2,366 matches
-
în the European space and the possibility of the emergence of a European cultural identity with supranațional character. Therefore, the present paper starts from Giovanni Sartori's assertion according to whom, Europe is faced with the dilemma of multiculturalism versus pluralism aiming to examine whether the model of multiculturalism can be viable given that European public space became a geopolitical environment that is experiencing a new instituțional arrangement between nation states and a new paradigm of coexistence of the cultural differences
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
3. Conceptul antropologic de cultură, definit drept totalitatea valorilor, simbolurilor, modelelor de acțiune de gândire și de percepție, ritualurilor, tradițiilor unei societăți 18. Fiecare cultură dezvolta o viziune proprie despre lume cu semnificații de valoare universală plecând de la experiența particulară. Pluralismul cultural european, pe lângă apărarea diversității, pune problema comunicării dintre culturi, care recunosc că fiecare contribuie tocmai prin diferențele specifice la îmbogățirea experienței umane 19. Multiculturalismul este o realitate a existenței în același orizont spațio-temporal a unor grupuri de indivizi provenite
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
recunoașterii, să se descopere și să se reformuleze pe ele însele în oglindă celorlalți. Ideea de "comunitate de destin", în sensul atribuit de Motru, poate fi utilizată în dezbaterile privind integrarea europeană. Note 1 Giovanni Sartori, Ce facem cu străinii? Pluralism vs. Multiculturalism, Editura Humanitas, București, 2007 , p. 7. 2 "This concept was a failure, a total failure!" Declaration on multiculturalism of Angela Merkel available at http://www.co.uk/news/world-europe 3 Declaration on multiculturalism of Nicolas Sarkozy available at
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Rudolf, Director în cadrul DG Regio, Regiunile pentru schimbarea economică, 2009. Veldhuis, Ruud în "Educația pentru cetățenia democratică: Dimensiunile cetățeniei, Nuclee competențe, Activități internaționale și variabile", Strasbourg, Consiliul Europei, 1997, document DECS/CÎT (97) 23. Sartori, Giovanni Ce facem cu străinii? Pluralism vs. Multiculturalism, Editura Humanitas, București, 2007. Sabourin, Paul, Naționalismele europene, Editura Institutul European, Iași, 1999. Schnapper, Dominique, Ce este cetățenia?, Editura Polirom, Iași, 2001. Schifirneț, Constantin, "Spațiul public național, spațiul public european", în Sociologie românească, 2007, volumul V, nr. 4
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
o infracțiune, titlul a provocat iritări. Corectitudinea politică promovează un cu totul alt tip de relații umane. Oricine exaltă frumusețea tradițională e ,vetust", ,uzat moral", ,anti-modern". Și mai împiedică și ,dezbaterea de idei din România, obstaculându-i evoluția firească spre un pluralism autentic al vocilor și al tipurilor de discurs public" (am citat dintr-un ,corect politic" de ultimă oră.). Aș fi neconsolat ca Mircea Cărtărescu să ia în serios atacurile nedemne ale coaliției vicioșilor înarmați cu măciucile acestei ideologii falimentare. Straniu
Gulagul de hârtie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10797_a_12122]
-
au schimbat vremurile, se schimbă ambianța, conjunctura în care se dezvoltă societatea. Atunci era o noutate, ieșeam dintr-un regim închistat. Una din primele teme și unul din obiectivele Revoluției a fost realizarea libertății de manifestare, de organizare, de exprimare, pluralismul politic... Au apărut atunci exploziv, în luna ianuarie, 30 de partide, pe baza legii partidelor pe care am emis-o la sfârșitul anului 1989. Până la alegeri am ajuns la vreo 90 de partide, care au luat parte la primele alegeri
Iliescu, despre politicieni: Am intrat într-o societate unde confruntarea intereselor domină () [Corola-journal/Journalistic/40102_a_41427]
-
existe, la nivelul societății, dezbateri despre modul în care sunt conduse aceste instituții publice. "La noi totul e foarte mult politizat, și de aici în permanență și suspiciunile și consumăm multă energie în loc să ne uităm la lucrurile importante. Vreau un pluralism clar al presei. Vreau transparență totală în ceea ce privește finanțarea". Plenul Camerei Deputaților a adoptat tacit, pe 1 aprilie, un proiect de lege care prevede că taxa radio-tv va fi plătită doar de cetățenii României care optează pentru serviciul public de televiziune
Renate Weber cere reformarea instituţiilor publice radio-tv by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30893_a_32218]
-
publice pot avea intervenții în direct sau înregistrate și în alte emisiuni decât cele prevăzute la art. 7, strict în probleme legate de exercitarea funcției lor; în aceste situații radiodifuzorii au obligația să ia măsuri pentru asigurarea echidistanței și a pluralismului de opinii. ART. 13 - Radiodifuzorii au obligația să se asigure că în cadrul emisiunilor de promovare electorală, precum și în conținutul spoturilor și al celorlalte materiale audiovizuale puse la dispoziția acestora de către competitorii electorali sunt respectate următoarele condiții: a) nu incită la
Alegeri europarlamentare: Candidații trebuie să dea bani posturilor private. La TVR, pe gratis by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/40747_a_42072]
-
că Partidul Popular Maghiar din Transilvania va candida la alegerile parlamentare. În aceeași intervenție, Laszlo Tokes a comentat și discursul liderului UDMR Kelemen Hunor la Congresul PPE: "E păcat că domnul Hunor Kelemen vorbea președintelui PPE despre divizarea ungurilor. Democrația, pluralismul democratic nu înseamnă divizare. Ce ar spune românii dacă s-ar contesta pluralitatea, pluripartitismul politicii românești", a adăugat europarlamentarul. La sfârșitul săptămânii trecute, Uniunea Europeană a primit Premiul Nobel pentru Pace 2012 pentru șase decenii de acțiuni de reconciliere și unificare
Laszlo Tokes știe ce trebuie să facă UE cu banii acordați pentru primirea premiului Nobel () [Corola-journal/Journalistic/41748_a_43073]
-
acte sacrale.” Esența îi este eminamente bună. „Ortodoxia în România are o identitate a ei și are valori afective și spirituale proprii de mare preț, ea este un vehicul al mântuirii.” Indexează un gol bibliografic românesc: lipsa unor monografii religioase. Pluralismul religios îi apare, firește, natural. Există chiar și la V. Nemoianu o limită a identităților, substituțiilor, confuziilor. Critică, de pildă, politizarea ortodoxiei de după 1989. În comunism nu fusese o politizare prin represiune și denaturare doctrinară? Din istoria totalitarismului românesc de
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
propria-i editură (Inspirescu, din Satu Mare), ne prezintă o proză subtilă, cu mesaje codificate și parabole, care au marele merit de a da naștere la mai multe interpretări. Și așa e și firesc, până la urmă: într-o Românie, în care pluralismul politic este batjocorit, din punct de vedere social, politic, cultural și,mai ales, economic, stilul acesta oarecum încifrat ne dă posibilitatea să traducem și să definim mult mai bine leagănul acesta de respirație anevoioasă care se numește România.. Suprarealismul, pe
ABSURDUL TÂRZIU AL LUI GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373646_a_374975]
-
rezultatelor educaționale. Toate instrumentele de testare (teste, chestionare, manual de administrare etc.) sunt elaborate de către O.C.D.E. PISA evoluează capacitățile importante ale elevilor și nu se referă la o programă școlară anume. Alternativele educaționale l Sub lupa evaluărilor În contextul pluralismului educațional din România, Inspectoratul Școlar al Județului Timiș a demarat, în această săptămână, o acțiune de evaluare a activității din subsistemul alternativelor educaționale (Waldorf, Step by Step și Freinet), conform precizărilor Ministerului Educației și Cercetării privind evaluarea instituțională a învățământului
Agenda2005-17-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283616_a_284945]
-
este suficient că: „(1) România este stat național, suveran si independent, unitar si indivizibil.” și că: (3) România este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea si pluralismul politic reprezintă valori supreme, in spiritul tradițiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revoluției din decembrie 1989, si sunt garantate. Un „stat național” este locuit de o populație de cetățeni de diferite culturi marcate prin limbă, obiceiuri și cutume dar
VALENTIN VOICILĂ EROUL REVOLUŢIEI LA ARAD de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363271_a_364600]
-
ațița marș ne doare splina, Cine iese ultimul din țară E rugat să stingă și lumină. Noi mereu le-am suportat pe toate, Ducă-se dezastrele de-a dura, Dar de ce, în plină libertate, Cea mai mare să devină ură? Pluralismul tuturor ne place, Chiar dacă îl facem numai unii, Dar vedem, de-atîta timp încoace, Pluralismul cinic al minciunii. Sfîntă-i opoziția pe lume Și organic preferam răspărul, Dar de ce, în păcăleli și glume, Nu se mai distinge adevărul? Mai contează, uneori, si
CINE IESE ULTIMUL DIN ŢARĂ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363330_a_364659]
-
și lumină. Noi mereu le-am suportat pe toate, Ducă-se dezastrele de-a dura, Dar de ce, în plină libertate, Cea mai mare să devină ură? Pluralismul tuturor ne place, Chiar dacă îl facem numai unii, Dar vedem, de-atîta timp încoace, Pluralismul cinic al minciunii. Sfîntă-i opoziția pe lume Și organic preferam răspărul, Dar de ce, în păcăleli și glume, Nu se mai distinge adevărul? Mai contează, uneori, si faptă, Nu se poate construi cu tînga, Nu există stingă fără dreapta, Nu există
CINE IESE ULTIMUL DIN ŢARĂ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363330_a_364659]
-
ațița marș ne doare splina, Cine iese ultimul din țară E rugat să stingă și lumină. Noi mereu le-am suportat pe toate, Ducă-se dezastrele de-a dura, Dar de ce, în plină libertate, Cea mai mare să devină ură? Pluralismul tuturor ne place, Chiar dacă îl facem numai unii, Dar vedem, de-atîta timp încoace, Pluralismul cinic al minciunii. Sfîntă-i opoziția pe lume Și organic preferam răspărul, Dar de ce, în păcăleli și glume, Nu se mai distinge adevărul? Mai contează, uneori, si
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
și lumină. Noi mereu le-am suportat pe toate, Ducă-se dezastrele de-a dura, Dar de ce, în plină libertate, Cea mai mare să devină ură? Pluralismul tuturor ne place, Chiar dacă îl facem numai unii, Dar vedem, de-atîta timp încoace, Pluralismul cinic al minciunii. Sfîntă-i opoziția pe lume Și organic preferam răspărul, Dar de ce, în păcăleli și glume, Nu se mai distinge adevărul? Mai contează, uneori, si faptă, Nu se poate construi cu tînga, Nu există stingă fără dreapta, Nu există
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
De ațița marș ne doare splina,Cine iese ultimul din țarăE rugat să stingă și lumina.Noi mereu le-am suportat pe toate,Ducă-se dezastrele de-a dura,Dar de ce, în plină libertate,Cea mai mare să devină ură?Pluralismul tuturor ne place,Chiar dacă îl facem numai unii,Dar vedem, de-atîta timp încoace,Pluralismul cinic al minciunii.Sfîntă-i opoziția pe lumeși organic preferam răspărul,Dar de ce, în păcăleli și glume,Nu se mai distinge adevărul?Mai contează, uneori, si faptă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
și lumina.Noi mereu le-am suportat pe toate,Ducă-se dezastrele de-a dura,Dar de ce, în plină libertate,Cea mai mare să devină ură?Pluralismul tuturor ne place,Chiar dacă îl facem numai unii,Dar vedem, de-atîta timp încoace,Pluralismul cinic al minciunii.Sfîntă-i opoziția pe lumeși organic preferam răspărul,Dar de ce, în păcăleli și glume,Nu se mai distinge adevărul?Mai contează, uneori, si faptă,Nu se poate construi cu tînga,Nu există stingă fără dreapta,Nu există dreapta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
fel de contrareplică, este inserată știrea despre Marin Trușcă din Craiova, numele colegului evocatr de mine mai sus care, potrivit aceleiași surse, în ziua de 21 decembrie 1989, ispășea ultima condamnare politică. Și că, printre altele, acest partid, adept al pluralismului, vede în celelalte partide de pe eșichierul politic actual niște „advbersari politici”, numind ca „singur dușman” pe fostul P.C.R. Tot ce este posibil să fie așa, dacă judecăm lucrurile prin prisma „intrasigenței” studentului Marin Trușcă, aflat atunci în pragul absolvirii Facultății
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
toate rătăcirile ideologiilor eretice, emancipărilor de tip feminist, precum și ale deviațiilor morale de orice fel. Vocea Bisericii, mai ales în țările majoritar ortodoxe, trebuie să răsune în forță, pentru a demasca impostura acelor minorități irelevante numeric, dar curajoase până la impertinență. Pluralismul poate reprezenta o provocare pentru Biserică, atâta vreme cât ajută la filtrarea și decantarea adevăratei învățături, în comparație cu oferta ideologică postmodernă. Pluriconfesionalismul obligă Biserica la acceptarea dialogului și, totodată, la combaterea fermă a contra-mărturiei (prozelitismului). Totodată, este necesară și o responsabilizare mai înaltă
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364702_a_366031]
-
14. Gheorge D. Mugur, Probleme actuale în Biserică și stat , Misionarism, Editura Tippografia Cărților, Buc.1935, p.192 15. Pr. prof.dr.Ion Bria, Ortodoxia în Europa, Editura Trinitas, Iași 1995, p.70 16. Anca Manolescu, Europa și întâlnirea religiilor. Despre pluralismul religios contemporan, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 205. 17. Mitropolit Daniel Ciobotea, Relațiile Stat - Biserică (tradiție și actualitate), în lucrarea “Libertatea religiasă în contextual românesc și european”, Editura Bizantină, București, 2005, p. 15. Bibliografie -Biserica în era globalizării, Facultatea de
DESPRE ROLUL BISERICII ORTODOXE IN UNIUNEA EUROPEANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364699_a_366028]
-
prof.dr.Ion Bria, Editura Trinitas, Iași 1995 -Probleme actuale în Biserică și stat , Editura Tippografia Cărților, București 1935 -Parohia-Hristos în mijlocul nostru, Gheorghios D. Metalinos, Editura Deisis, Sibiu 2004 - Renașterea, periodicul Arhiepiscopie Vadului, Feleacului și Clujului - Europa și întâlnirea religiilor. Despre pluralismul religios contemporan, Anca Manolescu, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 205 - Relațiile Stat - Biserică (tradiție și actualitate), în lucrarea “Libertatea religioasă în contextual românesc și european”, Mitropolit Daniel Ciobotea, Editura Bizantină, București, 2005, p. 15. Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre
DESPRE ROLUL BISERICII ORTODOXE IN UNIUNEA EUROPEANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364699_a_366028]
-
unele indiscernabile, chiar dificil avuabile, dar cîteva pot fi precizate cu o anume certitudine: a. performanțele economice ale capitalismului, fundamentat pe proprietatea privată și piața liberă, dar și pe puterea cunoașterii științifice; (6) b. performanțele politice ale democrației, fundamentată pe pluralismul politic, deci pe liberatatea de expresie și de asociere, dar și pe întreg ansamblul de drepturi și libertăți „ale omului și cetățeanului”; (7) c. performanțele antropologice ale sistemului democrației liberale, fundamentată nu doar pe piața liberă și pe drepturile și
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
indecvare la real. Din acest motiv, aderența lor la valorile modernității a fost superficială, lacunară, dacă nu chiar simulată. Pe de altă parte, această clasă politică în întregul său ne reprezintă, noi am produs-o în peste cincisprezece ani de pluralism politic și ideologic, după două rotații efective ale puterii și mai multe guvernări. Această clasă nu este și nici nu poate fi foarte diferită de noi înșine. De altfel, majoritatea politicienilor, în sinea lor, nu gîndesc altfel decît restul populației
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]