667 matches
-
enunță programul minimal al libertății de „a publica politică fără a face politică și de a scrie literatură fără a face literatură”. Semnează articole pe teme sociale H. Hircan, Sandu Alexandru, Zaharia Ilarion, Gh. Mihăilescu, Lucian M. Pandrea. O cronică plastică este ținută de Ștefan Alexiu, Simion Stolnicu și Horia Bottea. Recenzii dau Al. Tudor- Miu (la poezia lui Radu Gyr și o cronică la pictura lui S. Perahim), Tr. Sfetea, Mihai Cornis Panu, care vădesc interes pentru modernismul extrem. Astfel
STRADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289965_a_291294]
-
determinate de interdicțiile epocii când a apărut). Sunt însă capitole integral solide, cu judecăți valabile esteticește și cu inegalabile calități portretistice, cu efecte excelente din scurte reconstituiri biografice ori dintr-o anecdotică exploatată în manieră lovinesciană. Frapante prin pitorescul și plastica lor sunt figurile lui Geo Bogza, Zaharia Stancu, Nichita Stănescu, Marin Preda, Mircea Dinescu și ale multor altora. Cu asemenea „personaje” se înaintează nu o dată într-un spațiu cvasiromanesc, de unde și ispita autorului de a construi - pentru „eroii” săi - un
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
Bogdan Ulmu ș.a. Cronica cinematografică este ținută de Mihai Lupu, Ion Lazăr, Florin Mugur, B. Dumitrescu, Alice Mănoiu, Radu Cosașu ș.a. Destul de frecvent apare și o cronică muzicală, susținută de Octavian Ursulescu, Iosif Sava, Eugen Pricope, Alina Popovici, precum și una plastică, asigurată de Mariana Celac, Petru Comarnescu, C. R. Constantinescu, Magda Cârneci, Florența Albu, Franz Storch. S.t. mai cuprinde o „cronică săptămânală a culturii” semnată de Aurel Baranga, o „cronică la obiect” scrisă de Marina Nedelciu, o rubrică de „Însemnări” alcătuită
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
facultății. Din 1967 lucrează în Cluj, la Centrul de Cercetări al Academiei, apoi, resimțind lipsa de orizont a unei activități de performanță în domeniu, se orientează spre jurnalism, ca redactor la revistele „Vatra” (1970-1973) și „Contemporanul” (1973-1982). Deopotrivă înzestrat pentru plastică (realizează, ca sculptor, lucrarea Fântână la Târgu Mureș, iar ca grafician semnează ilustrație de carte) și literatură, Ș. debutează în 1967, cu versuri, la „Cronica”, fiind prezent apoi și în „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, iar editorial în 1968 cu placheta Strigi
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
Tennessee Williams, Hugo von Hofmannsthal, Bertolt Brecht, William Saroyan, Jean Anouilh. Profilul cultural al publicației depășește o arie de interes strict literar, vizând completitudinea fenomenului artistic, cum demonstrează și numeroasele eseuri pe teme de lingvistică, filosofie, etnologie, sociologie, istorie, muzică, plastică, coregrafie, cinematografie, teatru, autorii selectați fiind Leonardo da Vinci, Friedrich Nietzsche, Sșren Kierkegaard, Roland Barthes, Benedetto Croce, José Ortega y Gasset, Ferdinand de Saussure, Martin Heidegger, John Ruskin, Henri Matisse. Documentul, mărturia, memorialistica, ce prezintă uneori prin ele însele interes
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
din cercul literar „Peña Diplomática Ruy Barbosa”. În capitala Braziliei participa, de asemenea, la activitățile Cercului cultural „Andrei Mureșanu”, întemeiat de Ștefan Baciu, și semnează cronică plastică și muzicală din „Înșir’ te mărgărite”, revista grupului (1951-1952). În 1952 face cronică plastică în „Exil” și dactilografiază integral, în vederea multiplicării, aceasta revista a lui Ștefan Baciu și Faust Brădescu. În 1962 pleacă în Statele Unite ale Americii, la Seattle, unde Ștefan Baciu este invitat ca profesor la University of Washington, si va fi lector
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
ultimele decenii ale secolului al XX-lea e prezent în „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Vatra”, „Astra”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Târnava” ș.a. Întemeiază sau se află între cei care fondează câteva periodice: „Gazeta Mediașului” (1937-1939), „Vocea Târnavelor” (1939-1940), „Mureșul” (1941) și „Plastica românească” (1934-1935, revistă onorată de colaborarea unor personalități precum N. Iorga, N. Tonitza, Th. Pallady, O. Han, Al. Ciucurencu, Al. Busuioceanu, Petru Comarnescu). Primele versuri îi apar în 1929, în „Unirea poporului” din Blaj, dar nu a publicat niciodată vreun
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
lui C. Noica și Petru Comarnescu, scurte puncte de vedere pe subiecte dezbătute în epocă, de pildă despre „noua spiritualitate”, sau replici în controverse iscate între redacții (Petru Comarnescu, Un caz anormal, C. Noica, Când ai vedenii). Sectorul artistic - teatru, plastică, muzică, film - este acoperit după o structură gazetărească identică: rubrici consacrate sau texte în afara rubricilor. La „Cronica teatrală”, destul de întâmplătoare ca periodicitate, se remarcă aceeași atitudine critică de ansamblu, ce dă și vivacitate materialelor, care examinează în special repertoriul Teatrului
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
responsabil unic, dar evenimente ca Salonul de desen și gravură, expoziția lui H. Catargi și a Margaretei Cosăceanu, expoziția de grafică și caricatură a lui Sell sunt sugestiv prezentate de Petru Comarnescu, semnatar și al eseului Un moment culminant al plasticii românești, despre creația și arta lui Marius Bunescu, Oscar Han, Francisc Șirato, I. Teodorescu-Sion și Theodor Pallady. Cam la același nivel de frecvență se prezintă sectorul muzical, prin semnalări de spectacole sau prin puncte de vedere pe subiecte din domeniu
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
futurismul minat de tendințe centrifuge, neagă „dezagregarea bolnavă romantică suprarealistă”. În consecință, idealul de artă e „ordinea sinteză, ordinea esență constructivă, clasică, integrală”. Spiritul epocii moderne - constată V. în 1925 - a pus capăt disparității între arte. Sub impulsul lui, „poezia, plastica, drama, muzica și mai ales arhitectura, toate converg într-un acord abstract pe același drum arcuit ca o coardă: sinteza”. Sinteza ar fi expresia clasicizării avangardismului prin constructivism și integralism. Clasicizarea implicând obiectivitatea, urmează că „artistul adevărat creează direct, fără
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
Livian Rădoescu (Târgu Jiu) Cu toate că marea majoritate a studiilor de specialitate dedicate plasticii antropomorfe se rezumă la prezentarea unor date tehnice și analizarea destul de sumară a figurinelor, în ultima vreme problematica reprezentărilor artistice are în vedere o nouă modalitate de descifrare a semnificației acestora (D. W. Bailey, 1996, p. 291295; P. Biehl, 1996
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
există suficiente dovezi arheologice pentru a identifica funcționalitatea figurinelor antropomorfe, stabilirea semnificației acestora va rămâne în continuare un demers cât se poate de dificil, motiv pentru care încă nu se pot avansa teorii cu valoare certă. Stabilirea semnificației și funcționalității plasticii antropomorfe nu are în vedere doar o analiză a seriilor tipologice stabilite în funcție de criteriul morfologic, ci o abordare primară a tuturor aspectelor care definesc ansamblul unei civilizații, ținând cont de faptul că înțelegerea noastră este limitată, în condițiile în care
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
nord-vest a Anatoliei, așezările de la Yarimburgaz, Töptepe (M. Özdogan, 1991, p. 82-121), Demircihüyük (M. Korfmann, 1987), evidențiind originea sudică a acesteia. Legăturile dintre comunitățile neolitice de tip Dudești și populațiile din Asia Anterioară și Mediterana Orientală sunt demonstrate și prin intermediul plasticii antropomorfe (O. Höckmann,1968, pl. 2/27) care își găsește analogii nu numai în Grecia (Ibidem, pl. 11/27; 14/165; 12/171), Creta (Ibidem, pl. 8/90, 93), ci și în Bulgaria, în reprezentările de tip Kaloianovec (B. Nikolov
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
lumină și un număr destul de redus de reprezentări plastice, pe cărora s-a putut identifica existența unor canoane utilizate în maniera de redare a personajelor. Marea majoritate a statuetelor antropomorfe reprezintă personaje feminine, cele masculine fiind extrem de rare. Stabilirea semnificației plasticii antropomorfe este extrem de dificilă datorită gradului ridicat de fragmentare a statuetelor, pe de o parte, iar pe de alta, maniera de realizare a lor scoate în evidență o serie de diferențe vizibile între tipurile descoperite în Oltenia și cele din
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
pe de alta, maniera de realizare a lor scoate în evidență o serie de diferențe vizibile între tipurile descoperite în Oltenia și cele din Muntenia. Dacă statuetele din zona Olteniei sunt mai expresive, redarea detaliilor anatomice fiind mai realistă, în plastica descoperită la Dudești și Cernica se constată o manieră de modelare mult mai simplistă, fără indicarea elementelor anatomice, reprezentative fiind cele ce indică sexul și „starea de graviditate”(Ibidem). În așezările Dudești, statuetele descoperite au fost clasificate în două categorii
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
anatomice, reprezentative fiind cele ce indică sexul și „starea de graviditate”(Ibidem). În așezările Dudești, statuetele descoperite au fost clasificate în două categorii, în funcție de poziția lor, și anume, în poziție verticală și îngenunchiate, ultima fiind discutabilă pentru unele exemplare. Cu toate că plastica de tip Dudești prezintă similitudini destul de vizibile cu cea din zonele de la sud de Dunăre, nu putem încă să descifrăm semnificația și mai ales să identificăm utilitatea acesteia. a. Statuete în poziție verticală a. 1. Statuete în poziție verticală, din
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
areal (Ibidem). Tratarea unui subiect extrem de complex, așa cum este cel legat de spiritualitatea comunităților preistorice, presupune o metodologie de cercetare specifică ; tipologia propusă de noi, cu caracter orientativ, încearcă să ofere o imagine cât mai amplă asupra semnificației și funcționalității plasticii antropomorfe. Plastica antropomorfă a culturii Dudești este reprezentată prin figurine simplu modelate, stilizate, de mici dimensiuni, ceea ce indică existența unor canoane pe care artiștii trebuiau să le respecte. Cultul Zeiței Mame evidențiat printr-o serie de reprezentări plastice sugerează preponderența
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
Tratarea unui subiect extrem de complex, așa cum este cel legat de spiritualitatea comunităților preistorice, presupune o metodologie de cercetare specifică ; tipologia propusă de noi, cu caracter orientativ, încearcă să ofere o imagine cât mai amplă asupra semnificației și funcționalității plasticii antropomorfe. Plastica antropomorfă a culturii Dudești este reprezentată prin figurine simplu modelate, stilizate, de mici dimensiuni, ceea ce indică existența unor canoane pe care artiștii trebuiau să le respecte. Cultul Zeiței Mame evidențiat printr-o serie de reprezentări plastice sugerează preponderența personajului feminin
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
Dudești. În cazul figurinelor descoperite la Măgura-Dudești se constată modelarea statuetelor din două bucăți longitudinale care ulterior sunt lipite (R. R. Andreescu, 2007, p. 56). Prin această succintă trecere în revistă a principalelor probleme legate de originea, semnificația și funcționalitatea plasticii antropomorfe a culturii Dudești, am încercat să evidențiem faptul că o analiză “primară” a tuturor datelor care au în vedere diversitatea tipologică și morfologică și mai ales posibilitatea unei anumite categorii plastice de a materializa un aspect al fenomenului religios
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARȚINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUȘD Corneliu Beldiman<footnote București footnote>, Diana-Maria Sztancs<footnote Sibiu footnote>, Dan Lucian Buzea<footnote Sfântu Gheorghe footnote> Articolul de față continuă seria publicațiilor noastre din ultimii ani consacrate mai bunei cunoașteri
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
-M. Sztancs, C. Beldiman, 2009; C. Beldiman, D.-M. Sztancs, 2009 - cu bibliografia; a se vedea și sumarul revistei Corviniana, nr. 8-12). Abordarea de manieră sintetică, pe criterii standardizate, a aspectelor variate privind piesa pe care urmează să o analizăm, PLASTICA ANTROPOMORFĂ DIN M.D.A. 222 comportă mai multe paliere: contextul descoperirii; tipologia; descrierea; morfometria. De o atenție specială beneficiază aspectele paleotehnologice, esențiale pentru un astfel de demers, dar discutate, în general, mai puțin în literatura de specialitate de la noi; aceste aspecte
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
feminine pictate pe vase ceramice: Frumușica, Scânteia, Traian-Dealul Fântânilor (fig. 8/8) - D. Monah, 1997, p. 135-144; C.M. Mantu et alii, 1999, p. 142, fig. 355; D. Boghian, 2000, p. 226227, 243, fig. 8/1-4. 10. Aspecte generale ale problemei plasticii antropomorfe neo eneolitice și a idolilor eneolitici de tip plat Idolii/statuetele antropomorfe feminine sunt piese bine cunoscute între descoperirile efectuate în așezările și necropolele atribuite neo eneoliticului de pe teritoriul României (între altele, culturile Dudești, Hamangia, Boian, Sălcuța, Gumelnița, Cernavoda
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
M. Tanasachi, 1985, p. 526, fig. 30/1; D. Monah, 1997, fig. 168/1, 2, 4; 171/10) Așa cum am precizat mai sus, această statuetă reprezintă cea mai evidentă modelare a divinității feminine în postura de orantă, în cadrul ceramicii și plasticii antropomorfe feminine neo eneolitice. Dacă avem în vedere redarea, în manieră picturală, foarte stilizată, a acestui tip de reprezentare feminină pe ceramica eneolitică, vom constata că a existat un canon obligatoriu pentru evidențierea divinității-mamă, înscriindu-se printre temele majore (V.
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
reprezentare feminină pe ceramica eneolitică, vom constata că a existat un canon obligatoriu pentru evidențierea divinității-mamă, înscriindu-se printre temele majore (V. Chirica, 2004 a, p. 119) sau marile teme (D. Monah, 1992, fig. 4/1) ale iconografiei ceramicii și plasticii Cucuteni Tripolye. Dar, ca și tratare plastică, explicită și naturalistă, nu cunoaștem, până în prezent, nici o altă modelare a orantei, cu excepția unei plăci antropomorfe descoperită la Trușești-Botoșani, în nivel de locuire Cucuteni A (= Tripolye B 1) (fig. 4/2a b). Aceasta
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
modelată din chirpic cu multă pleavă, a fost descoperită în locuința nr. 40, ce aparține tot nivelului Cucuteni A de pe Țuguieta. Descoperită în partea nord-vestică a construcției, placa pare să înfățișeze un personaj cu brațele ridicate, temă destul de rară în plastica antropomorfă cucuteniană, dar frecventă în civilizațiile eneolitice învecinate contemporane. Interpretarea ei ca un ansamblu cu trei capete sau reprezentând trei personaje, ni se pare mai puțin probabilă”. De altfel, această interpretare se bazează pe descrierea făcută de către descoperitor, care precizează
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]