780 matches
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 333 din 29 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cronică nescrisă încă Mileniul șapte, miercuri, spre seară ... Omenirea își vede, cu destul plictis de treburile ei. Numai televiziunile și proorocii catastrofelor sunt în delir. Ce-i drept, au și de ce. În acest an, 6.666 între 06 și 16, cel mai probabil la ora 06.00, ori și mai bine, la 16.16
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
Vreme rece ... în curând va ninge soarele un bec uzat - se stinge se zgâiesc avizi pe bulevarde ochii indiscretelor mansarde vânturile haite hămesite stele timorate-n nori pitite luna a plecat în croazieră două portocale-n frapieră te doboară magistral plictisul la final nici nu apare bisul crede-mă minciuna e enormă oastea nu mai are uniformă înfrumusețezi un vechi arhanghel azi la prânz avem precis sparanghel Marea Roșie tot apă udă intri alb și roșu ieși de ciudă racii puși în
CEAS DE RECULEGERE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361481_a_362810]
-
îndoctrinării din acea școală de scriitori, exprimându-se convingător și naiv în versuri: Viața ni se cheamă-n încleștarea / Supremei bătălii pe câmp deschis. / Și-așa ea ni-i revoltător de scurtă / Ca s-o mai dăm pe lene și plictis.[ ... ] O clasă ne-a născut - cea proletară - / Ea ne-a născut, ori ea ne-a renăscut. / În numele natalei noastre clase / Stârpi-vom jaf, și lepră, și scorbut. Suntem în miezul unui ev de foc, / Si-i dăm a-nsuflețirii noastre
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
pândește din sferele înalte. Și iarăși nu mai știm ce vrea de la noi, Anul Nou... Vibrăm între două extreme pe care le evităm din reflex, dar ne place să ne apropiem de ele periculos, până la atingere. Numele lor: graba și plictisul. Din cauza profesiei sau a stresului pe care ni-l producem chiar noi în timpul liber ne simțim din ce în ce mai hăituiți, lipsiți de timp. Prea multă grabă! Dar, la o privire mai atentă, n-am ști ce să facem cu timpul, dacă l-
HORA QUOTA EST de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363070_a_364399]
-
e plină de indivizi frustrați de faptul că timpul le fuge printre degete, dar aceleași persoane n-ar ști cu ce să-și omoare timpul într-o duminică liberă, ploiasă, ivită spontan. La cealaltă extremă a fricilor noastre rânjește amenințător plictisul, lipsa de sens, teama că am putea risipi resursa valoroasă care nu se mai întoarce, timpul. Balansăm pe linia de demarcație dintre presiunea termenelor și repausul complet, exitus, cum spuneau latinii. Graba și plictisul, doi poli care mărginesc timpul nostru
HORA QUOTA EST de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363070_a_364399]
-
extremă a fricilor noastre rânjește amenințător plictisul, lipsa de sens, teama că am putea risipi resursa valoroasă care nu se mai întoarce, timpul. Balansăm pe linia de demarcație dintre presiunea termenelor și repausul complet, exitus, cum spuneau latinii. Graba și plictisul, doi poli care mărginesc timpul nostru extrem de personal. Știm însă că modul în care ne gestionăm timpul - fie el sub formă de grabă, ori din contră, ca visare, sau chiar plictiseală - reflectă opțiunea noastră strict personală, atitudinea de viață, niciodată
HORA QUOTA EST de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363070_a_364399]
-
ea, E mai întâi lumină și putere Și-un har dumnezeiesc, de-a te visa. Și-am adormit în jilțul epocii curgânde, Pe scena vieții, ca-ntr-un vis, Iar fețele de îngeri albe-blânde Mă înconjoară, de tot ce e plictis. Și-n bucuria de-a mă șlefui, Ating aceste fețe, ca să simt Puterea care crește... de-a iubi, Și forța feminină în cuvânt... Un basm bogat mă va peți Într-un spectacol cu priveliști, Natura-n jur se va opri
POEME DE DRAGOSTE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367788_a_369117]
-
furou cam scurt în care adormise Simții parcă ceva urcând pe noi abscise. Când, se-aplecă neașteptat de mult spre mine, Zicând: -azi ar trebui să fac sex cu tine, Și asta repede acum, fără preludiu, Fără a moșmondi cu plictis și cu studiu. Brusc m-am luminat și am scăpărat cu ochii, Eu adeptul chinuit de scurte rochii, Și-am bănuit îngrijorat că poate visez, M-am pălmuit, să nu cumva să abandonez. Și-nțelegând că-i ziua mea cea mai
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
un furou cam scurt în care adormiseSimții parcă ceva urcând pe noi abscise.Când, se-aplecă neașteptat de mult spre mine,Zicând: -azi ar trebui să fac sex cu tine,Și asta repede acum, fără preludiu,Fără a moșmondi cu plictis și cu studiu.Brusc m-am luminat și am scăpărat cu ochii,Eu adeptul chinuit de scurte rochii,Și-am bănuit îngrijorat că poate visez,M-am pălmuit, să nu cumva să abandonez.Și-nțelegând că-i ziua mea cea mai
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > IREPETABILE IUBIRI (SONET XXIII) Autor: Nicolae Stancu Publicat în: Ediția nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Hălăduind în timp prin amintiri, Redecorez plictisul c-un tapet De gânduri în albastru desuet Ce-ncet, se derulează în priviri. Îmi fac din amintire șevalet Și desenez imagini din trăiri, Le-mbin și cu-a mele născociri, Să-mi fie visul lung și mai estet. Mă
IREPETABILE IUBIRI (SONET XXIII) de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349943_a_351272]
-
Dokia, Cluj-Napoca, în 1999. „Tocmai pentru că este simbolist pur, la Bacovia „plouă, plouă, plouă”, dar mohoreala este numai un aspect exterior. Esența ploii stă - știe oricine - în puterea ei fertilizatoare. Când ți se pare că Bacovia stă să moară de plictis în poeziile lui „ploioase”, el vorbește, în realitate, de cea mai mare potențialitate de viață masiv comasată în câteva versuri. Optimismul numai nu explodează de sub simbol”, spune autoarea. Se spune despre Bacovia că este un poet trist, că versurile sale
O CARTE DESPRE INEDITUL POEZIEI LUI BACOVIA, SEMNATA ANGELA MONI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344455_a_345784]
-
Dokia, Cluj-Napoca, în 1999. „Tocmai pentru că este simbolist pur, la Bacovia „plouă, plouă, plouă”, dar mohoreala este numai un aspect exterior. Esența ploii stă - știe oricine - în puterea ei fertilizatoare. Când ți se pare că Bacovia stă să moară de plictis în poeziile lui „ploioase”, el vorbește, în realitate, de cea mai mare potențialitate de viață masiv comasată în câteva versuri. Optimismul numai nu explodează de sub simbol”, spune autoarea. Șapte poeme În “Optimismul bacovian”, Angela Monica Jucan analizează șapte din cele
O CARTE DESPRE INEDITUL POEZIEI LUI BACOVIA, SEMNATA ANGELA MONI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344455_a_345784]
-
prozopoemă eladescă omagiază misiunea scriitorului invocând pe Bălcescu (amant al patriei), pe Heliade (vulcanicul vates) pe Cantemir (elevatul european), pe Eminescu (demiurgul cosmogoniilor), pe Maiorescu (magnificul magistru) etc. În „Cărți poștale” poetul e și nițel Eminescu, are și ceva din plictisul bacovian, dar cu efecte sobre, pline de frumusețe : „Sus, lângă Turnul Alb e gri, E rece, vânt și ud. Jos, cerul Tâmpei se-nnegri Și nu există Sud. Brașovul fără tine-i mort, E sumbru, rău, urât. Biserici negre-n
ROMULUS VULPESCU-UN TRUBADUR MELANCOLIC AL SFÂRŞITULUI DE SECOL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344460_a_345789]
-
ieri, am înțeles că nu există nicio nedumerire, nicio fărâmă de negru între noi... și plictiseala, despre care tu vorbești, nu va veni niciodată, pentru că noi suntem inventatorii cuminți ai cuvântului, mângâierii, sărutului și timpului cu îngeri!”. De altfel, gândul plictisului, al spleen-ului, teama de acel azi sau mâine în care nu se întâmplă nimic, i-a copleșit dintotdeauna pe cei ce scriu, indiferent de timpul în care au trăit și de curenul literar căruia i-au aparținut. Probabil că
POEZII DE DANIELA VOICULESCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344456_a_345785]
-
concurența la standarde cât mai înalte, și mai ales ... să placă dar și să farmece masculul. Corelat despărțirea la care a ajuns reprezintă numai o formă de protest personal deși dacă investighezi atent, acest caz reprezintă tot o fasonare a plictisului dezbinat al cuplului, însă culmea, a fost atât de înțelegătoare că a luat totul de la început, jucând rolul determinant de a face iarăși, la nesfârșit copii. Această poftă, acest impuls sexual insațiabil manifestat de partenerii ai oricărei specii reprezintă picătura
UN CAZ SPECIAL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361854_a_363183]
-
ne transformă în roboți umani. E bine din când în când să ieșim din monotonia zilnică, să evadăm, să căutăm ceva care să ne incite, să ne smulgă din banalul cotidian. Așa vom găsi puterea, de a depăși momentele de: plictis, rutină și gol sufletesc. -Îmi sugerați ceva? Camelia s-a uitat curioasă, dar și puțin alintată spre Andrei. -Nu, neapărat, încercam, doar să înțeleg, cum poate fi depășită rutina și obișnuița, care se instalează cu timpul într-o casnicie. În
CĂLATORIE NETERMINATĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365504_a_366833]
-
Soarele ardea deja, așa că nu stătu mult pe punte, ci se aciuă în plasa ei preferată, la umbra velelor. Aela își luă harpa și veni lângă prințesă, ca să o încânte cu sunete frumoase și bineștiute. Ziua trecu și ea cu plictisul din celelalte zile. Climene nu dădu niciun răspuns. A doua zi, Talestri află că, de fapt, amazoana buclucașă se cuplase cu un al treilea. Prințesa se enervă inițial, apoi dădu a lehamite din mâini: “Să facă ce vrea! Că mie
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
și adesea declamativă, văduvită de acel “nerv de pelerin” la care v-ați fi așteptat, asta e cu totul întâmplător. Pentru toate aceste neajunsuri ale “jurnalului”, cer cetitorului adept al “senzațiilor tari” să sară aceste pagini, pentru a scăpa de plictisul unei expuneri adormitoare, adesea plată și fără un “relief” incitant. Ideea mi-a trecut prin cap văzând niște postere cu indienii Navajos, făcând “echilibristică” pe buza prăpăstiilor unor stânci de la Marele Canion, nu contrafăcute, ci prezențe în viu, de cascadori
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > MESAJUL Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1007 din 03 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului MESAJUL Mileniul șapte, miercuri, spre seară... Omenirea își vede, cu destul plictis de treburile ei. Numai televiziunile și proorocii catastrofelor sunt în delir. Ce-i drept, au și de ce. În acest an, 6.666, între 06 și 16, cel mai probabil la ora 06.06, ori și mai bine, la 16.16
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ABRUPT Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 694 din 24 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Abrupt Drum abrupt, nedrept de abrupt, înțeleptul îl ocolește, poetul nu este un înțelept, smârcuri pustii exprimă plictisul, astfel se rup prietenii, legături de rudenie, numai iubirea preferă înălțimile. Gloria este doar la buza prăpastiei, Eu prefer buzele tale, iubito. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: ABRUPT / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 694, Anul II, 24 noiembrie
ABRUPT de BORIS MEHR în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351341_a_352670]
-
dispare. Încă superioară prin arta sa, prin tradițiile sale, Moldova, contemplativă, încearcă un refugiu în trecutul său. .) Bacovia se asimilează cu decăderea Moldovei.( ... ) Dezbrăcat de viață, în Sinele său moldav și patriarhal s-au stratificat viețile strămoșilor săi, nostalgiile haotice. Plictisul locuiește în Bacovia, preexistând ca o acumulare seculară de pe vremea voievozilor .( ... ) La Bacovia, dimpotrivă, nu există nici o urmă de balcanism sau de rustic. Este singurul occidental care vine cu substanța sa exclusiv citadină. Acesta nu va fi nici marele oraș
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
ci ceva specific: provincia moldavă cu atmosfera sa tipică, cu barăci vechi de unde emană regrete îndepărtate. ) Moldova este un pământ de istorie, de ruine - ciudat, decolorat, suspendat în vreo tradiție și vreun vals depășit în care tipul eșuatului își plimbă plictisul moștenit de-a lungul generațiilor.” Veritabilă demonstrație de forță, studiul Svetlanei Paleologu Matta face o fixare spațială a poeziei bacoviene care poate fi greu demontată pornind de la faptul că întreaga operă ține ombilical de geografie: 1. „occidentalitatea la marginea Europei
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
de eul său imens care-l macină, tortura de-a se apleca asupra lui însuși în teribila devorare de sine. Această combustie interioară sporește puterea golului care apare și-i ia conștiința prizonieră; or golul este exact corespondentul spațial al plictisului”; 21. „pentru Bacovia zăpada este iarnă, moartea existenței. În ciclul determinismului cosmic ea este o regresie unde viața reintră în materie, în starea originală, haotică, a elementelor: potopul”; 22. „Bacovia este ultimul supraviețuitor, singurul care populează cu existență o iarnă
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
născut-o existența și care constă, pur și simplu, în a nu putea muri”; 28. „pe verticalitatea Dumnezeu - Satan, Bacovia se orientează în jos, el coboară scara pe negativ”; 30. „Bacovia este vândut diavolului. Replierea asupra lui însuși, golul său, plictisul său sunt categoric demoniace”; 30. „bacovia refuză civilizația, însă nu chiar în maniera unui Rouseau, nici în cea a unui Gauguin, plecat către sălbăticie cu scopul de a găsi în flora și fauna tropicelor, natura primordială”; 31. „la Bacovia, dimpotrivă
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
dar inclusă peremptoriu în textura densă a complexului verb „a fi”, profesorul Gheorghe Păduroiu nu a lăsat niciodată să i se scurgă secundele datului său pământesc oricum. Spirit vădit poziționat împotriva formalismului pur dominat din plin numai de inferioritate și plictis, Eu-l acestui erudit intelectual (cunoscut numai într-o oarecare măsură comunității locale) a fost întotdeauna încărcat până la refuz cu dăruire și profesionalism. Numai dintr-o neînțeleasă eroare(?) a Proniei cerești destinul a hotărât ca acest dascăl remarcabil să slujească
UN DESTIN PRINTRE APELE TIMPULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345699_a_347028]