2,367 matches
-
peste cap, căci cu cât omul s-a cățărat mai sus pe scara istoriei, cu atât i s-a părut că-i mai civilizat, altfel spus că-i făuritorul unor tot mai rafinate plăceri și a unei tot mai distinse plictiseli. Cu mii de ani în urmă, Eclesiastul (îmbătrânit în bune și în mai puțin bune) se plictisea ca un rege și medita asupra plictiselii dizolvante ca un înțelept: „Am văzut tot ce se face supt soare; și iată că totul
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_nerusinarea_george_petrovai_1367109323.html [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
altfel spus că-i făuritorul unor tot mai rafinate plăceri și a unei tot mai distinse plictiseli. Cu mii de ani în urmă, Eclesiastul (îmbătrânit în bune și în mai puțin bune) se plictisea ca un rege și medita asupra plictiselii dizolvante ca un înțelept: „Am văzut tot ce se face supt soare; și iată că totul este deșertăciune și goană după vânt” ... Tehnicizatul om al zilelor noastre fuge de plictiseală ca dracu de tămâie, fapt pentru care lovește orbește în
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_nerusinarea_george_petrovai_1367109323.html [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
puțin bune) se plictisea ca un rege și medita asupra plictiselii dizolvante ca un înțelept: „Am văzut tot ce se face supt soare; și iată că totul este deșertăciune și goană după vânt” ... Tehnicizatul om al zilelor noastre fuge de plictiseală ca dracu de tămâie, fapt pentru care lovește orbește în toți aceia care îndrăznesc să-i stea de-a curmezișul: Dumnezeu, natura, semeni cu scaun la cap, morală, tradiții, sentimente. Dar oricât ar goni de repede, el nu poate să
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_nerusinarea_george_petrovai_1367109323.html [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
cu atât timpul liniștii și echilibrului lăuntric se contractă și spațiul dobândirii fericirii statornice se dilată!”. Iar dacă notăm cu „m” masa plăcerilor procurate și cu „v” viteza cu care acestea sunt consumate, iată că avem o posibilă formulă a plictiselii: „P=m/v²”, potrivit căreia plictiseala este direct proporțională cu cantitatea de plăceri (îndeosebi când acestea sunt de natura reuniunilor și obligațiilor sociale) și invers proporțională cu pătratul vitezei de derulare a acestora. Nota 1: Dezgustul se instalează atunci când doar
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_nerusinarea_george_petrovai_1367109323.html [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
lăuntric se contractă și spațiul dobândirii fericirii statornice se dilată!”. Iar dacă notăm cu „m” masa plăcerilor procurate și cu „v” viteza cu care acestea sunt consumate, iată că avem o posibilă formulă a plictiselii: „P=m/v²”, potrivit căreia plictiseala este direct proporțională cu cantitatea de plăceri (îndeosebi când acestea sunt de natura reuniunilor și obligațiilor sociale) și invers proporțională cu pătratul vitezei de derulare a acestora. Nota 1: Dezgustul se instalează atunci când doar buna creștere și teama de ridicolul
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_nerusinarea_george_petrovai_1367109323.html [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
de atâția dintre noi de a urma măcar o dată în viață exemplul „demonului” dostoievskian Nikolai Stavroghin, adică să prinzi zdravăn cu dinții de urechea celui mai simandicos personaj din societate și să tragi de ea până i-o vei sfâșia ... Plictiseala devine concretă și activă prin intermediul plictisitorului și plictisitului, gazdele sale predilecte. Dar ce diferență între cei doi! Plictisitorul întruchipează exasperantul în neobosita sa pendulare dintre gol și monoton, pe când celălalt reprezintă trufașa recreație a unui spirit într-atât de scârbit
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_nerusinarea_george_petrovai_1367109323.html [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
speranță și visare. Pornind de la indivizi, până și popoarele pot fi plictisite, respectiv plictisitoare. După secolul de aur al culturii lor ( secV-IV î.e.n.), grecii și-au putut permite să devină sceptici prin renunțare până la declin și să fie obosiți până la plictiseală, căci renunțarea provine din preaplinul spiritului, iar scepticismul exprimă inevitabila plictiseală stoarsă de destin din oboseala unei culturi mari. Dar grecii au devenit sâcâitori și plictisitori de-abia când din palma întinsă a istoriei (epoca medievală și modernă) s-au
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_nerusinarea_george_petrovai_1367109323.html [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
plictisite, respectiv plictisitoare. După secolul de aur al culturii lor ( secV-IV î.e.n.), grecii și-au putut permite să devină sceptici prin renunțare până la declin și să fie obosiți până la plictiseală, căci renunțarea provine din preaplinul spiritului, iar scepticismul exprimă inevitabila plictiseală stoarsă de destin din oboseala unei culturi mari. Dar grecii au devenit sâcâitori și plictisitori de-abia când din palma întinsă a istoriei (epoca medievală și modernă) s-au pornit să ciugulească firimiturile rămase de la festinul spiritual al strămoșilor lor
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_nerusinarea_george_petrovai_1367109323.html [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
așa, obosiți de greutatea veacurilor de cultură și civilizație pe care au le-au purtat pretutindeni în lume din generație în generație, englezii, francezii și germanii zilelor noastre au dreptul la vacanțe ale spiritului, petrecute în tabere ale scepticismului și plictiselii. Nu și românii, cu toate că Emil Cioran vede destinul acestora ca pe unul à rebours, marii vinovați pentru neîmplinirile lor fiind după el resemnarea și scepticismul. Resemnarea, da! Pentru că resemnarea, spre deosebire de renunțare, are vocația orizontalei și împinge conștiința la sacrificii prin
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_nerusinarea_george_petrovai_1367109323.html [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
mai multe feluri. Însă, fără iubirea Domnului cum și autoarea știe, niciodată nu vom fi iubiți ! Dacă se întâmplă ca o oră să nu fim iubiți de Dumnezeu, acea oră se lungește la nesfârșit și simțim cum în jurul nostru apare plictiseala întunericului ori poate ni se taie respirația. Iubindu-l pe Dumnezeu, iubim cu adevărat semenii și tot ce ne-nconjoară. Așa poate avea iubirea nostră un sens adevărat ! Iubirea sinceră și adevărată cuprinde distanța dintre Pământ și Cer, și se
COMENTARIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1456752169.html [Corola-blog/BlogPost/383347_a_384676]
-
Acasa > Impact > Scrieri > POVESTEA ÎNĂLȚIMILOR Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului La început pământul era plat, arăta ca o farfurie și suspina de plictiseală si din suspin ușor-ușor, bob cu bob s-au făcut lacurile. Și un tremur mai adânc a răscolit adâncurile și a încolțit o movilă. Apa i-a sărutat picioarele și atunci movilița fudulă s-a umflat și umflat până a
POVESTEA ÎNĂLŢIMILOR de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Povestea_inaltimilor_lia_vana_1385580729.html [Corola-blog/BlogPost/344537_a_345866]
-
bob s-au făcut lacurile. Și un tremur mai adânc a răscolit adâncurile și a încolțit o movilă. Apa i-a sărutat picioarele și atunci movilița fudulă s-a umflat și umflat până a ajuns un deal în toată regula. Plictiseala s-a instalat iar regină peste întinderi dar un vânt de seară furișându-se în jurul dealului a înverzit ideea unei vegetații. Și cum evident exista sămânța de alb și de verde a apărut firava floare primăvăratecă, vestitoarea tuturor florilor chiar
POVESTEA ÎNĂLŢIMILOR de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Povestea_inaltimilor_lia_vana_1385580729.html [Corola-blog/BlogPost/344537_a_345866]
-
cala Arunc tricouri, eșarfe, bomboane, curmale, de-a valma, Astea sunt pentru toți, Cadouri ieftine și dorite de cei de departe, Dar nimeni nu stie Și nu vrea să audă Cât de greu e bagajul intern, Praful acumulat pe buze, plictiseală, monotonia, suferință, traumele, zăpăceala, nebunia, fiorul, iubirile, Adunate peste tot în mine, În pleoape, creier, inima și stomac, în tiroidă... Cine mi-l cântărește? De ce trebuie sa il port și pe asta? Dacă ar ști Taromul mi l-ar cântări
LA VAMA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1434253125.html [Corola-blog/BlogPost/360496_a_361825]
-
ochii și să ne prefacem somnoroși, că nu ne-ar păsa, acceptând blazați starea de iminentă sufocare. Chiar și așa unii reușeau să doarmă, emițând sforăieli în surdină și plescăituri de limbă la intervale neregulate, vrând parcă să spună „ce plictiseală, domnule!... ce plictiseală!” totul contopindu-se în final, dându-ne senzația că suntem instrumente medicale supuse unui proces de sterilizare, în interiorul unei etuve în funcțiune.” (Trenul). Sau, în alt fel: „Profesorul rămase cu gura căscată și scăpă dintre degete stiloul
TREI CRONICHETE SEMNAL de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1477638351.html [Corola-blog/BlogPost/344637_a_345966]
-
ne prefacem somnoroși, că nu ne-ar păsa, acceptând blazați starea de iminentă sufocare. Chiar și așa unii reușeau să doarmă, emițând sforăieli în surdină și plescăituri de limbă la intervale neregulate, vrând parcă să spună „ce plictiseală, domnule!... ce plictiseală!” totul contopindu-se în final, dându-ne senzația că suntem instrumente medicale supuse unui proces de sterilizare, în interiorul unei etuve în funcțiune.” (Trenul). Sau, în alt fel: „Profesorul rămase cu gura căscată și scăpă dintre degete stiloul cu care se
TREI CRONICHETE SEMNAL de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1477638351.html [Corola-blog/BlogPost/344637_a_345966]
-
adresat studenților după ce Albert a luat loc în rândul celor care urmau să fie examinați. Nici nu ai zice că este aceeași persoană cu cel cunoscut până acum. Eleganța cu care își expunea cursul, în sala de amfiteatru, lăsase loc plictiselii dar și dezamăgirii, cel puțin în aceeași măsură. Ar vrea să-i reproșeze lectorului care ținuse seminariile, felul în care de prezintă studenții la examen dar nu este nici locul nici momentul potrivit. S-a rezumat doar să spună : - Trebuie
XXIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1479911770.html [Corola-blog/BlogPost/365388_a_366717]
-
Dar eu nu doresc să merg spre acest drum care mi se deschide, nu de nevoia mea ci de gândurile prietenei mele. Poate are remușcări față de soțul ei și ar dori să nu fie singura? Ar fi posibil să intervină plictiseala. Ar trebui să-i propună soțului o excursie, să iasă undeva din bărlogul unde hibernează. Altfel, gândurile sugerează altele, se dezvoltă, se prelungesc, se cer înfăptuite și până la urmă constați că se materializează. Sau încerci să crezi în ele. Prietenul
MPREVIZIBIL (2) de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 by http://confluente.ro/berthold_aberman_1489479160.html [Corola-blog/BlogPost/359784_a_361113]
-
de prima “bătrânețe”, erau atât de furate de traiectoria mirifică a bilelor de la rulete, de ritmul sonor al afișajelor de la mașinile mecanice, “tăcerea” complice a învârtitului zarurilor și făcutului cărților de joc că n-am zărit o tresărire, semn de plictiseală, oboseală, încruntare la ratare sau zâmbete ușor sfidătoare la “chiverniseală” la o adică, cu părul alb, cohete și distinse în mișcări care trimiteau la tinrerețile lor ademenitoare intens “curtate”, aveau în față mai mereu cafeaua și câte-un pahar de
DISTRACŢII, LUX NINEACĂ ŞI CRIZA...APROAPE ÎN L.V. (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Distractii_lux_nineaca_si_criza_aproape_in_l_v_xv_.html [Corola-blog/BlogPost/346492_a_347821]
-
persoane, cu spațiu atât pentru fumători cât și pentru nefumători și ceea ce-l face deosebit, este că are spațiu de joacă pentru copii, transformându-l într-un restaurant în care poți merge cu întreaga familie fără să fii preocupat de plictiseală sau agitația celor mici. Citește tot...
Iasi 4u by http://www.iasi4u.ro/stire/tago/ [Corola-blog/BlogPost/95911_a_97203]
-
despre istoria Spaniei, proiectat pe un ecran de zeci de proiectoare. Mi-a atras atenția statuia care la început s-a ridicat în picioare și, datorită aceluiași efect vizual, ne-a vorbit părintește despre ceea ce avem să urmărim forfotind de plictiseală nu mai puțin de 30 de minute. Și uite așa, a rămas numai „Simulatorul”. Din păcate, fusesem cu puțin timp în urmă în parcul de distracții, așa că efectul a fost cum se poate de nesemnificativ. Cușcă micuța în care ne-
OLE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ole_.html [Corola-blog/BlogPost/369265_a_370594]
-
partea copiilor. Avea să fie prima dată când simțeam că nu mai am puteri. Din 50 de minute cât avea ora, 40 alergam prin clasă după puștani încercând să-i fac să stea potoliți, purtam discuții despre valori, o mare plictiseală pentru ei, și da, aveau dreptate. În a treia săptămână intru în cabinetul doamnei directoare, mă vede frânt și mă ia în brațe. Îmi găsesc cu greu cuvintele, nu știu cum să încep. Îi spun prin tot ce trec, cât de mic
Ce știu acum e că școala e locul unde oamenii pot sădi fericire. Semnat by https://republica.ro/in-cautarea-fericirii-la-scoala [Corola-blog/BlogPost/338371_a_339700]
-
spusese, că trăia rău cu bărbatul ei, care era un bețiv violent, motiv pentru care fugisese, împreună cu copiii, de nenumărate ori din calea lui, pentru a nu fi zdobiți de bruta dezlănțuită. Nu o luase în seamă, o aprobase din plictiseală. Acum a revăzut imaginea ei foarte clară, doar că ochii ei negri cu nuanțe verzi erau acoperiți de niște umflături de culoare albastră spre neagră,semn al unor lovituri puternice. Ceva s-a mișcat în el, nu suporta violența, dacă
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1472102682.html [Corola-blog/BlogPost/383871_a_385200]
-
sindrom de cetate asediată, printr-o stare de pândă generală, de așteptarea declanșării unui asalt iminent ce nu se produce niciodată.” În Baioneta inteligentă, o altă nuvelă a autorului, sindromul asedierii ia forma unei adevărate butade. Într-o atmosferă de plictiseală ce domnește peste mahalaua Mihai Vodă cuprinsă de o căldură cotropitoare, locuitorii stând ascunși pe la umbră într-o „moleșeală generală” și unde doar angajații vreunei simigerii mai aveau vreo activitate anume, deodată „zăduful nămiedzii tremură, pătruns de un glas de
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxix.html [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
heleșteul de la Ciurloaia, ori mai departe, la Țorogârla, ca să nu se mai poată ca să ia foc prin urmare! Aide toci cu mine!... Suflă cigane.” Alarma căpitanului mobilizează întreaga mahala, cufundată, până în momentul acela, într-o profundă toropeală, egalată doar de plictiseala boierilor de la țară din povestirile lui Gogol. Toți acești cetățeni pașnici, alături de Gvardia Civilă, botezată mai târziu de către C.A. Roseti Baioneta inteligentă, în care se va înscrie și Crăcănel, născut Mache Razachescu, chiar dacă dintr-un motiv al său personal
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxix.html [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
Crin, Ponta la fel, Și nimic în portofel ... N-a fost chip, măcat o dat' Să aud de-un plagiat, Nu mai zic, pe cinstea mea, Mor si n-aud o manea! Că, de-așa viață nasoală Și de-atâta plictiseală, Fi'nd cuprins de nostalgie Și de dor de a mea glie, Precis, vara viitoare, Am să vin la ... reciclare! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Scrisoare către amicii din țară / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 904, Anul III
SCRISOARE CĂTRE AMICII DIN ŢARĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_amicii_din_t_valeriu_cercel_1371925075.html [Corola-blog/BlogPost/346145_a_347474]