689 matches
-
artera subclavie și originea trunchiului venos brahiocefalic, trece anterior de arcul aortic și de pediculul pulmonar, pe fața laterală a pericardului, atingând diafragmul în segmentul muscular al porțiunii costale. În drumul său prin cavitatea toracică, nervul frenic este învelit de pleura mediastinală. Fiecare nerv frenic se împarte în trei ramuri: anterioară, posterioară și laterală. Această trifurcare a nervului frenic se realizează numai în 15% din cazuri pe partea dreaptă și în 30% din situații pe stânga (după Thevenet și Prioton - [12
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
sunt temporare - aproximativ 84% [70]. Paralizia diafragmatică la adult apare cel mai frecvent pe partea stângă, în timpul chirurgiei cardiace, prin utilizarea de gheață (hipotermie), dar și prin leziuni produse de electrocauter sau prin traumatizare directă. Gonflarea plămânului, în cazul deschiderii pleurei, pentru evitarea contactului nervului frenic cu acele de gheață a scăzut incidența paraliziei diafragmatice sub 2% [70]. Paralizia poate fi definitivă în 15-25% din cazuri. Paralizia diafragmatică idiopatică apare la adulți și este de obicei unilaterală însă au fost raportate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
odată cu scăderea rezervei funcționale respiratorii; mișcarea paradoxală a diafragmului la examenul radioscopic indică paralizie prin lezarea nervului frenic. Pneumoperitoneul diagnostic ajută în diferențierea relaxării diafragmatice de hernia diafragmatică, deși o hernie veche cu multiple aderențe poate bloca accesul gazului în pleură [20]. Pneumoperitoneul poate diferenția, de asemenea, o eventrație diafragmatică de o tumoră diafragmatică [58]. Radioscopia poate diferenția eventrația diafragmatică de chistul pleuro-pericardic sau de excesul de grăsime pericardică. De asemenea diagnosticul diferențial se face și cu chiste hidatice pulmonare bazale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
Ea presupune exereza în bloc a întregului țesut timic (observabil sau potențial) prin exereza întregii mase grăsoase dintre tiroidă și diafragm și dintre cei doi nervi frenici [12]. Tehnica presupune și o disecție agresivă a pericardului și exereza completă a pleurei mediastinale. Atenția și îndemânarea deosebită sunt necesare în disecția nervilor laringeali recurenți, frenici și chiar a nervului vag stâng, leziunile acestora, nefiind excepționale. Considerată rezecția „maximală”, ea este punctul de reper cu care sunt constant comparate celelalte variante tehnice ale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
descrisă de Blalock sau Keynes, se limita doar la lobii cervico-mediastinali bine definiți care erau considerați la acea vreme intregul țesut timic [11]. La ora actuală exereza este mult mai extinsă ridicând tot țesutul mediastinului anterior, adăugând exereza celor două pleure mediastinale și a grăsimii din zona pericardofrenică atunci când este necesar (fig. 7.24). Ceea ce o diferențiază de „timectomia extinsă cervico-mediastinală” este lipsa disecției extinse a gâtului, practicate de rutină. Varianta „extinsă” a timectomiei standard așa cum este prezentată de Mulder [27
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
b. În functie de carenă (St. Georges, 1991 - citat de Martin) pot fi: superioare (deasupra carenei) 23%, inferioare (sub carenă) 77% și intrapulmonare (mai frecvent în lobii inferiori) 25% din cazuri. Diagnostic clinic La adult se constată dureri retrosternale (inflamația pleurei mediastinale), dispnee, disfagie, tuse, febră, hemoptizie [48]. La copil se constată semne de obstrucție traheo-bronșică: stridor, detresă respiratorie, cianoză, dispnee, hiperinflație pulmonară, infecție pulmonară, atelectazie [69]. Chistele parenchimatoase sunt simptomatice în 90% din cazuri. Simptomele se explică prin faptul că
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
chistic, intensitate înaltă în T1 a imaginilor conținutului chistic. Semnalul de intensitate înaltă este similar în chistul bronhogenetic și hematomul mediastinal (Lupetin, 1987 - citat de Martin). Ecografia transesofagiană (TEE) evidențiază conținutul mobil. Chistul nu se mișcă cu mișcările respiratorii ale pleurei mediastinale. Esofagoscopia pune în evidență compresiunea extramucoasă. Mucoasa este normală. Biopsia nu este indicată. Complicații evolutive Cele mai frecvente sunt infecția, hemoragia și cancerizarea. Tratament Excizia chirurgicală poate fi completă, fără a leza mucoasa esofagiană, sau incompletă, cu cauterizarea mucoasei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
din țesut epitelial pur sunt foarte rare (4%). Majoritatea sunt formate din celule epiteliale și limfocite. Aprecierea malignității este dificilă prin examen histologic. Chirurgul apreciază mai bine caracterul malign prin stabilirea caracterului invaziv al tumorii în trunchiul venos brahiocefalic stâng, pleură, pericard, pulmon, grăsimea mediastinală. Diagnostic clinic Prezența unui timom poate fi suspectată pe baza simptomelor clinice și/sau a examenului radiologic clasic, este sugerată de tehnicile imagistice moderne, fiind impusă de examenul histologic. Se descriu manifestări clinice proprii și asociate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
și toracoscopia video-asistată. Alte investigații recomandate sunt reprezentate de electromiografie (pentru miastenie), determinarea alfa fetoproteinei și a BHCG (gonadotrofina corionică umană) pentru tumori germinale [71]. Tratament Tratament chirurgical Se efectuează timectomie totală. Rezecția va fi extinsă în stadiul III (pericard, pleură, pulmon, trunchi brahiocefalic venos stâng, venă cavă superioară) și se asociază excizia nodulilor metastatici pleurali în stadiul IVa [1, 5, 10, 18, 20, 25, 54, 60, 61, 78]. Calea de abord este sternotomia totală mediană, sau cervicosternotomie totală mediană cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
margine calcificată în 1/3 din cazuri. Examenul computer tomograf evidențiază mai bine topografia leziunii și densitățile diferite (grăsime, mușchi, alte țesuturi, aspect chistic), precum și calcificările (fig. 7.45). Complicații evolutive Sunt infecția, ruptura în arborele traheo-bronșic (tricoptizie), ruptura în pleură cu empiem, sau ruptura în pericard cu tamponadă cardiacă. Tratament Indicația chirurgicală este de principiu. Calea de abord recomandată este toracotomia, sau sternotomia (în chistele mici). Excizia completă este dificilă, datorită aderențelor strânse cu parenchimul pulmonar, vasele mari, timus, perete
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Moartea se produce prin metastaze la distanță. Tumorile cu celule germinale maligne neseminomatoase Date generale Grupul acestor tumori este mult mai rar decât seminomul. Afectează predominant bărbatul tânăr. Sunt mult mai agresive, se dezvoltă rapid și metastazează precoce în pulmon, pleură, ganglionii limfatici, ficat, creier, rinichi, oase. Topografic se situează în mediastinul anterior [11, 28, 35, 90]. Manifestări clinice Sunt prezente semne și simptome de compresiune mediastinală, pierdere ponderală, fatigabilitate, febră, semne și simptome secundare metastazelor, ginecomastia (în coriocarcinom). Date paraclinice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
șanțurile paravertebrale, mediastinul visceral, peretele atrial. Feocromocitomul mediastinal se încadrează în categoria feocromocitoamelor extra-adrenale. Frecvența localizării mediastinale este de 1% din toate feocromocitoamele [38, 61, 75]. Macroscopic este o tumoră cu aspect glandular, moale, de culoare brună, foarte vascularizată, iar pleura ce acoperă tumora este de asemenea vascularizată. Microscopic se constată grupuri de celule epiteliale separate de capilare, iar citoplasma celulelor conține numeroase granule. Dintre markerii histologici se pune în evidență synapto-physinsa (marker neuroendocrin), care reacționează cu Ac monoclonali SY 38
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
presiune joasă. Deși aparțin unor compartimente diferite, cele două circuite sanguine stabilesc între ele comunicări prin anastomoze de diferite tipuri. II.3.2.1. Vascularizația nutritivă Vasele bronșice asigură vascularizația bronhiilor și a vaselor mari pulmonare, a septurilor fibroase, a pleurei viscerale și parietale mediastinale. Ramurile arteriale sunt satelite bronhiilor și merg până la bronhiolele terminale, dar nu ajung până la zona alveolizată. Rețeaua capilară care se formează din arteriolele bronșice se continuă cu două plexuri venoase - submucos și peribronșic. Cele două plexuri
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
timp și care este de natură reumatismală, tuberculoasă, bacilară etc. POTENȚIAL: capacitatea de dezvoltare a unei ființe umane pe un anumit plan (moral, afectiv, volitiv, mental, energetic etc.). PLĂMÂN: fiecare dintre cele două organe principale, cu aspect spongios, înconjurate de pleură, situate simetric în cavitatea toracică, cu ajutorul cărora se face respirația la om. PLEX SOLAR: zonă situată la aproximativ 2 centimetri sub ombilic, în care se manifestă energiile stărilor de curaj, bună dispoziție, voință, libertate interioară, manifestare socială armonioasă și impunere
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
o parietectomie largă, există mai multe opinii asupra dimensiunilor rezecției [17]. Există o serie de dificultăți particulare în aprecierea extensiei tumorale la acest nivel, datorită faptului că invazia se poate produce subperiostal și subpericondral, prin măduva osoasă, de-a lungul pleurei parietale, sau prin limfaticele spațiului intercostal. O distanță de 2 cm de tumoră este suficientă în cazul tumorilor benigne, tumorilor osoase cu malignitate redusă, dar și în cazul metastazelor [36]. În tumorile maligne primitive există numeroase opinii în literatura de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
a efectuat la doar 2 cm de tumoră [31]. În tumorile cu malignitate mare, se recomandă extirparea în bloc a pielii și țesutului celular subcutanat, a mușchilor afectați, a fasciei exotoracice, a coastelor și spațiului intercostal, a fasciei endotoracice și pleurei parietale (rezecție completă în grosime a peretelui toracic („full-thickness resection”) [63]. Tumorile sternale implică extirparea sternului parțial sau în întregime, în funcție de localizare, cu extirparea arcurilor costale anterioare de partea lezată la minim 2-4 cm de tumoră. Frecvent, se impune rezecția
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
morală care o dată atinsă nu mai poate schimba cu nimic natura persoanei. Ch. Baudelaire caracterizează această situație de echilibru perfect, interior și exterior, comparând-o cu condiția Sfinxului: Je haïs les mouvements qui deplacent les lignes Et jamais je ne pleure, et jamais je ne rire. Echilibrul sufletesc interior este o stare ideală, către care tinde aparatul psihic, persoana umană. Evenimentele vieții exterioare, dar și dorințele noastre, asaltează permanent Eul, În asemenea măsură Încât este practic imposibil, cu excepția unor anumite personalități
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
DIAFRAGMUL POROS Sindromul diafragmului poros reprezintă pasajul transdiafragmatic din peritoneu în pleură al fluidelor (sânge, exudat, transudat, aer) sau al țesuturilor printr-un defect macroscopic al diafragmului. Sindromul a fost descris de Kirschner în 1998 [8]. Defectul este frecvent situat în porțiunea tendinoasă, pe partea dreaptă și posterior. Poate fi unic sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CEZAR MOTAŞ, NATALIA MOTAŞ, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92117_a_92612]
-
afecțiunile în care apare sindromul diafragmului poros în funcție de substanța ce traversează diafragmul (tabelul 8.1). HIDROTORAXUL HEPATIC Apare la 5-10% dintre pacienții care au ascită datorită cirozei hepatice [14, 27]. Pasajul direct al lichidului de ascită prin porii diafragmatici în pleură, efectul de piston al ficatului și circulația peritoneală explică frecvența mare a hidrotoraxului hepatic pe partea dreaptă [12] (fig. 8.37) și cantitatea suficient de mare încât să producă dispnee și să impună toracocenteza. În hidrotoraxul hepatic lichidul pleural prezintă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CEZAR MOTAŞ, NATALIA MOTAŞ, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92117_a_92612]
-
laser argon plus acoperire cu proteză resorbabilă [24]. Noi am practicat cu succes chirurgia toracoscopică sub anestezie locală cu evacuarea lichidului și biopsia pahipleurei parietale la un pacient aflat la limita indicației anestezico-chirurgicale (fig. 8.39). Recomandăm biopsia multiplă a pleurei parietale pentru excluderea malignității. Pentru plămânul „încarcerat” în pahipleură viscerală, care nu se expansionează intraoperator, nu se practică talcaj pleural din cauza riscului crescut de empiem pleural postoperator. Pacienții care au dezvoltat deja empiem pleural prezintă o evoluție trenantă, de săptămâni
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CEZAR MOTAŞ, NATALIA MOTAŞ, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92117_a_92612]
-
și bronhiolelor conferă protecție plămânilor față de agresiunile externe (vezi mai jos). Alveolele prezintă un perete epitelial foarte subțire acoperit cu un strat fin de lichid alveolar (surfactant pulmonar). Plămânii sunt acoperiți la exterior de o membrană cunoscută sub numele de pleura viscerală care este separată de pleura parietală (care tapetează peretele intern al cutiei toracice) de un strat subțire de lichid pleural. Deoarece lichidul pleural nu poate fi comprimat sau expansionat cele două foițe pleurale rămân strâns solidarizate una de cealaltă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
agresiunile externe (vezi mai jos). Alveolele prezintă un perete epitelial foarte subțire acoperit cu un strat fin de lichid alveolar (surfactant pulmonar). Plămânii sunt acoperiți la exterior de o membrană cunoscută sub numele de pleura viscerală care este separată de pleura parietală (care tapetează peretele intern al cutiei toracice) de un strat subțire de lichid pleural. Deoarece lichidul pleural nu poate fi comprimat sau expansionat cele două foițe pleurale rămân strâns solidarizate una de cealaltă. Orice mișcare a diafragmului și a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
iar cea de-a treia are tendința de a-i destinde. Tesutul elastic al plămânului este întins în condiții fiziologice, iar tensiunea rezultată din această întindere acționează ca o forță elastică ce determină colabarea plămânului prin tragerea spre interior a pleurei viscerale (fig. 66). Tensiunea superficială este cea de-a doua forță care are tendința de a colaba plămânul; se referă la forța generată de pelicula de lichid care tapetează alveolele și are tendința de a le colaba trăgând de ele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
negativă intra-pleurală acționează în sens opus. Efectele forței elastice și ale tensiunii superficiale sunt contracarate de efectul de destindere produs de presiunea negativă (subatmosferică) din spațiul intrapleural (presiune intrapleurală). Aceasta se dezvoltă ca urmare a tragerii spre exterior a pleurei parietale, solidară cu peretele toracic și diafragmul. Astfel, asupra celor două foițe pleurale acționează forțe de sens contrar și ca urmare se dezvoltă o presiune negativă în lichidul pleural. Presiunea intraalveolară ar trebui să fie egală cu cea atmosferică datorită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sunt declanșate prin stimularea diverșilor receptori care se găsesc la acest nivel (mecanici, chimici, termici, dureroși). Tusea este un reflex de apărare apărut ca urmare a stimulării mecanice, chimice sau termice a receptorilor de la nivelul căilor respiratorii și din afara lor (pleură, diafragm, conduct auditiv extern, intestinal, genital etc). Tusea constă într-o inspirație forțată urmată de o închidere a rinoși oro-faringelui de către palatul moale, închiderea glotei, contracția mușchilor expiratori, și în final deschidera glotei, cu expulzia puternică a aerului, însoțită de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]