitatea instalațiilor de morărit este determinată, în principal, de repartizarea surselor de materie primă. Astfel, dacă în plășile din nordul Mehedințiului producțiile de cereale erau mai mici 12, numărul mare de sate favoriza amplasarea uniformă în această zonă a morilor, în schimb plășile din zona sudică ( Blahnița și Câmpul), unde satele erau mai rare, dar existau mari producători
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
de morărit este determinată, în principal, de repartizarea surselor de materie primă. Astfel, dacă în plășile din nordul Mehedințiului producțiile de cereale erau mai mici 12, numărul mare de sate favoriza amplasarea uniformă în această zonă a morilor, în schimb plășile din zona sudică ( Blahnița și Câmpul), unde satele erau mai rare, dar existau mari producători de cereale concentrați într-un singur loc,morile se grupau în mod firesc în jurul acestora. Se observă astfel că în zonele de câmpie morile erau
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
firesc în jurul acestora. Se observă astfel că în zonele de câmpie morile erau amplasate nu atât la sate, cât mai ales pe moșii. Această concluzie este evidentă dacă examinăm comparativ numărul de sate ce reveneau pe o moară, în fiecare plasă, acesta fiind de 0,8 în plasa Baia, 0,5 în Plaiul Cloșani, 0,9 în Ocolul, 07 în Motru, 2 în Dumbrava , 0,4 în Blahnița și 0,5 în plasa Câmpul. În afară de plasa Dumbrava în restul județului în
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
în zonele de câmpie morile erau amplasate nu atât la sate, cât mai ales pe moșii. Această concluzie este evidentă dacă examinăm comparativ numărul de sate ce reveneau pe o moară, în fiecare plasă, acesta fiind de 0,8 în plasa Baia, 0,5 în Plaiul Cloșani, 0,9 în Ocolul, 07 în Motru, 2 în Dumbrava , 0,4 în Blahnița și 0,5 în plasa Câmpul. În afară de plasa Dumbrava în restul județului în medie un sat era servit de cel
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
sate ce reveneau pe o moară, în fiecare plasă, acesta fiind de 0,8 în plasa Baia, 0,5 în Plaiul Cloșani, 0,9 în Ocolul, 07 în Motru, 2 în Dumbrava , 0,4 în Blahnița și 0,5 în plasa Câmpul. În afară de plasa Dumbrava în restul județului în medie un sat era servit de cel puțin o moară sau făcae. Se observă în același timp existența unor diferențe mari sub raportul densității acestora, plășile din sudul județului fiind cele în
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
pe o moară, în fiecare plasă, acesta fiind de 0,8 în plasa Baia, 0,5 în Plaiul Cloșani, 0,9 în Ocolul, 07 în Motru, 2 în Dumbrava , 0,4 în Blahnița și 0,5 în plasa Câmpul. În afară de plasa Dumbrava în restul județului în medie un sat era servit de cel puțin o moară sau făcae. Se observă în același timp existența unor diferențe mari sub raportul densității acestora, plășile din sudul județului fiind cele în care numărul de
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
în Blahnița și 0,5 în plasa Câmpul. În afară de plasa Dumbrava în restul județului în medie un sat era servit de cel puțin o moară sau făcae. Se observă în același timp existența unor diferențe mari sub raportul densității acestora, plășile din sudul județului fiind cele în care numărul de mori și făcăi ce reveneau unui sat mai mare (în jur de două). Cu toate acestea, în partea de sud a județului repartizarea instalațiilor de morărit era neuniformă. Aici concentrarea într-
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
tendința manifestată de proprietarii morilor de a le instala mai aproape de sursele de materie primă,căci de regulă, se constată în urma cercetării documentelor vremii, unde producțiile de cereale sunt mari, acole se concentrează mai multe mori. Astfel la Cujmir, în plasa Câmpul, unde existau 5 mori, se produceau în anul 1831(trebuie să se țină seama de faptul că anul 1831 a fost un anu extreme de secetos)32000 oca grâu și 110 oca porumb 13, la Gârla Mare unde se
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
porumb 13, la Gârla Mare unde se concentrau 10 mori se produceau 16600 oca grâu și 106000 oca porumb, iar la Maglavid 4850 oca grâu și 130000 oca porumb , producții asemănătoare obținându-se și din celelalte sate și moșii din plasă 14. Instalațiile de morărit, mori și făcăi, existente în județul Mehedinți în această perioadă foloseau în imensa lor majoritate( 99) energia apei, numai în zona de câmpie existând câteva mori cu cai. Între acestea sunt consemnate două făcăi cu cai
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]