577 matches
-
ținut din 1940 și până astăzi, prin lăcomia balaurului de la Răsărit, deci Țară a Durerilor,Țara sfântă a neamului meu, Țară a Moldovei. Singurul titlu datat în acest volum din 2005 este cel intitulat „Pleava”, cu referire directă la Basarabia. Pleava s-a băgat printre manifestanți la Chișinău, fâlfâind cuvinte mincinoase și făcând promisiuni perfide. În loc s-o vezi adunată în vreo șandrama sau opărită și dată porcilor în lături, pleava comunistă a Basarabiei a ieșit ca păduchii în frunte, să
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
2005 este cel intitulat „Pleava”, cu referire directă la Basarabia. Pleava s-a băgat printre manifestanți la Chișinău, fâlfâind cuvinte mincinoase și făcând promisiuni perfide. În loc s-o vezi adunată în vreo șandrama sau opărită și dată porcilor în lături, pleava comunistă a Basarabiei a ieșit ca păduchii în frunte, să se vadă că pleava rusofilă n-a dispărut. Și vor să răsucească iar destinele Basarabiei spre Răsăritul cel hrăpăreț de pământuri străine. Pleava se crede bob și vrea să dea
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
printre manifestanți la Chișinău, fâlfâind cuvinte mincinoase și făcând promisiuni perfide. În loc s-o vezi adunată în vreo șandrama sau opărită și dată porcilor în lături, pleava comunistă a Basarabiei a ieșit ca păduchii în frunte, să se vadă că pleava rusofilă n-a dispărut. Și vor să răsucească iar destinele Basarabiei spre Răsăritul cel hrăpăreț de pământuri străine. Pleava se crede bob și vrea să dea rod. În „Domnișorii”, conchide că: „Astăzi... se ridică dintre noi câte un îndrăzneț și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
sau opărită și dată porcilor în lături, pleava comunistă a Basarabiei a ieșit ca păduchii în frunte, să se vadă că pleava rusofilă n-a dispărut. Și vor să răsucească iar destinele Basarabiei spre Răsăritul cel hrăpăreț de pământuri străine. Pleava se crede bob și vrea să dea rod. În „Domnișorii”, conchide că: „Astăzi... se ridică dintre noi câte un îndrăzneț și... se năpustește împotriva scaunului domnesc al poeziei românești, vrând să-l lase fără stăpân. Câinii latră, iar Domnul (Eminescu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
oamenii cinstiți. Torționarii și stăpânii lor au ieșit la lumina zilei mai hulpavi. Din codri au dat năvală spre așezări omenești hoții și tâlharii, au jefuit bănci și ministere, au pângărit școala și biserica, legile țării... A ieșit la vedere pleava societății cu analfabeții și mediocritățile nației. Trăim ca într-o junglă în care domnește fărădelegea, în care corupția a invadat întreaga structură a statului, în care Parlamentul îi apără pe hoții notorii, în care justiția face grevă sau dă mâna
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
aș fi preferat să studiez În Orașul-Méliès, ceea ce nu i-a Împiedicat pe părinții mei să considere că era de neconceput să mă lase să trăiesc singur la Paris la vîrsta mea. Mă și vedeau, la șaptesprezece ani, pierdut În pleava din Place Pigalle, trăind În concubinaj cu o tîrfă și alegîndu-mă și cu un sifilis, sau violat de vreun hamal din hale, sau murind de inaniție În camera mea fără reșou, deoarece nu Învățasem nici măcar să-mi fierb un ou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Ce fel de himeră este omul? (Era pasajul meu preferat). Ce lucru nou, ce monstru, ce haos, ce subiect de contradicție, ce minune! Judecător al tuturor lucrurilor, netrebnică rîmă, depozitar al adevărului, cloacă a incertitudinii și a erorii, glorie și pleavă a universului“. — Este cu adevărat geniul În stare pură! spunea tata, lăsîndu-se păgubaș să mai depășească o semi-remorcă. — „Omul nu e decît o trestie, cea mai firavă din natură, dar e o trestie gînditoare. Nu e nevoie ca universul Întreg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
și satiricul se îmbină în forme la prima vedere, absurde dar și amuzante și simbolice”. În „Fuchsiada”, de pildă, „se poate urmări linia clasică a mitologiei elene” (ilustrată de „tema muzicei imaculate”) alături de „libertinajul fantast al mitologiilor nordice”. Cernînd „toată pleava locurilor comune”, Urmuz compune „fragmente de nouă mitologie” cu „plăcerea sadică a copilului ce demontează păpușile”. Dincolo de caracterul „fantastic” al „basmelor moderne”, Perpessicius sugerează și existența unei dimensiuni psihologice a textelor, vizibile în „nefericirea ce de atîtea ori străbate, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și se pregăti pentru revolta pe care o anunțau trăsăturile chipului lui Chantal, brusc Înăsprite. - Te amuză s-o pui pe pariziancă pe jăratec, nu-i așa? A-ți bate joc de o burgheză Îți oferă probabil o schimbare față de pleava obișnuită! Te credeam mai presus de lucrurile astea, Marie Kermeur, dar ești la fel ca ceilalți. Îngustă la minte și lipsită de imaginație. Se lăsă să cadă pe una din canapelele din piele albă, cu capul În mîini. Descurajarea. Marturisirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
generos din partea ta, Chick, și Nikki a fost primul care l‑a apreciat. Dar Gesualdo e cu o sută de ani În urmă. El face niște haine de tip mafiot, dar nu pentru generali, ci pentru răcani, pentru gangsterii mărunți, pleava. - Asta definește felul În care mă Îmbrac eu. - Pe tine nu te interesează moda. Ție nu‑ți pasă de numele de pe etichete. Ar fi trebuit să‑mi dai mie banii pe care i‑ai plătit lui Gesualdo, și atunci aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
baladă care la fel ca sonetul Albatrosul scris de Baudelaire, a fost mult tradusă în românește, în versiuni care mai de care mai frumoasă, poem întrebare despre ce se întâmplă în lume, deoarece pe lucruri se-adună colbul, praful, zgura, pleava, indiferența, prostia, zâzania, cenușa vulcanică, radioactivă sau nu și nu zăpada, apa vieții în altfel de frumusețe transformată, este haikuul-întrebare: Pe sanie colb - unde sunt zăpezile de altădată?! Poemul arată și știința spunerii în vers a autoarei, a cuprinderii în
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
-i ce doresc... Numai nimic nu jumătate, nimic nu meschin... totul întreg, sau să turbez de bucurie, sau să turbez de durere... Turbarea, iată idealul meu! Sania zbura pe stradele ninse și largi ale orașului, în aer clipea, ca o pleavă [de] diamante, câte un fulg de ninsoare, luna trecea în floarea chihlibarului pin nourii vineți, închegați p-ici, pe colo în bucăți rupte și negre, răriți și desfăcuți pe alte locuri în fâșii și-n trențe de argint, deasupra cerul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să le povestească despre revolta de la Brașov. Deportații fugiți de la locurile de muncă unde fuseseră repartizați în urma procesului erau considerați evadați și tratați umilitor de către cadrele Securității, cu discursuri de tipul: „Mai bine te făcea mă-ta un rahat, măi, pleava societății!”; sau „Mai bine se pișa mă-ta, decât să te facă pe tine! Mă, lepădătura societății!” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 133, 135). Foarte rar (au fost asemenea situații), supraveghetorii din deportare sunt umani. A fost un caz în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
defavorizați, indiferent de ce ar fi spus profesorii. Dar alții chiar erau și - când mă gândesc la cât s-a investit în ei și la cât de departe au ajuns - e absolut incredibil. Unii locuiau la periferie, tații lor erau alcoolici, pleava societății, din cele mai mizere cartiere din oraș. Elevi foarte săraci. Chiar te ajutau - asta e, dacă aveai dificultăți. Pentru mine, de exemplu, testele la istorie, fiindcă trebuia să învăț pe de rost, erau adevărate coșmaruri. Eram foarte bună la
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Fig. 2 Treieratul prin călcarea snopilor de către animale (după un anume Bucur) (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) După treierat urma vânturătoarea, operațiune prin care cerealele, adunate cu împingătoare sau greble, se vânturau manual, separându-se semințele de pleavă și de praf. Pentru aceasta, cerealele erau aruncate în sus cu lopata (când bătea vântul); boabele cădeau vertical, iar pleava era spulberată de curenții de aer. Era o treabă migăloasă și mizerabilă. Lucrul la batoză era o activitate care se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
După treierat urma vânturătoarea, operațiune prin care cerealele, adunate cu împingătoare sau greble, se vânturau manual, separându-se semințele de pleavă și de praf. Pentru aceasta, cerealele erau aruncate în sus cu lopata (când bătea vântul); boabele cădeau vertical, iar pleava era spulberată de curenții de aer. Era o treabă migăloasă și mizerabilă. Lucrul la batoză era o activitate care se executa în echipă. Se uneau, în acest scop, rude sau cunoștințe, pentru că era nevoie de multe brațe de muncă, iar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mare, cu muguri și/sau conuri de brad, pin sau molid, cu ardei iuți, tulpini de argințel, rădăcină de boz, rădăcină de brusture, curcubețică, de dânsele, drețe, feriga ursului, scuturătură de fân sau stroh de fân, cu frunze de frasin, pleavă de grâu, cu frunze de hrean, rădăcini de tătăneasă, iederă de pădure, ilovăț. De asemenea, cu frunze și fructe de jneapăn, cu laptele câinelui, măceș, menta broaștei, frunze și coajă de mesteacăn, cu planta numită muma pădurii, rugi de 209
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
carpen, rădăcină de porumbar, să le curețe de coajă, care coajă să fiarbă și să facă scăldătoare (baie), cât va putea de fierbinte, că Îi va trece. De 9 ori să se scalde. Pentru păduchi de lemn (carii): să caute pleavă de sămânță de cânepă de vară și să o aprindă În casă, să astupe coșul (hornul) și ferestrele foarte bine, că fug de se prăpădesc toți. Pentru brâncă, când se dezumflă: este bună ceara caldă, să pună la umflătură des
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
unul care tare și închipuie că-i muncitor, stând cu țigara în gură, masă la oră fixă (și, bună!), îmbrăcat, încălț at ! Desigur cine are caracter, e muncitor și serios, are loc de muncă ! E iarăși clar că există și pleava societății. Pe mine mă doare când nu reușesc să-i adun într-un buchet cât mai valoros pe cei care-mi calcă pragul ! Unii sunt ne-educabili, alții sunt cu probleme la cap, alții sunt infirmi sufletește. îi înțeleg și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
nu putea să se mai împace au venit și la noi în România și au cerut pământ și de băut, dar cum veniră s-a lămurit cu cine are de-a face și s-a dus de-a berbeleacul cu pleava spulberată, c-au rămas doar câteva de bucăți de eniceri și spahii fugind, dintre care este amintită "înspre Dunăre, o mână." - Creierul este un organ oarecum indispensabil capului. - Călin ține de mână mireasa care are părul lung de fericire. Ea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pe care le-a adunat trece de 50 000, precizează interlocutorul. Sânt prezente eșantioane de lemn fosil, căruia gazda îi atribuie o vechime de multe milioane de ani, dar și exponate de ceramică aparținând culturii Criș Î lut frământat cu pleavă de grâu și ornamentat cu unghia Îsau culturii Cucuteni, obiecte de cult, apoi multe obiecte de gospodărie țărănească, categoric propunerea. Toate au rămas baltă și a continuat vechea situație tristă dar măcar aveam și noi patru clase. Tot moș Flondorică
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de la „România liberă” , publica și dânsul un amplu articol în 28 iulie 1981 cu același entuziasm vizitând prețioasa zidire , despre care afla că „în zilele calde de vară Eugenia și Costache Buraga au frământat lut cu picioarele , au mai pus pleavă și paie și au lipit la bătrâna casă, cameră lângă cameră. Au făcut o mai încăpătoare pentru a putea adăposti alte și alte piese de etnografie, de arheologie, de științe naturale, de artă... Un volum uriaș de material adunat și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
multe resturi de străchini din pastă nisipoasă; Curtea lui Gh. Luiuz se află în același sector al satului, la 50m. spre nord de cea a lui C. Rotaru. Aici au fost găsite resturi de vase lucrate din pastă grosieră cu pleavă, din neoliticul timpuriu și aparținînd culturii Noua, precum și resturi de străchini cu marginile arcuite și de urne mari din pastă cărămizie din perioada Hallstatt-ului; în curtea lui N. Tăcuțeanu, tot din sectorul central al satului au fost găsite fragmente de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
000, precizează interlocutorul. Majoritatea materialului este ambalat în colete ordonate cu minuție. Sînt prezente eșantioane de lemn fosil, căruia gazda îi atribuie o vechime de multe milioane de ani, dar și exponate de ceramică aparținînd culturii CRIȘ - lut frămîntat cu pleavă de grîu și ornamentat cu unghia - sau culturii CUCUTENI, obiecte de cult, apoi multe obiecte de gospodărie țărănească, o întreagă scară în timp, spre epoca de azi, a vieții și civilizației din aceste locuri. în afară de tot ce se găsește în
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ceva durabil în urma lor. Un astfel de muzeu există în Dăneștii Vasluiului, inițiat de Eugenia și Costache Buraga. E o casă veche, bătrînească. în zilele calde de vară, Eugenia și Costache Buraga au frămîntat lut cu picioarele, au mai pus pleavă și paie și au lipit pereți noi la bătrîna casă, cameră lîngă cameră. Au făcut-o mai încăpătoare, pentru a putea adăposti alte și alte piese de etnografie, de arheologie, de științe naturale, de artă. Eugenia și Costache Buraga au
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]