389 matches
-
Ori, poate, e o binecuvîntare, s-ar fi putut să zică, apoi. Dacă nu cumva ar fi făcut din asta un basm cu stoluri de cocori ce aduc pe lume copii, purtîndu-i În cioc, berzele nemaiprididind să tot care atîția plozi. ... PÎnă seara, cînd avea să-l Întîlnească pe Lars Într-un bar din centru, mai erau cîteva ore; Thomas și-a zis să bea ceva și apoi să doarmă puțin. Calm, de obicei, era În după-amiaza aceea tot mai agitat
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
pildă, avut În copilărie le afectase pentru totdeauna sămînța; fiii și fiicele lui Thomas - era de presupus - aveau, acolo unde se aflau, Îndestulare. Și iubire. Din partea mamelor. Tații nu erau tați. Oricare dintre ei gîndea, uneori, că are În grijă plodul unui străin. Cu toții deslușeau la fii sau fiice ceva moștenit de la un alt bărbat. Nu existau victime și nici vinovați; o stare de fapt În care Thomas nu avea un rol precis. Din culise, se furișa În scenă În vîrful
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cu femeia-buruiană - tot culesese, fără nici o strădanie, Thomas; bălării de leac; chiar Îl vindecaseră; se dovediseră femei potrivite lui și altora ca el - prin similitudine, bărbați-bălărie. Iubiri vegetale cuprindeau trupurile tinere apropiindu-le, strîngîndu-le, uscîndu-se după primele inflorescențe; uneori, rodeau: plozi rămași În poalele unor mame prea june și nepregătite să crească un om, nici ele nu crescuseră destul, unele erau Încă niște copile. Fetele, tot mai multe, nu vroiau să ajungă În ghiveciul visat cîndva de mamele și bunicele lor
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
și tot felul de bătrînei, pocăiți doar pentru că erau tot mai neputincioși. Numai că plăcerile deveneau tot mai mari, iar copiii soseau pe lume tot mai rar și mai debili. Pentru a le da tărie, mamele se Îndopau cu Întăritoare, plozii erau injectați și supraalimentați, trimiși, mai tîrziu, să facă sport, Încît tot mai mulți dintre ei Începuseră să pară niște mutanți. De aproape doi metri, unii; alții, rotunzi, bătînd suta de kilograme Încă din adolescență, potriviți doar ca stîlpi de
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
unul altuia În ochi ori - se mai Întîmpla și așa - și-o turnau, de văzul lumii, vinovați, În cap, așteptînd unul de la altul iertare; un bîlci. „Iubita ajunsă nevastă“ - ținuse odată, dezlănțuit, Berger un discurs - „devine o mașină de născut plozi, bărbat i-a trebuit! Cinci kinderi, șapte, nouă, paisprezece, «Înmulțiți-vă!», a zis Dumnezeu. «Nu-i avortați!», o țin popii. Facem ce vrem cu trupul nostru!», strigă armate de femei. «Pentru ce să stăm mereu cu burta la gură?». «Stați
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
atunci, eram tînără... Puteam să am și un fiu al meu, mai tîrziu. Dumnezeu m-a pedepsit, nu mi-a mai fost dat. Soțul meu e steril. Nici nu a vrut să audă de Cryos, i-am povestit. Nu cresc plodul nu știu cui! a zis. N-a vrut să port sămînța altuia! A unui alt vînzător! Și nici eu n-am mai dorit, pe urmă. Îți dai seama, domnule, copilul despre care vorbim fusese vîndut mai dinainte să-l port eu! Un
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
dai seama, domnule, copilul despre care vorbim fusese vîndut mai dinainte să-l port eu! Un nenorocit făcuse asta, pentru că nu știu ce bărbat adevărat ajunge să facă afaceri de felul ăsta cu Cryos! Sau cu orice clinică asemănătoare! Cine urmărește destinul plozilor ăștia? Dacă Îi omoară, mai tîrziu, cineva și le ia inima, ficatul, rinichii? Ce se Întîmplă cu nefiii mamelor purtătoare ? Însămînțate ca vacile! Iartă-mă, domnule! Am venit să-ți povestesc despre fiul meu! Sau cel puțin așa cum l-ai
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
din reclama discretă pe care și-o făcea, În pliante, clinica; mitul arianului nu murise, erau folosiți doar alți termeni, găsite alte motivații; selectiv, legal, protejat, se contura, totodată, și un alt posibil mod de perpetuare a speciei. Ce atîția plozi născuți din tarați de toate felurile, de la retardați pînă la alcoolici? Măcar tații secreți ar fi prezentat o garanție: sămînța lor bine verificată, sănătoasă, garantată. Și ce mare nevoie ar mai fi fost, după o vreme, de mame? Deja și
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
În comunism nu se visase la atîta echitate. Simțul matern creștea doar odată cu fătul ce se plămădea În pîntec, cu laptele ce Începea să urce În sîni, se Împlinea prin durerile facerii; de ce și-ar mai fi luat așadar mamele-nemame plozii Frankenstein În brațe? S-ar fi putut adăuga un pasaj nou Genezei: Facerea omului de către om. Sau chiar o modificare de neînchipuit, atunci cînd fusese revelată, scrisă Cartea: lui Adam, Creatorul nu i-ar mai fi scos coasta! Nu mai
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
atunci, Antonia zădărnicea totul. O vrăjitoare care făcea pe sfînta! - și Inchiziția se arătase mai Îngăduitoare! Ce pricepea smintita? S-ar fi ajuns la un ideal demografic - asta nu Înțelegea ea, printre altele. Nu vedea cum armate după armate de plozi sufocau deja planeta, se tot vorbea de controlul nașterilor, prezervativele parcă erau doar niște baloane, colorate, parfumate, un carnaval - nu vezi, cotoroanță cu nimb, că se rescrie Cartea? Ruptura cu Dumnezeu ar fi fost deplină, de s-ar fi rescris
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
un fel, păcatele de odinioară. Antoniei i-ar fi plăcut de ea, două sfinte. Tatăl lui Bert, care Încă de dimineață nu-i mai era acestuia tată, se arăta de vreo doi ani și mai intolerant; parcă vroia să distrugă plodul pe care nevasta, considera el, și-l făcuse singură cadou. Femeia plecase În Europa o săptămînă, la Cryos, și... CÎt Bert a fost mic, bărbatul se arătase Îngăduitor, copilul era dolofan, cuminte, arăta bine, tocmai potrivit pentru reclamele pentru lapte
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fi, o vreme, din nou pămînteană, vei mai juisa, vei mai avea un soț, un amant, ai mai avut, nu ai fost chiar o sfîntă, vei naște un fiu, din el va porni Thomas: Thomas va umple iar lumea cu plozi, doi dintre ei vor scăpa pentru a se Împreuna, după Sodoma, cu mamele lor, una dintre ele le este și soră - mai rău! -, Îți dai seama cum vor fi urmașii? O veșnicie, Antonia - cu mici reveniri, la fiecare facere a
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
a spoit cu albastru. Pe urmă au sosit ceferiștii. Chirică, acarul, Spiridon, fochistul, și Ilie, de umbla și el cu trenurile. Aveau mai mulți copii decât lucruri, în camioanele care-i aduceau ar mai fi încăput. Se umpluse maidanul de plozi. Stere îi privea de pe scările de ciment ale prăvăliei. Negri, tăcuți, cu fețele supte și ochii arși de nesomn. Strigau la neveste, măsurau cu pașii pământul cumpărat, scuipau în silă. In câteva zile își ridicaseră și ei odăile cu geamuri
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
afară la ceilalți: - Ioane, vezi c-a venit muierea după tine. Oamenii se supărau. Se apucau să înjure. Le goneau acasă la copii și se unbătau de dudă. Altele învățaseră. Ca să scape de palmele bărbaților, trimiteau fetele de școală sau plozii. Copiii erau desculți și tremurau la ușă. Îi băga vreunul înăuntru. - Al cui ești tu, pută? - Al lui Vasile. Tatăl ieșea din fundul cârciumii, lua odrasla de mină și apuca iar țoiul. In prăvălie era cald. Fumul de tutun înnegrea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
înverșunat. Se întorceau beliți, chiori, șchiopătând. Nu se mai arătau multă vreme. Trăgeau să moară. Nu le mai priau nici oasele, nici măruntaiele de la măcelării. În iunie, cățelele gâfâiau la umbră și așteptau să nască. Când fătau, muierile le înecau plozii în zoaie. Câte șase făceau, pestriți, orbi și grași. Dacă mai scăpa câte unu-ldoi, s-apucau să sugă țâțele roșii și 213 pline. Atunci nu te puteai apropia de ele. Rânjeau colții și se dădeau la picioare. Într-o vară
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
foița, împușcau francul. Aveau case grele, câte șase-șapte copii, toți flămânzi și bolnavi. Dumitru mai ținea sub acoperiș și-o muiere oloagă. Căra la ai lui tot ce găsea, pe ce punea mâna. În zori, ostenit de nopțile pierdute, împărțea plozilor bucățile de pâine furate de la petrecere și ascunse prin buzunarele lui largi. Bacșișurile le strângea muierea și le ascundea sub saltea. Cine -lar fi văzut mîngîindu-și copiii murdari n-ar fi recunoscut în el pe veselul cântăreț care spunea la
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
avangardelor), ci dimpotrivă, trebuie „revizitat” cu umor și detașare ironică: țăranul de când cu electrificarea înțelege cum stau lucrurile pe planetă se indignează grațios în mijlocul pogoanelor sale de situația din cipru și liban pândește sateliții și le smulge aparatura electronică bă plozilor nu uitați bateriile solare să ne-ncălzim la chindie conserva de fasole cu cârnăciori produsă la fetești bă dați în câini lumea e mică bă cu gerovital se duc ridurile ca-n palmă hai dați-i zor cu porumbul că
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
înțelege cum stau lucrurile pe planetă (...)/pândește sateliții și le smulge aparatura electronică”), în cea de-a doua parte își fac deodată simțită prezența indicii personali (de persoana I plural și singular, ca și de a II-a plural): „bă plozilor nu uitați bateriile solare/să ne-ncălzim la chindie conserva de fasole/cu cârnăciori poduși la fetești...”. Acest aspect demonstrează înainte de toate că structura poetică a Georgicelor se caracterizează, la un prim nivel, printr-o evidentă flexibilitate și permisivitate (cum
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
plasează la colțul Căii Victoriei și face bezele automobiliștilor. Dacă partidul unchilor săi e la putere, sigur cineva îl îmbarcă pentru un tur gratuit. Dacă nu, e băgat în mă-sa! La Rebreanu, mașina boierilor ațâță spiritele în preajma răscoalei. Un plod inconștient stă în drum și e bătut justificat de șofer. În atmosfera încărcată, incidentul e comentat ca o crimă a exploatatorilor. Șofer străin au și parveniții din Gaițele și doamna Colette îl ține la mare preț, respingând cu indignare ipoteza
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
săi nu se mai putea, dar se pare că l-a ajutat dezinteresat Duhul Sfânt, care ca tânăr zburdalnic printre virginele Israelului, nu s-a putut abține și pac, într-o zi de Buna Vestire i-a și proiectat un plod pe capul stăpânului său. Problemele au apărut mai târziu, când pruncul a crescut și toată ziua dădea din gură, către cine voia și chiar dacă nu voia să-l asculte, că el este fiul lui Dumnezeu și trebuie musai să fie
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
lord. Flagelul unei datini, permițînd Părerii lumii-a mă dezmoșteni? Pentru că sînt cu doișpe-paișpe luni După-un frățîn? De ce bastard? De ce-njosit? Cînd trupul mi-e la fel de bin' legat, Mintea de nalta, chipul de frumos Că și-al onestei dame plod? De ce Ne pun stigmat: josnici? bastarzi? Jos, jos? Noi ce-n fecund furtul naturii luăm Mai multă vlaga și-nfocare-n duh Decît în searbăd, obosit și lînced pat Intra să nască-un trib întreg de tîmpi Făcuți pe moțăite
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
planul, de-ai avut de gînd Să faci ființă asta să dea rod. În pîntecele-i ada sterpiciune; Usucă-n ea al înmulțirii-organ, Din trupu-i pervertit nu iasă-n veci Un prunc spre cinstea-i. Dacă-i de-a prăsi, Fă plodul ei din ură, ca trăind, Să-i fie-un chin pervers, denaturat. Să-i pună-n fruntea tînără zbîrceli, Cu lacrimi sape-i brazde în obraji, Tot chinul ei de mama și-al ei drag Prefă-l în rîs și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mecanizarea agriculturii, „culturalizarea“ țărănimii. Această dimensiune parodică se realizează prin tonalitatea ironică, prin deconstruirea unor clișee ale „limbajului de lemn“. Limbajul poetic cărtărescian se remarcă prin amestecul registrelor stilistice: tenta ostentativ populară a cuvintelor, neologisme (termeni tehnici) alături de regionalisme (chindie, plozi). Întregul discurs poetic ilustrează amestecul „vocilor lirice“. Astfel, în primele șase versuri, o voce impersonală marcată prin lipsa indicilor de persoană construiește imaginea unui țăran fără nicio legătură cu tradiția și cu spiritualitatea ances trală. Versurile următoare iau forma discursului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sfidează normele comune ale limbii prin absența majus culelor (la începutul enunțurilor și al substantivelor proprii), prin absența semnelor de punctuație, prin versurile libere, prin ingambamentul constând în „decupajul“ aleatoriu al versurilor (pândește sateliții și le smulge / aparatura electronică bă / plozilor nu uitați bateriile solare). Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat Întreaga poezie susține, cred eu, opinia formulată de criticul Nicolae Manolescu, care considera că Mircea Cărtărescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
-se. Erau văpsite cu un strat gros de sulemeneală liliachie. Purtau la gât mărgele de sticlă, iar în picioare conduri. Pe acordurile duglișe ale unei lăute amețite, își mișcau lasciv trupul obosit. Scofâlcitele își înveșmântau dezmățul în rochii colorate strident. Plozi murdari și mâzgăliți pe față, descărnați și supți de păduchi, rătăceau desculți prin preajma lor. Erau atât de pricăjiți, încât mila îl copleșea pe străin la vederea lor. Câini schilozi mâncau din traista unui prostănac care se puse a-i da
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]