584 matches
-
datorită relațiilor speciale ale acestei dinastii cu Napoleon. Primit în audiență, a doua zi, trimisul român comunica familiei princiare intenția locotenenței domnești de a supune candidatura celui de-al doilea fiu la tronul României spre aprobare populației românești printr-un plebiscit. Deloc întâmplător era amintită, încă de la început, susținerea pe care această idee o avea din partea Franței 344. Terenul fusese pregătit oarecum încă din toamna lui 1865 când în trecere spre Paris, I.C. Brătianu se oprea la Vaudrevanges, unde discuta cu
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
anunțate de Brătianu genera un calm temporar în capitala României. Dificultățile cele mai mari veneau în continuare din plan internațional, din cauza complicatelor jocuri diplomatice. Din aceste motive, sperându-se într-o reducere a presiunii externe, în urma rezultatului pozitiv al unui plebiscit pe tema venirii lui Carol la tronul României, Locotenența Domnească hotăra împreună cu guvernul condus de Ion Ghica, pe 29 martie, consultarea populației. Un rol important îl jucaseră în luarea acestei decizii explicațiile pe care I.C. Brătianu, sosit în țară cu
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
public, ce realiza o pledoarie bine argumentată pentru instalarea unui prinț străin ce urma să îndepărteze intrigile din afară, să consolideze națiunea și să respecte guvernul constituțional 372. Revenind la activitățile executivului de la București, trebuie amintită preocuparea acestuia pentru organizarea plebiscitului și dezvoltarea sentimentului dinastic. Ținând cont de întreaga desfășurare de forțe, și când spunem asta ne gândim la circulara telegrafică conținând indicații privind desfășurarea plebiscitului trimisă de Dimitrie Ghica pe 1 aprilie tuturor prefecților și care ilustra dorința guvernului de
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
guvernul constituțional 372. Revenind la activitățile executivului de la București, trebuie amintită preocuparea acestuia pentru organizarea plebiscitului și dezvoltarea sentimentului dinastic. Ținând cont de întreaga desfășurare de forțe, și când spunem asta ne gândim la circulara telegrafică conținând indicații privind desfășurarea plebiscitului trimisă de Dimitrie Ghica pe 1 aprilie tuturor prefecților și care ilustra dorința guvernului de a obține un rezultat pozitiv 373, la care se adăuga implicarea unor preoți ai Bisericii Ortodoxe române 374, nu era greu de intuit rezultatul plebiscitului
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
plebiscitului trimisă de Dimitrie Ghica pe 1 aprilie tuturor prefecților și care ilustra dorința guvernului de a obține un rezultat pozitiv 373, la care se adăuga implicarea unor preoți ai Bisericii Ortodoxe române 374, nu era greu de intuit rezultatul plebiscitului ce urma să aibă loc pentru validarea publică a alegerii și instalării pe tronul Principatelor a lui Carol I. Acesta era și motivul pentru care, la 3 aprilie, I.C. Brătianu își permitea, reîntors pentru câteva zile la București, să trimită
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Carol sublinia, în egală măsură, legătura de rudenie dintre el și împăratul francez, dar și preocuparea sa de a asigura prosperitatea statului român. Față de țar, viitorul domn își exprima convingerea asupra unei bune colaborări, vorbind însă, nu întâmplător, despre rezultatul plebiscitului 404. După o călătorie inițiată de I.C. Brătianu la sfârșitul lunii aprilie 1866 la Dusseldorf, primit cu mult entuziasm la Turnu-Severin pe 8 mai, Carol I lansa o proclamație către populația românească în care insista asupra legăturii puternice ce spera
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
care a rămas în istorie cunoscută sub denumirea de "monstruoasa coaliție", aceea de a da mișcării pe care o pregăteau un caracter național și nu unul regional. Faptul că precauțiile lor erau binevenite se dovedea în săptămânile ce au precedat plebiscitul privind alegerea lui Carol de Hohenzollern drept șef al statului român. Pentru guvernul de la București părea greu de înțeles cum, în ciuda eforturilor depuse pentru a-i convinge pe moldoveni în special că nu Unirea, ci proasta administrare a țării afectase
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
informațiile referitoare la o posibilă intervenție armată rusă sau otomană în Principate. Pentru ca mesajul astfel transmis să aibă credibilitate, legătura de rudenie a noului domnitor cu două mari familii europene era bine subliniată 482. O caracteristică a apelurilor adresate în preajma plebiscitului era accentul pus pe dispariția, în perioada ulterioară venirii lui Carol I, a intrigilor politice existente în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Apelul direct la populație reprezenta răspunsul dat acelor puteri care, încă de la a treia ședință a Conferinței de la
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
agitații. Sosirea la Iași a doi membri ai Locotenenței Domnești, L. Catargiu și N. Haralambie, pe 1 aprilie, cât și prefigurarea venirii lui Carol provocau în rândurile separatiștilor o anumită derută, observată de Ștefan Golescu la 2 aprilie 1866485. Pregătirea plebiscitului asupra principelui străin îi determina pe nostalgicii situației anterioare actului de la 24 ianuarie 1859 să declanșeze pe 3 aprilie acțiunea separatistă. Plasarea în fruntea mișcării a unui cunoscut pretendent la tronul Moldovei, în persoana lui N. Rosetti-Rosnovanu486, abătea atenția de la
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
fruntea României. Numeroase pledoarii se făceau în această perioadă nu doar pentru alegerea prințului de Hohenzollern ca domnitor al României, ci și în favoarea eredității tronului 507. Unele publicații criticau guvernul român pentru că tolerase propaganda împotriva Unirii 508. În aceste condiții, plebiscitul nu putea să aibă decât un rezultat favorabil, cu toate inadvertențele produse în timpul desfășurării acestuia 509, producând în mod evident o mare satisfacție în cercurile politice de la București. El venea la capătul unor acțiuni prin care se încercase convingerea populației
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
12855, era interpretată de către apropiații guvernului ca o dovadă a libertății de care beneficiaseră alegătorii 511, dar și ca o expresie a ecoului pozitiv de care se bucura în societatea românească ideea prințului străin. Satisfacția guvernului român provocată de rezultatul plebiscitului era consemnată și într-o notă pe care baronul d'Avril, agent interimar la București, i-o trimitea lui Drouyn de Louis la 21 aprilie 1866512. Același diplomat francez remarca comparația pe care guvernul condus de Ion Ghica o făcea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Carol, cu cele obținute de Cuza după lovitura de stat de la 2 mai 1864, dar și calmul ce domnea în țară. O săptămână mai târziu, ambasadorul Franței în Rusia relata o discuție purtată cu Gorceakov, în timpul căreia acesta explica rezultatul plebiscitului prin teama ce apăruse în întreaga țară, după mișcarea separatistă 513. În ciuda covârșitorului scor obținut de Carol, discuțiile pe tema preluării puterii în România de către el continuau și în săptămânile următoare. Neexistând o opoziție articulată față de înlăturarea lui Cuza, în
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
în Constituantă nu vor fi respectate, conservatorii profitând de neînțelegerile dintre liberali pentru a prelua pozițiile de conducere din cadrul noului parlament. Începându-și activitatea la 28 aprilie 1866, Constituanta avea ca obiectiv după declararea ca domn al Principatelor pe baza plebiscitului al lui Carol I605, elaborarea unei legi fundamentale prin care să se pună bazele unui regim politic concordant cu aspirațiile epocii, dar și cu obiectivele oamenilor politici aflați în poziție decizională în acel moment. În condițiile existenței unei mari diversități
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
unor politicieni de a vorbi despre evrei ca fiind oameni predispuși la a-și înșela semenii și care prin tot ceea ce făceau nu urmăreau decât să producă pagube creștinilor 632. Entuziasmul alegerii lui Carol I ca domn al Principatelor prin plebiscit și presiunile publice deosebite îi făceau pe mulți dintre cei care pledau împotriva acordării cetățeniei române pentru evrei să uite că, printr-o asemenea decizie, România risca să se izoleze de restul statelor europene, deși unul din obiectivele noului regim
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
cele duse de-a lungul timpului împotriva turcilor, rușilor sau austriecilor nu puteau fi clintite de nici un fel de argument. Dimpotrivă, preluând din presa apărută în acele zile fierbinți noi motive pentru care accesul evreilor să fie îngrădit 635, câștigătorii plebiscitului din aprilie 1866 deveneau tot mai convinși de corecta lor decizie. Disputele privitoare la drepturile evreilor creaseră o falie importantă la nivelul legislativului, cei mai mulți dintre parlamentari fiind convinși de necesitatea instituirii unei protecții în fața "pericolului" evreiesc. Unul dintre aceștia era
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
mai repede cu putință că nu dorea o prelungire a unor situații neclare, motiv pentru care decidea dizolvarea Parlamentului, la 18 martie 1866, și convocarea unor noi alegeri pe l9-24 aprilie 689. Din aceeași gamă decizională făcea parte și pregătirea plebiscitului ce urma să aibă loc începând din 29 martie, în urma căruia se intenționa transmiterea unui semnal cât se putea de clar în exteriorul țării în privința dorinței românilor de a-l avea ca domnitor pe Carol I. Toate aceste acțiuni generau
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
stare de război, punând în funcție tribunalele militare. Toate in stituțiile au fost militarizate. Curțile marțiale ale Corpurilor Teritoriale condamnau zi și noapte, cu pedepse groaznice (de la un an până la moarte) cele mai simple infracțiuni. S-a făcut și un plebiscit cu da și nu, pentru Antonescu. DA însemna pentru oricine, civil sau militar, rămânerea în funcție și în viață. NU, fie scoaterea din funcție și condamnarea pe termen (pentru circumstanțe atenuante), fie condamnarea la moarte, mascată prin trimiterea pe front
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Nu mai era adus nimeni; numai cei ce se îmbolnăveau sau cedau erau scoși. Nu cunoșteam evenimentele politice sau militare din țară sau din Europa. În Iunie 1943 armatele germane și române dețineau poziții încă favorabile, iar Antonescu după mascarada plebiscitului domnea prin legi marțiale. Existența noastră, „a fi sau a nu fi”, se derula pe pardoseala Zărcii între rugăciuni și vise de mai bine. Deși era primăvara 1944, nu văzusem soarele și la ferestrele oblonite nu venea nici o pasăre să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
că Ungaria îi aparține? Relativ la suporterii englezi sau americani ai pretențiilor revizioniste ale ungurilor, Iorga îi amintea interlocutorului său că aceștia știau la fel de multe lucruri despre Transilvania ca și despre Groenlanda sau Țara de Foc. Cît privește propunerea instituirii unui plebiscit, Iorga întreba: cine ar urma să-l prezideze? și (dat fiind că broșura destinată lui Kornis a fost scrisă de Iorga în 1940), el întreba dacă asemenea plebiscit ar rezolva problema Sileziei. După care își amintea cum îi maltrataseră ungurii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și despre Groenlanda sau Țara de Foc. Cît privește propunerea instituirii unui plebiscit, Iorga întreba: cine ar urma să-l prezideze? și (dat fiind că broșura destinată lui Kornis a fost scrisă de Iorga în 1940), el întreba dacă asemenea plebiscit ar rezolva problema Sileziei. După care își amintea cum îi maltrataseră ungurii pe românii din Transilvania, încheindu-și pamfletul printr-un refuz categoric de a lua în considerație revizuirea statului Transilvaniei 204. Iorga recurgea întotdeauna la un procedeu preferat în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
întreaga acțiune ivită și prin alte părți ale Moldovei ca o mișcare politică izolată. Ceea ce devenea însă la fel de important pentru acel moment era conferirea unei legitimități politice firești noului domnitor, iar aceasta nu se putea face decât prin organizarea unui plebiscit național. Succesul înregistrat în această acțiune asigura o forță aparte noului regim politic care realiza, imediat după convocarea întregii națiuni pentru a se pronunța în privința lui Carol I ca domnitor al Principatelor Române, că întregul edificiu politic ce începea să
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
guvernului părea încă din acel moment pregătit pentru lovitura de stat din 2 mai vorbind domnitorului de întreaga modalitate de desfășurare a acțiunii de dizolvare a Camerei elective, de necesitatea difuzării ulterioare a proclamației domnitorului, de măsurile necesare pentru pregătirea plebiscitului, îndepărtarea oricăror încercări de tulburare a ordinii publice și comunicarea zilnică spre guvern a situațiilor locale de către autoritățile competente în direcția aceasta 175. Mișcările ce urmau a fi făcute de primul ministru și de șeful statului, în perioada următoare, erau
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în rândurile românilor. Boierul moldovean consemna în memoriile sale asupra faptului că, indiferent de evenimentele ce avuseseră loc în ultimii ani, românii obișnuiți participaseră dintr-un motiv sau altul într-un număr mare la ele, fie că era vorba despre plebiscitul prin care se aprobase lovitura de stat de la 2 mai 1864, la 24 ianuarie 1866 pentru sărbătorirea Unirii și a lui Al. I. Cuza prin Te Deum și iluminații, la 11 februarie pentru alegerea lui Filip de Flandra, iar după
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de stat de la 2 mai 1864, la 24 ianuarie 1866 pentru sărbătorirea Unirii și a lui Al. I. Cuza prin Te Deum și iluminații, la 11 februarie pentru alegerea lui Filip de Flandra, iar după trei săptămâni la un nou plebiscit pentru confirmarea lui Carol de Hohenzollern ca domnitor al Principatelor Române. Evident că participările la toate aceste evenimente presupuneau și foarte multă duplicitate și intenție de salvare personală, dacă ne referim la funcționarii care nu lipsesc de la nici unul din aceste
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
exprimat de Parlament pe 11 februarie reflectau hotărârea de a se arăta Europei persistența românilor în ideea aducerii unui prinț străin, era mai greu de explicat, chiar și de către contemporani, mecanismul prin care românii își manifestau pe rând entuziasmul față de plebiscitul organizat de Cuza la 2 mai 1864, atașamentul față de Filip de Flandra la 11 februarie 1866 și satisfacția pentru intrarea în țară a lui Carol la 8 mai 1866316. Cu la fel de multă circumspecție trebuie privite și telegramele de felicitare pentru
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]