1,651 matches
-
greșeală ultima bilă, pe cea neagră, ai pierdut partida, și la fel dacă o introduci În alt buzunar decît cel indicat - și așa mai departe. Toate acestea, poate și altele mai interesante, dar a căror descriere ar fi complicată și plictisitoare, sunt bine cunoscute chiar și jucătorilor neexperimentați. Însă pentru maiorul Smith, el Însuși un jucător mediocru, jocul de biliard prezenta o atracție În plus. Deoarece el juca singur, ceea ce Îl conducea finalmente la o curioasă formă de dedublare a personalității
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
curea la pantaloni, iar În al doilea, chiar dacă aș purta, nu aș putea să o scot, deoarece, În primul rînd, mi-ai legat mîinile. În plus, nu am nici o vină că sunt antipatic acestui domn! — Știi ceva? Lucrul cel mai plictisitor În toată afacerea e că nimeni nu are nici o vină. De fapt, toți nu ne facem decît datoria. PÎnă la urmă Îi legă și picioarele cu o funie făcută laț, al cărei capăt Îl fixă de un pinten din peretele
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ci prin implozie. Numai că, În loc să explice În ce ar consta această implozie, se ambiționă să-mi povestească cum avea de gînd să scrie romanul, ce idei Îi mai veniseră, cum va repartiza personajele În economia narațiunii - și deveni repede plictisitor. Așa că m-am văzut nevoit să-l Întrerup. Stai puțin, Bazil. Ce Înțelegi tu prin implozie? — Mai Întîi, vidul interior! Apoi fisurile! În final, dezordinea, confuzia generală și prăbușirea! La fel cum s-a Întîmplat și cu așa zisa revoluție
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
grupului, simțeam că o să se întîmple brusc, că valul ne va lua pe nepregătite, deși înaintam tot mai greu. Multe femei, copii, vorbeau vrute și nevrute, parcă eram la un spectacol cu sala arhiplină, nu mai aveam aer și începea să devină plictisitor, cel puțin pentru unii. Dar scînteia se aprinde exact cînd trebuie, la balcon se furișează Piticul ca la teatrul de păpuși, cu o portavoce în mînă, încearcă să spună ceva, în jurul lui bîzîie un cîrd de figuranți și marionete, tovarăși
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
că tot n-am avut ocazia să auzim pînă acum versiunea voastră, zice Roja, nu-i așa, Nepoțică? adaugă, răsucindu-se în direcția lui Patru Ace. — Nici o problemă, zice Bulgarul, dacă țineți morțiș să mai auziți înc-o dată aceași poezioară plictisitoare, eu pot să dau drumul la bandă la orice oră. — Numai să nu aveți impresia că-mi faceți mie vreun serviciu, zice Roja, oricum am suci-o e numai în interesul vostru, nu-i așa Nepoțică? Uite că m-am
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
În care condamnai inamicul. Tu ți-ai privit slujba și ți-ai Înjurat propriile-ți limite și pe cele care ți se impuneau. În circumstanțe ca ale tale, știi că nu poți dobîndi puterea fără să treci prin niște procese plictisitoare și interminabile. Dar trebuie să fii protejat, pentru că normalii te vor Încarcera pentru a se proteja pe ei Înșiși. Așa Încît forțele polițienești dintotdeauna ți s-au părut cea mai bună opțiune. Schimb canalele. Holiday. Judith Chalmers explorează Marea Barieră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
deghizate. Uneori dădeam peste bani ascunși de maică-mea sau cutii plate ca cele primite de la doamna Witting de Crăciun, care conțineau bomboane de ciocolată sfărâmate sau prăfuite; altă dată descopeream pașapoarte sau polițe de asigurare coapte de vreme și plictisitoare. Și deja la vârsta de șapte sau opt ani, știam că sertarul ascuns din masa de scris (ceea ce nu era cine știe ce secret, toată lumea observa lacul scorojit) conținea scrisori Îngălbenite primite de la taică-miu și fotografii sepia, montate pe carton. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
care se simte rușinat, niciodată. Când sosi chelnerul, am comandat Încă un rând de băuturi. Nu știam ce să răspund. I-am spus că hainele lui Agnes Îmi veneau mai bine decât cele ale maică-mii. Dar mi se păreau plictisitoare și nu-mi provocau acea atracție cu fiori, ca hainele maică-mii. Pentru câțiva ani, soră-mea și cu mine eram cam de aceeași statură și arătam cam la fel. Totuși, abia după un an sau mai mult, după ce a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
delicate, ofițerul mă rugă să-l urmez. Schiță un gest reținut, dar amabil; am presupus că era unul din asistenții lui Wickert. Traversând coridorul anost, ornamentele metalice din vârful pantofilor săi țăcăneau profesionist pe linoleu. Am trecut de câteva uși plictisitoare, apoi de altele, până când am ajuns la o ușă pe care scria „K. MANETTI, INSPECTOR - ȘEF “. Imediat, inima mi se făcu mică. Nu era deloc persoana pe care cerusem s-o văd! Prefăcându-se că nu observă cât de tulburat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
În funcție de lumină, de atmosferă, sau, pur și simplu, de cadru, apare mereu o persoană diferită. De ce să nu mă limitez la a mărturisi câteva intimități stridente? Latura mea practică e mult mai variată decât are să devină vreodată sinele meu teoretic, plictisitor. — De asemenea, mă Întreb dacă dorințele unui om rămân aceleași pe tot parcursul vieții. Într-o zi, s-ar putea ca violetul murdar să fie culoarea mea preferată; altă dată, s-ar putea să mă Îmbrac cu haine lălâi. Deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
e, jumătate din timp, un bebeluș neajutorat! Auzi, ajută-mă, te rog - da’ repede! Catapultează-mă odată din rolul fiului pus cu botul pe labe în bancul evreiesc! Nu de alta, dar, la treizeci și trei de ani, începe să devinaă nițel plictisitor! Și mai și hoits, știi, presupune durere, simți un pic de suferință omenească, dacă pot să zic așa - numai că asta-i partea pe care Sam Levenson o omite! Bine-nțeles, stau la Cazinou, la Concord, femeile cu blănuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Thomas, Adevărul și Bucuria! Copiii noștri urmau să fie atei. Întrebarea mea fusese doar o simplă glumă! Cu toate astea, s-ar zice că n-am uitat-o niciodată: în săptămânile de după alarma noastră falsă, a ajuns să-mi pară plictisitor de previzibilă în conversație, iar la așternut, la fel de atrăgătoare ca untura de pește. Și am fost surprins să constat că, atunci când, în cele din urmă, i-am spus că nu mai țin la ea, a pus tare mult la suflet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
te recăsătorești? am Întrebat-o pe Lauren, care lenevea Într-un hamac, legănată ușor de vânt. — Da. Cred că n-o s-o mai fac. — Foarte corect, fu de acord Tinsley, care amesteca Încă un cocktail. Cuplurile căsătorite sunt atât de plictisitoare. —Știu. E groaznic, am aprobat eu. Adevărul este că o prietenă măritată nu este la fel de amuzantă ca pe vremea când era celibatară. Trebuie să recunosc că una dintre temerile mele secrete și foarte superficiale În legătură cu măritișul fusese aceea că voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
camerei. Milton bătu cu palma sofaua, iar Marci și cu mine ne-am așezat lângă el. — Cum e măritată? mă Întrebă Milton. —E atât de plăcut... Începui eu, dar Marci mă Întrerupse. —Să fii căsătorit trebuie că este cel mai plictisitor lucru din toate timpurile, se văită ea. Respectul de sine În ceea ce mă privește nu-și va mai reveni niciodată din această experiență. Îl iubesc și Îl ador pe Christopher și așa mai departe, dar mariajul este oribil. Singurele fete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
care lucrează, am precizat. —Crede-mă, Sophia nu are nevoie de ajutorul nimănui. Are mai multe relații decât Verizon. Mama ei e o Rothschild sau așa ceva, iar tatăl ei a câștigat premiul Nobel pentru pace pentru nu știu ce piesă franțuzească Îngrozitor de plictisitoare pe care a scris-o. — Oh, păi așa e Hunter. E bun cu toată lumea. Lauren se ridică și privi prin mulțime. Chiar dacă soțul meu ar fi un sfânt, nu aș lăsa-o pe Sophia În preajma lui. Ce ți-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Camille, tu ești o răsfățată. Ești bogată. Îți plac casele somptuoase, Îți place să călătorești. Ar trebui să te măriți cu un bărbat mai În vârstă. Altfel, o să te plictisești... —Camille, nu mă interesează căsătoria. Tipii bătrâni și bogați sunt plictisitori. Singurul pe care l-aș tolera e Barry Diller, a glumit Lauren. Își puse brațele În jurul umerilor lui Henri și a oftat, cu o melancolie exagerată: — În schimb Henri ăsta! E atât de drăguuuț! Îl luă pe Henri de mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
oase... Ce vrei? se întoarce studenta spre el, nedumerită, renunțînd o clipă la calcule, lăsînd caietul în poală. Mă ierți! Așa încep toți spune Lazăr ironic -, adevăru-i că-mi ești cunoscută... De la universitate saltă fata din umeri. Poate. Nu-i plictisitor să înveți la Matematică tot timpul? face Lazăr semn spre caietul deschis. E Astronomie... A, e romantic. Și cum rămîne cu Universul, e finit, sau infinit. Asta se studiază la Fizică; eu sînt la Matematică. A! Și nu scrii teatru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
compania lui Dave 2 și a tovarășilor lui, pentru că, la un loc, știu mai multe despre alcoolism decât toți experții dintr-un institut și, în plus, vor neapărat să împărtășească aceste cunoștințe. Prin urmare, o ședință cu ei e mai plictisitoare și mai centrată pe sine decât o perioadă petrecută pe o insulă pustie în compania unui grup de franțuzoaice de vârstă mijlocie, constipate și burgheze. Numai că Dan și Carol nu știau toate lucrurile acestea. În schimb, în clipa în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
dulciuri. Poate din cauză că de acolo vin bebelușii. Alan visa cu ochii deschiși, jucându-se cu figurinele de lut, în timp ce aștepta ca un alt artritic chinuit să intre în cabinet. Alan, în ciuda intelectului său mult lăudat, avea un stil amețitor și plictisitor de a monologa. Să fie cumva vorba despre o altă manifestare alambicată a complexului virginei/prostituatei în psihicul masculin? Nu putem să recunoaștem realitatea vizuală a fofoloancei, pentru că asta ar însemna să recunoaștem și pișatul, ciclul și capetele însângerate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Juniper a scris câteva rânduri despre Razza Rob și cred că este inclusă și o scurtă recenzie a momentul lui său comic. — Cum? spuse Bull neîncrezător. Tipul ăsta nu merită cincizeci de cuvinte, darămite un articol întreg. E prost, obscen, plictisitor și insipid. Bull se răsucise cu scaunul pentru a-l putea privi în față pe director. — Se poate să fie cum spui tu, John, numai că e privit cu mare interes. Genul ăsta de comedie chiar prinde. Știi foarte bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
și Cecile. Preț de câteva clipe, ele încetară să mai fie niște date statistice, recenzii ironice ale teatrului său public și ale cinematografului privat. Deveniseră, în schimb, niște centre distincte și acuzatoare ale sinelui propriu. Care aveau sentimente. Sentimente meschine, plictisitoare, sentimente pentru care era și el responsabil. Acum totul trebuia să se concentreze asupra următoarelor întâlniri cu Bull. Toate drumurile emoționale îl purtau către Bexhill-on-Sea. Bull dormise somnul pe care îl pot dormi doar cei cu adevărat osteniți de sex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
vrem ceva acțiune, un tip pe care-l știu, James Poole, ne-a recomandat să mergem să ne vedem cu cineva pe care-l cunoaște el în zonă... — Păi și de ce n-ai zis așa? Ne scuteai de vizitele astea plictisitoare prin baruri... — Păăăi, zise insinuant Krishna, am crezut că ți s-ar putea părea un pic outré... Se întoarse către bar și își aranjă subtil și drăgăstos, cu mâna subțire și maronie, organele genitale subțiri și maronii la locul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
soarele nostru emoțional. Creștem anticipând bolnăvicios iubirea, iubirea romantică. Simțim cu o bucurie copleșitoare că sensibilitatea noastră e doar una din marea de sensibilități unice. Ce ironie crudă că tocmai această infinitate ni se pare mai târziu lucrul cel mai plictisitor cu putință. Ne trăim viețile cu politețea studiată și alienantă a locuitorilor unui mare oraș; le comunicăm telepatic colegilor de suferință: „Știu că ești interesant, avem speranțe și temeri unice, chiar și viziuni cu un anumit grad de perspicacitate. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de 23 octombrie, ca În fiecare dimineață, au fost, după cum se poate lesne bănui, foarte dezamăgiți. Au vîndut biserica și nu știu ce s-a mai Întîmplat cu ei. Cred că, după toate astea, viața trebuie să li se fi părut destul de plictisitoare. Biserica a devenit teatru - pe scena lui a jucat Edwin Booth -, apoi teatru de revistă și, În cele din urmă, club de striptease. În 1952, adică mult Înainte de a mă naște eu, cei de la primărie l-au Închis definitiv. Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
chiar s-o vadă cu ochii domnului Rennit... Doamna Dermody, reverendul Topling... — Poate că sora dumitale are dreptate, spuse el. Dar tînărul Hilfe nu mai putea fi oprit. S-ar putea, firește, să aibă dreptate, dar ar fi teribil de plictisitor. Prefer să cred, pînă va ieși la iveală adevărul, că avem de-a face cu un complot monstruos... Doamna Dermody Își vîrÎ capul pe ușă și spuse: — Reverendul Topling mi-a lăsat adresa lui: Park Crescent, nr. 5... — Dacă e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]