272 matches
-
putea să facă el singur toată treaba - să țină și ciocul deschis, să țină și pîlnia și să și toarne palinca -, l-a pus pe Dănuț să-l ajute. Tatăl apucă tacticos gîsca între genunchi, iar cu mîinile îi căscă pliscul și fixă pîlnia acolo. „Hai, toarnă, da’ cu grijă, să nu dai pe-afară !“ Dănuț era mîndru că era pus să facă o treabă așa de importantă. „Toarnă-ncet !“ A turnat încet și în mai multe reprize, pentru că gîsca trebuia
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
coroiate” (sau „coroietice”) și cu „perciuni evlavios coborâți pe lângă urechi” <endnote id="(428, pp. 12, 238, 244)"/>. Tot la Începutul secolului XX, lui Henri Stahl comercianții evrei din București - cu nasurile lor coroiate - Îi apar „ca păsări de pradă cu pliscuri coroiate” <endnote id="(843, p. 117)"/>. În jurnalul său, Mihail Sebastian descrie chipul femeii pe care o iubește (actrița Leni Caler) În următorii termeni : „E urâtă. Fruntea Îngustă, nasul ovreiesc, gura mare [...], buza inferioară proemi nentă” <endnote id="(156, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu există și nici au existat vreo dată jidovi români”, fiind Împotriva considerării evreilor „ca supuși români”, protestând Împotriva Împământenirilor În masă. N. Blarenberg susținea că „dând drepturi evreilor, religiunea ar fi În pericol...că talmudul ar Înlocui crucea din pliscul aquilei române” și că „demnitatea națională ne cere să răspundem printr-o negație la invitarea ce ne face Europa, aceea de a acorda drepturi evreilor”. În ședința Adunării din 28 septembrie 1879, Carp l-a combătut pe N. Blarenberg, care
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
din spume, Și zmeii fac palaturi de-argint cu turnuri dese Ca-n ele să ascundă frumoase-mpărătese. El trece prin poiene cu tufe aurite, În care se alungă șopârle smălțuite Și blânde păsărele ce cîntă-n cuibul cald, Având rubine pliscuri și ochii de smarald. Piesa de rezistență a culegerii este Pohod na Sybir, romanță intenționat monotonă și declamatorie în felul Grenadirilor lui Heine, de o compoziție savantă, în care fiece repetiție cade ca un ropot de tobe sinistre. Tema este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
erau "mai negri decât de obicei", dar mai ales "nourul către Ceahlău e cu bucluc". Venirea iernii sugerează așadar drama femeii. Alte semne prevestitoare vin din timpuri mitice: "cucoșul se întoarse cu secera cozii spre focul din horn și cu pliscul spre poartă [...] dă semn de plecare", deci Lipan nu va veni acasă, ci va trebui să plece ea Ia drum. Când bănuiala devine certitudine, Vitoria pornește în căutarea soțului, zbuciumul și căutările dinlăuntrul Vitoriei fiind labirintul interior, pe care-l
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
acolo la ora zece, pe mine personal m-a băgat la anchetă... M-a așezat pe un scaun și a pus un aparat... Mi-a fost frică, că io nu mai văzusem și am zis că mă curentează. A făcut plisc și am zis eu, În capu’ meu, că gata, am murit. Da’ nu, că m-a pozat! Da’ eu n-am știut asta... M-a tuns, așa cum ești mata (la chelie - n.n.), și mi-a dat o căciulă-beretă, de aia
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
unul din Balcanuri și din Carpați e altul. Mult repede li-e zborul, mult falnic li e asaltul. Căci se izbesc ca fulgeri la luptă ucigătoare!... Întinsele lor aripi se bat lucind de soare, Ș-a lor cumplite gheare și pliscuri oțelite Își dau loviri de moarte și răni își fac cumplite. Deodată unul cade ucis pe-a noastre lanuri, E vulturul prădalnic din tristele Balcanuri. Și-n patru părți a lumii zbor smulsele lui pene, Și cântă libertatea pe maluri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
impus folosirea preponderentă a termenului aquila pentru ipostaza pozitivă a păsării. O distincție la fel de clară, deși discretă, face și Cantemir în alegoria sa. Vulturul se hrănește cu stârvuri, la fel și Corbul, se înțelege din ceea ce îi povestește Inorogul Șoimului: "pliscul Vulturului și clonțul Corbului de-abiia vreodată și mai niciodată ciolan proaspăt ciocniia sau singe cald gusta. Și pentru ca întru tot adevărul să grăiesc, nu numai că singe cald nu gusta, ce așeși stârv împuțit macară a afla sau pântecele a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pentru a o putea califica, din nou, real: "Prin testele cu fosfor de blestem/ O pîcla radiază uriașă/ De rugi-venin, de zări opace/ Și nu vedem, ah, încă nu vedem/ Din carne de biserici cum se-ngrasă/ Tăuni de fier cu plisc rapace,/ Cum nebunia-n falduri se desfașă/ Iar ura-i carapace". Dacă uneori predomina simbolul, acea semimaterialitate care acordă dezastrului o înfățișare de teribilă poveste, de narațiune a unei nenorociri cosmice ("Curînd sminteli s-or depana, curînd/ Ghemul de sînge
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
naștere o reacție de înciudare, de revoltă chiar împotriva uneltelor poeticești, împotriva limbajului propriu, caricaturizat și suduit în fel și chip: "o limbă spongioasă, plină de bale, care linge asfaltul în fața academiei și colțul dinspre cișmigiu al editurii militare. închide pliscul, bă! mucles! într-o lume de căcat nici în curtea literaturii nu cresc violete de parma". Ori: "furca limbii care biciuiește văzduhul". Ori cel puțin: "cititorul va afla acum/ că în text este iarnă/ și personajele vorbesc o limbă ciudată
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
m, Bogdescu Ilie, Monumentul eroilor, Druncea Ioan, cămin cultural; Grădiniței, L = 1.000 m, Dumitrache Dumitru, Geageac Marin, Cantaragiu Anica; Crizantemei, L = 777 m, Oprea Gheorghe, Culica Emil, Ghebosu Gelu, Carata Petra; Pontonului, L = 550 m, Mamaua Ion, Nica George, Plisc Gavrilă, Iordan Tudor; Livezilor, L = 650 m, Nedelcu Aurel, Sediu CAP, Antonaru Gheorghe, Bogde Nicolae; Grădinilor, L = 403 m, Alexandru Vergilia, Popa Victor, Alexandru Vergilia, Prodan Petre; Parcului, L = 1.058 m, Boncota Tudor, Ceama Maria, Nuțu Nicolae, Iorga Marin
HOTĂRÂRE nr. 1.303 din 27 decembrie 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.349/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Călăraşi, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Călăraşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238443_a_239772]
-
nânașilor o găină fiarta așezată pe un paltou și ornamentata cu grijă, prilej de dialog hăzos cu nânașa, căci ea era cea cu care înturna răspunsul. În acompaniament muzical, socăcița/drușca chiuie: La aceasta stăruitoare invitație, nânașa punea banii în pliscul găinii și răspundea (sau nu) socăciței. După plata găinii răspunsul (dacă îl dă) nănșei, socăciț îi spunea: Trecerea în rândul femeilor căsătorite a nevestelor era marcată de renunțarea la părul lung, lăsat pe spate, împletit în una sau două cozi
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
timpului și consemnate în literatura de specialitate atestă locuirea teritoriului satului Aruncuta cel puțin din epoca bronzului. În hotarul satului au fost descoperite o serie de vestigii arheologice, precum o secera de bronz cu buton, un celt de bronz cu plisc și cu corpul de secțiune ovala, un fragment de picior de vas de lut, de la sfârșitul epocii bronzului, În punctele la Cremeniș, Cânepiști și la „Râtul Jii” (Viei) au fost descoperite, în anii 1846-1847, mai multe obiecte din epoca română
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
a lungul timpului și consemnate în literatura arheologică atestă locuirea teritoriului satului Aruncuta începând cu epoca bronzului. În hotarul satului au fost descoperite o serie de vestigii arheologice, precum o secera de bronz cu buton, un celt de bronz cu plisc și cu corpul de secțiune ovala, un fragment de picior de vas de lut, datate la sfarsitul epocii bronzului., În punctele la Cremenis, Cânepiști și la „Ritul Jii” (viei) au fost descoperite, în anii 1846-1847, mai multe obiecte din epoca
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
ajunge primul în contact cu insecta, și nu antera. În regiunile tropicale este răspândită și polenizarea prin intermediul păsărilor. Adesea, păsările care realizează polenizarea (păsări colibri și alte păsări consumatoare de miere), nu sunt mai mari decât un bondar. Acestea utilizează pliscul lor aproape închis și limba pe post de piston, pentru a suge nectarul. Albina lucrătoare, de miere, după ce a consumat din belșug, își umple săculețul de polen și transportă conținutul în stup. Mai târziu vizitează o altă floare și având
Polenizare () [Corola-website/Science/304425_a_305754]
-
etc. Majoritatea cuiburilor săpate sunt construite pe malul unei râpe abrupte, nisipoase sau argiloase. Unele specii construiesc tunele de câțiva centimetri, de 50-90cm în cazul lăstunilor și până la 3 metri în cazul unor papagali (Cyanoliseus patagonus). Cuiburile sunt săpate cu ajutorul pliscurilor, membrelor inferioare, iar unele specii precum Tanysiptera, evacuează molozul din cuib cu ajutorul cozilor. Cuiburi în scorburi Unele păsări își fac cuib în scorburile copacilor verzi sau uscați, în schimb ce unele își construiesc cuibul singure, acesta fiind cazul ciocănitorilor, păsărilor
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
Nicolae în târgul Iașiloru"" . În semn de mulțumire, Ștefan cel Mare a ctitorit Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași. În secolul al XVIII-lea pe locul acestei localități s-a aflat tabăra tătarilor nogai, cu denumirea de Ördek-Burnu (în traducere "plisc de rață") . Satul Erdec-Burnu a fost fondat în 1752. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est
Erdec-Burnu, Ismail () [Corola-website/Science/318407_a_319736]
-
pe acolo aude și ea povestea și pune un rămășag cu moșul pe o punguță cu doi bani de aur că o să găsească punguța în șapte zile oriunde ar ascunde-o moșul. Moșul agață punguța cu cei doi bani de pliscul cocoșului de tablă de pe acoperiș. În acea seară, circarul fioros îi povestește fiicei sale povestea „Punguța cu doi bani”. Fata iese pe furiș din casă și se întâlnește cu muzicantul, dar circarul îi surprinde și-l fugărește pe tânăr. O
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
fioros îi povestește fiicei sale povestea „Punguța cu doi bani”. Fata iese pe furiș din casă și se întâlnește cu muzicantul, dar circarul îi surprinde și-l fugărește pe tânăr. O furtună izbucnește în timpul nopții, iar vântul smulge punguța din pliscul cocoșului de tablă de pe acoperiș. Cocoșelul pornește după punguță, o prinde în plisc, dar, pe când se întorcea în zbor spre casă, este împușcat de tâlharii păguboși. Punguța cade pe o punte ce traverseză un râu, este găsită de muzicant. Acesta
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
furiș din casă și se întâlnește cu muzicantul, dar circarul îi surprinde și-l fugărește pe tânăr. O furtună izbucnește în timpul nopții, iar vântul smulge punguța din pliscul cocoșului de tablă de pe acoperiș. Cocoșelul pornește după punguță, o prinde în plisc, dar, pe când se întorcea în zbor spre casă, este împușcat de tâlharii păguboși. Punguța cade pe o punte ce traverseză un râu, este găsită de muzicant. Acesta o pune ca miză la un joc de cărți cu cei doi tâlhari
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
că a schimbat basmul. Ea le cere banii celor doi tâlhari păguboși, muzicantului și circarului, dar banii nu se aflau la aceștia. La trecerea celor șapte zile, moșul se urcă pe casă, dar nu găsește punguța cu doi bani în pliscul cocoșului de tablă. Zâna vine și-i cere moșului punguța, dar banii nu se aflau nici la el, ci la baba care reușise să-i găsească înainte de începerea furtunii. Moșul reușește astfel să câștige rămășagul și să rămână în posesia
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
În interpretare heraldică, punctele și liniuțele din interiorul scutului oval reprezintă culorile steagului românesc (roșu și galben pe fond albastru). Deasupra se află coroana domnească închisă, iar în părți - grifoni încolăciți în spirale. În scut: acvila valahă cu crucea în pliscul întors spre dreapta. Sub aripi, în stânga Luna, iar în dreapta Soarele. În colțul din stânga jos se află trecute, în greacă și latină, data și locul imprimării: (Padova 1700). Deasupra acestora, într-un pătrat, sunt trecute (în greacă și latină) denumirile regiunilor
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]