534 matches
-
o linguriță glicerină sau ulei; mănuși, bazinet, hârtie. Pregătirea bolnavului: Psihică: - se încurajează pentru a-și învinge jena, se ia consimțământul. Fizică: - decubit lateral stâng cu piciorul flectat; la adinamici se folosește poziția decubit dorsal și se aplică de la început plosca; în clisma simplă se reglează viteza de introducere a lichidului prin ridicarea irigatorul la 50 cm de la nivelul patului, iar în clisma înaltă se ridică până la 1,5 m. Tehnica: - se toarnă apă călduță 1 - 1,5 L în
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
bolnavul este transferat fie la salon, fie la terapie intensivă. Asistentul monitorizează funcțiile vitale și administrează medicația prescrisă de medicul anestezist. Materiale necesare: - Pregătirea sursei de O2 cu umidificator; - Medicamente : calmante, antiiflamatoare, antiemetice, cardiotonice; Pansamente, pungă cu gheață, tăvița renală, ploscă, urinar; - Monitor, tensiometru, termometru, F.O.; - Transportul bolnavului de la sala de operație în secția ATI se va face cu targa sau căruciorul porttarga, bolnavul învelit cu pătură, cu perfuziile montate și suspendate în suporturi, drenuri etc. 1. Medicul anestezist însoțește
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
copiii bine selectați și pregătiți în prealabil. Programul oficial al vizitei cuplului prezidențial în orașul Pașcani, în septembrie 1985, de exemplu, puncta clar momentul, care venea imediat după ce "tovarășul Isticioaia Vasile, pensionar [îi] întâmpin[a] cu pâine, cu sare și plosca cu vin, însoțit de două fete, toți îmbrăcați în costume naționale". De această dată, florile au fost înmânate de un "grup de șoimi ai patriei, pionieri și tineri (câte 10 din fiecare categorie, din care câte 5 fete și 5
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
chipul muierii încercat de griji. Brațele mamei, strângând la piept odorii, îi amintiră de nevoile ce îi tulburau liniștea familiei. Surâsul nevinovat care se întindea pe buzele copiilor îl făcu brusc să uite de necazuri. Reveni în tindă unde apucă plosca și o afundă în cofă, umplând-o cu apă. Își luă de pe masă traista cu merinde pe care femeia, grijulie, i-o pregătise de cu seară, și ieși în cerdac. Pentru o clipă se uită spre soare și avu impresia
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
-i să pască oleacă. Se apucă, apoi, să scoată apă dintr-o cumpănă din apropiere și adăpă vitele. Nădușise, simțind cum cămașa asudată i se lipi de piele. Era leoarcă așa că o scoase și o azvârli îndărăt. Din desagă luă plosca din care trase vârtos o dușcă. Își turnă ceva apă și peste grumazul ars. Băgă apoi mâna adânc și găsi un boț de mămăligă, niște slănină, niscai brânză și o ceapă pe care o crăpă numaidecât. Le puse pe un
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fericire, tristețe; fermentație; finețe; foame; fug; greață; gustare; imediat; imunitate; interes; împărtășanie; încrețire; lacrimi; latinitate; lectură; libertate; mama; mar; masă; mascul; mereu; merlot; mîine; moldovenesc; morcov; mort; mulțime; musafiri; neajuns; neplăcut; nu; numai; ocazie; ospăț; otravă; palincă; nu-mi place; ploscă; podgorii; pornesc; de Porto; preot; rău; recoltă; relaxare; renumit; respingere; romantic; roșu sau alb; sănătos; seară; seducător; slab; spre; spumos; star; stare; sunt aici; tare; tărie; tata; teasc; tradiție; tulbur; tulburare; tulburel; de țară; unde; ură; să te văd; verb
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mai ai, și tu trăiești puțin. Se zice chiar: „Ți-a băut anii.“ Tînărul e bucuros că zice: „Ți-am băut bătrîneța.“ Se zice cînd cîntă gîtul că acela va bea și se va veseli. Cînd bei vin din capacul ploștii te mînii. Cîrciumarii bagă lipitori în vin ca să se lipească lumea de vin ca lipitoarea (să vie la cîrciumă). Se crede că spre a dezbara pe un bețiv de băutura rachiului este bine a pune unui mort un ban în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
este lemnul păduchilor de lemn, acesta al cariilor“ etc. ursindu-se astfel fiecare lemn; apoi se iau lemne pentru casă, nu însă din cele ursite. Cînd cineva face o casă nouă, după ce i-a așezat căpriorii, atîrnă în vîrf o ploscă cu rachiu sau vin și o batistă, și cine se va putea sui după ele, le ia, și batista o ia el, iar plosca o golesc toți, jos, de bucurie că i-a ajuns casei în vîrf. Cînd se ridică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ursite. Cînd cineva face o casă nouă, după ce i-a așezat căpriorii, atîrnă în vîrf o ploscă cu rachiu sau vin și o batistă, și cine se va putea sui după ele, le ia, și batista o ia el, iar plosca o golesc toți, jos, de bucurie că i-a ajuns casei în vîrf. Cînd se ridică coperișul unei case noi, se pune în vîrful lui verdeață, șervete și altele, ca să dureze casa mult și să trăiască stăpînii. La ridicarea argelei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pînă la trei ani. Cînd tinerii fac vizită primăvara la părinți, și dacă pe drum vor găsi pîne, traiul lor are să fie bun și cu belșug. în sara cînd pețitorii se duc la o fată, după ce bea și ea din plosca cu vin, pe nebăgare de samă pune în acea ploscă o mică bucățică de lemn dintr-un jug, ca de va lua în căsătorie pe flă căul ce o pețește să fie amîndoi nedespărțiți ca doi boi într-un jug
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
părinți, și dacă pe drum vor găsi pîne, traiul lor are să fie bun și cu belșug. în sara cînd pețitorii se duc la o fată, după ce bea și ea din plosca cu vin, pe nebăgare de samă pune în acea ploscă o mică bucățică de lemn dintr-un jug, ca de va lua în căsătorie pe flă căul ce o pețește să fie amîndoi nedespărțiți ca doi boi într-un jug și în viața lor să tragă deopotrivă în dreptate. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de lemne de foc, ori din ce i-ar lipsi și până la moartea ei“. soția nu are drept de proprietate decât asupra zestrei, toate celelalte revenind mănăstirii, ca și întrea ga sa avere, după moarte. Comisul Stoichiță Plosceanu, din satul Plosca, județul Teleorman, lasă ca moștenitor al averii sale pe Dumitrana, care îi este soție și mamă a fiului încă minor, cerând rudelor să nu se amestece în avere și să nu-i conteste testamentul, întrucât decizia îi aparține. El își
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acum ca un chiup dintre cele ce-n vechime se aflau la mare căutare. și apoi vine vorbirea cu marile ei limitări și chiupul își strînge și mai mult gura și pe la zece ani sîntem deja închiși sus ca niște ploști, în timp ce fundul s-a adîncit și zeul consumului pompează în el toate cele trebuincioase ca să nu putem pleca vreodată de pe-acest pămînt. întunericul e doar o neputință a ochiului, nu a luminii. în treizeci de ore, dacă lași storurile
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
miresii și-a Împărătesii, ca să ții tu parte mirelui de departe.” La nuntă, stâlpul de nuntă, simulacru al bradului, este folosit În ritul public al urcării pe stâlp pentru a lua din vârf Însemnele nunții: năframa, smocul de busuioc și plosca de vin, și a le Înmâna miresei. Prezența lui este considerată de bun augur, și cu efect fertilizator. Un rol important Îl deține bradul și În mitologia vieții, dar de asemenea, În riturile funerare, pus la capătul mormântului, ajutând ca
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
că fără o oarecare nostalgie, de imaginea unui câmp În care, Înșirate câte zece-cincisprezece, plugurile rupeau brazda În pământul reavăn al primăverii. Timp de patru-cinci ore, un câmp Întreg devenea arătură. Și apoi venea gazda, de obicei o fată, cu plosca de rachiu și Îi Îmbia pe cei aflați la coarnele plugului să prindă curaj. Sâmbătă seara avea loc jocul care se ținea de obicei Într-o șură, unde veneau ceterașul și dobașul. Și jocul ținea până a doua zi În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Ziceți două, ziceți trei / Făcute de mâna ei. Pe drum, până la casa mirelui se tăia drumul. Flăcăii din sat tăiau un copac și blocau drumul. Deblocarea nu putea să se facă decât dacă mirele le dădea acestora de băut din ploscă vinars de cel mai bun. Uneori puteau fi mai multe astfel de Închideri de drum. Odată ajunși la casa mirelui, cei din alai chiuiau: Ieși afară soacră mare / Că-i aicea nora ta / Și-ți aduce cămașa, / C-o mânecă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Tot acum era ales starostele care avea să adune darurile la nuntă. În cele două zile care urmau, vineri și sâmbătă, druștele și vornicii chemau prin sat nuntașii. Toți erau Îmbrăcați În haine de sărbătoare și purtau cu ei o ploscă cu vinars. După terminarea chematului, vornici adunau tineretul În casa mirelui unde se ținea ultimul joc În calitate de fecior. Era un fel de despărțire de feciorie. Duminică dimineața, druștele Împodobeau mireasa iar vornicii Împodobeau carul și puneau clopoței la boi, acasă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
săracul, m-au mințit!», și nu a mai voit să le vadă. De asemenea, doi frați au ajuns într-o zi foarte obosiți la un convent al Ordinului; deoarece lipsea berea, guardianul, la sfatul bătrânilor, a făcut rost de o ploscă pe datorie, însă frații conventului, care le făceau companie oaspeților, nu beau din ea, chiar dacă din dragoste se prefăceau că beau. 9. Adăugire. Înainte de constituirea definitivă a Ordinului, frații obișnuiau să se adune în fiecare zi pentru a conversa și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
era o persoană disponibilă tuturor, fără a avea preferință pentru vreunul, și era amabil și generos la masă, astfel că dacă avea un anumit vin bun în fața sa, turna din el în mod egal tuturor sau îl vărsa într-o ploscă pentru ca toți să bea. Acest lucru era considerat de toți ca fiind un gest de amabilitate și caritate foarte mare (445-447). 44. Tot fratele Ioan din Parma, pe când era ministru general, imediat ce auzea clopoțelul care îi chema pe frați să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
soarelui,/Tot umblînd și întrebînd...“. Sau: Mai pe lîngă mare, Mai pe drumul mare, Dai Domnului, Doamne, Mergu-mi-ș mai mergu, Cete-mi de feciori, Mari colindători. Înainte le ieșeà-re, Le ieșea Sfînta Marie, C-un colac de grîù, C-o ploscă de vinu. Din colac tăià-re, Cu plosca-nchina-re, Din gură-ntrebà-re... Semn distinctiv: Maica îi întîmpină pe cetași cu daruri, potrivit momentului și datinei, amănunt care nu apare în niciuna dintre variantele propriu-zis mioritice. Apoi: Cam pe drumul mare, Domnului nostru, Cam
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
amănunt care nu apare în niciuna dintre variantele propriu-zis mioritice. Apoi: Cam pe drumul mare, Domnului nostru, Cam pe lîngă cale, Ciată de voinici Cu cai pogonici. 'Nainte le iasă Cea Sfîntă Mărie C-un colac de grîu, C-o ploscă de vin. Din colac tăià-re, Din ploscă-nchinà-re, Din gură-ntrebà-re... De observat și aici: colindătorii au luat locul unei cete de călăreți, probabil oșteni aflați în campanie ori în pribegie. În acest punct, colinda amintește de un anume tip de baladă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Bărbații împușcau cu pistoalele asupra brazilor, ca să sperie și s-alunge mai degrabă iarna. Cum au văzut oameni străini pe drumul de sus, vorniceii au pus pinteni și le-au ieșit înainte cu năfrămile de la urechile cailor fîlfîind. Au întins plosca ș-au ridicat pistoalele. Ori beau în cinstea feciorului de împărat și a slăvitei doamne mirese, ori îi omoară acolo pe loc”. Vitoria nu se dă în lături să participe la veselia generală, ba face față nesperat de bine, cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
un tînăr neînsurat, era condus la groapă cu alai de nuntă; mai era sacrificată și o fată, încă nenuntită, pe deasupra. Se regăseau în viața „de dincolo” ca familie închegată. „La ucraineni, ca și la români sunt vornicei care umblă cu plosca cu vin sau rachiu dînd oaspeților să bea întocmai ca la nuntă. La români, mai mult încă, în unele părți (precum în comuna Bălăceana-Bucovina) vătăjeii trag focuri de pușcă tot drumul pînă la groapă, datină caracteristică nunții. Iar la acestea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
vizitele obișnuite... o urmărea, o considera speranța lui în ceea ce ar fi dorit să facă... îi cerea implorator fără cuvinte să termine cu el. Blândă îl refuza și îl înconjura cu atenții. Îl așeza mai bine în pat, îi schimba plosca și îl supraveghea să nu se stropească așternutul cu urină. El nu avea putere să se opună, deseori cădea în nemărginire. Atunci se agita împreună cu tot personalul... injecții, perfuzii până îl stabilizau. Acum revenise împreună cu fiul la spital pentru niște
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
zi la marginea lanului de grâu din miazăzi. Ajutase pe niște ciobani, muncind câteva zile, și primise de la ei carne de oaie și brânză. Pentru alt ajutor dat, un țăran îl răsplătise cu câteva azimi de orz și cu o ploscă de vin. Așa își dobândea hrana, neputîndu-se deprinde numai cu sîmburașii ciudați ai străinilor. Oamenii pentru care muncea nu-l cunoșteau și nu puteau bănui că este prieten cu cei pe care îi credea lumea zei. Altminteri i-ar fi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]