900 matches
-
ideologie și unică politică, va naște o societate de asistați, în perpetuă neputință, și îi va sărăci și face dependenți pe cei care asigurau asistarea celorlalți. Un cerc vicios din care este greu de ieșit. Cu alte cuvinte, o societate pluralistă trebuie să facă loc unui hibrid de interese și orientări. Feminismul, la rândul său, trebuie să se muleze pe acest hibrid, păstrând o cumpănă între victimismxe "„victimism" și autonomie. În comun însă, idealul oricărei orientări feministexe "„feminist" este dreptatea de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
dobândirea unei substanțiale autorități epistemice a cercetării și teoriei feministexe "„feminist", posibilitatea de legitimare științifică a politicilor feministexe "„feminist". În estul și centrul Europei, procesul este mai lent, în primul rând pentru că până în 1989 nu a putut exista o ofertă pluralistă de educație și nu a fost posibil nici feminismul ca politică. Orice altă abordare ideologică era exclusă, iar studierea problemelor cu care se confruntă femeile (exclusiv sau mai ales) era strict tratată medical sau legal. În România, acest proces a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
reflexiv asupra sensurilor politicii și a schimbărilor petrecute în politică, reflecție asupra conceptelor politice de bază: libertate, egalitatexe "„egalitate", democrațiexe "„democrație", dreptatexe "„dreptate", autoritate, puterexe "„putere", guvernarexe "„guvernare" (vezi Losco și Williams, 2003). Teoria politică este per se o abordare pluralistă și critică. Perspectivele principale sunt argumentate și criticate. Nici una dintre orientări nu este luată drept reper dogmatic și absolut. John Nelson (1983) rezumă scopurile teoriei politicexe "„teoriepolitică" în trei termeni: a înțelege, a păstra și a critica. Teoria politică explorează
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și autoafirmative, neconformiste față de nici un canon, nici măcar față de cel feminist. Cele care își asumă în mod deschis apartenența la postfeminism susțin următoarele idei: - Identitățile personale nu pot să fie impuse de nimeni, prin urmare nici de către feministexe "„feminist". În condiții pluraliste, identitățile sunt alese și adesea fluide. Nimeni nu are o legitimitate specială, ca să spună altora cum anume ar trebui să trăiască. - Termenul postfeminism este unul cu conotații deosebit de pozitive, fiindcă el de fapt marchează succesul agendei feministexe "„feminist", prin urmare
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de credințe” (Beliefs System). Spunem „nu întâmplător” pentru că la populațiile simple, „exotice”, unde mentalitățile și comportamentele sunt înalt standardizate - realități vizate prin excelență de antropologia culturală -, acest sistem poate fi mult mai bine circumscris și analizat. Aceasta spre deosebire de societățile complexe, pluraliste, cu stiluri de viață foarte diversificate. Sistemul de credințe este structurat atât pe orizontală, cât și pe verticală. Pe orizontală, în sensul că există judecăți privitoare la diferite domenii și aspecte ale mediului social și fizic (credințe religioase, politice, moduri
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu un text (discurs) liric peste care s-a așezat, cum se zice, praful timpului. Dat la o parte, descoperim o retorică specifică, un peisaj liric, un mod, În fine, de a fi În raport cu lucrurile din afară. Lectura critică (polisemică, pluralistă) urmărește, astfel, ceea ce se cheamă, cu un cuvînt ce nu sună prea bine În limba română, demers liric. Să Înțelegem Însă prin el un mod propriu de apropiere de obiecte, de asumare a universului material, o atitudine inconfundabilă În procesul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
situații variate de comunicare; dezvoltarea unei gândiri structurate și a competenței de a aplica În practică rezolvarea de probleme; familiarizarea cu o abordare de probleme pluridisciplinară a domeniilor cunoașterii; constituirea unui set de valori consonante cu o societate democratică și pluralistă; Încurajarea talentului, a experienței și a expresiei În diferite forme ale artei; formarea responsabilității pentru propria dezvoltare și sănătate; formarea unei atitudini responsabile față de mediu. Evaluarea cunoștințelor, capacităților, atitudinilor emoțional-volitive ale elevilor cu C.E.S. se face prin: observare directă; evaluarea
CE ESTE ŞI CUM SE PUNE ÎN PRACTICĂ ŞCOALA INCLUZIVĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Miodrag CIURUŞCHIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2139]
-
a alege și alte valori care au consecințe poli-tice importante. Cultura americană, observa scriitorul Ben Wattenberg, include strălucire, sex, violență, prost gust și materialism, dar povestea nu se sfârșește aici. Aceeași cultură ilustrează deopotrivă valori americane deschise, mobile, individualiste, anti-ierarhice, pluraliste, voluntariste, populiste și libere. "Iată conținutul care, fie că este reflectat în mod favorabil, sau nu, îi aduce pe oameni în fața caselor de bilete. Acest conținut este mai puternic decât politica sau decât economia. El este cel care conduce politica
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
apar ele în societățile democratice moderne este prezentat în tabelul următor. SISTEM DE PIAȚĂ SECTOR PRIVAT SISTEM DEMOCRATIC SECTOR PUBLIC Proces de schimb Proces politic Bunuri și servicii private Bunuri și servicii publice Sistem de valori economic Sistem de valori pluralist Interes privat Interes public Mâna invizibilă Mâna vizibilă Roluri economice (producător, consumator, investitor) Roluri politice (politician, cetățean) Suveranitatea consumatorului Suveranitatea cetățeanului Recompensă: profit Recompensă: putere Instituție majoră: afacerea Instituție majoră: guvernarea Principii active: eficientă, productivitate, creștere . Principii active: justiție, echitate
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
mișcărilor xenofobe din Europa. Itinerariile interne ale actorilor, care descoperă în diversele ideologii ale delimitării mijlocul de a recuceri, de a reconverti și / sau de a-și legitima eșecul sau poziția, oferă material reflecției antropologice prin dimensiunea lor de refractare pluralistă a proceselor globale și de reinterpretare simbolică a situațiilor concrete. Aceste construcții identitare, care fac din universurile de lucru locuri privilegiate de edificare, apar cu atât mai tensionate cu cât panopliile identitare ale întreprinderii par ele însele profund demodate și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
politice prezente. Impactul acestor schimbări globale asupra raționalității antropologice este dublu metodologic, dar și epistemologic. Dacă legitimitatea etnografică cunoaște astăzi o aură nouă, izolaționismul monografic care formează teritoriul ei este însă în mare parte învechit, în virtutea modurilor actuale de internaționalizare pluralistă. Amplitudinea raporturilor din ce în ce mai numeroase economice, politice, identitare etc. pe care le întreține orice grup social cu lumea exterioară este partea constitutivă a existenței, a referențialității lui proprii. O configurație paradoxală are loc: pe de o parte, se impun regimurile de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un univers vid sau, dimpotrivă, la ipoteza culturalistă că actorii sunt aserviți acestor sisteme de semnificații, și deci reduși la pasivitate. Se ajunge astfel la chestiunea esențială privind autonomizarea actorilor și a grupurilor sociale aruncate în "spații de comunicare"100 pluraliste, parțiale, intricate și încadrate de universuri mai vaste. Se schițează aici posibilitatea etnologiei, ca metodă de producere a cunoștințelor fondate pe singularitatea situațiilor, de a explicita sensul și conținutul modurilor proprii de investigație și analiză. Opoziția local / global, devenită canonică
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
antropologii numesc atunci "cultură" nu mai este disociabil de bunurile culturale, fie ele materiale sau ideale, ale căror listă și enumerare empirice (prin definiție, niciodată încheiate) sunt stabilite în vederea unificării provizorii a unui domeniu relativ, divers și schimbător. Perspectiva descriptivă, pluralistă și restitutivă prevalează aici asupra celei conceptuale, unitare și hermeneutice. Abordarea antropologică a culturii este fondată pe observarea și descrierea originalității obiectelor, ale specificității practicilor, ale particularității instituțiilor, așa cum grupul le aplică sau, mai simplu, le trăiește. Cultura este așadar
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este adecvarea culturii, a poporului și a universalului: operele franceze se situează la același nivel cu cele ruse, scandinave, americane sau germane... Statul este slujitorul acestei viziuni, pe care o dezvoltă în concertul națiunilor; pentru Jack Lang, cultura franceză este pluralistă, multiplă, diversificată, ea nu vorbește pe o singură voce, este expresia unei vieți sociale diverse, în care toți (în special cei care nu-l au niciodată) au dreptul la cuvânt. Tinerii, muncitorii, femeile sau țăranii nu practică aceeași cultură. Atunci
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
axiomatice, adică imposibil de verificat. Falsificaționismul combate două paralogisme sau erori logice majore. Ambele fac imposibilă falsificarea. Prima eroare este așa-numitul regres la infinit. Să luăm un exemplu din literatura teoriei politice asupra puterii, care opune școala elitistă celei pluraliste (Dahl 1958): Statul nostru este guvernat de o elită conducătoare. Analiza descoperă că cei presupuși a face parte din elită nu-și impun voința în deciziile cele mai importante. Contraargument: lucrurile stau așa pentru că în spatele elitei de fațadă există o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
societate, în care există întotdeauna instituții și norme, Bull arată de unde provin aceste norme. Din nou, el se situează pe o poziție de mijloc între realismul hobbesian și idealism. Bull distinge două versiuni ale tradiției grotiene: una solidaristă și una pluralistă. Ele diferă în principal prin modul în care tratează intervenția externă. Versiunea solidaristă, reprezentată de Grotius însuși, se înscrie încă în tradiția dreptului natural. Ea susține că, în numele solidarității dintre ființele umane, dreptul internațional poate să treacă peste suveranitatea națională
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
solidaristă, reprezentată de Grotius însuși, se înscrie încă în tradiția dreptului natural. Ea susține că, în numele solidarității dintre ființele umane, dreptul internațional poate să treacă peste suveranitatea națională. Grotius consideră justificată intervenția pentru o cauză justă (ius ad bellum). Versiunea pluralistă, dezvoltată de Oppenheim, un alt jurist internațional celebru, se încadrează mai mult în tradiția juridică pozitivistă, care întemeiază dreptul pe înțelegerea de moment între părțile contractante (statele). Oppenheim era foarte precaut în privința justificărilor normative ale războiului care nu țineau de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
justificărilor normative ale războiului care nu țineau de cele general acceptate de părțile aflate în conflict. El s-a concentrat mai mult asupra mijloacelor permise în război (ius in bello). Optînd pentru Oppenheim, Bull rămîne mai aproape de tradiția realistă: "Perspectiva pluralistă nu trebuie scoasă din discuție ca o simplă raționalizare a practicii de stat; ea este o concepție asupra societății internaționale întemeiată pe observarea ariei reale a înțelegerilor între state și inspirată de o anume percepție a limitărilor care, în această
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
vezi mai ales Alker și Bierstecker 1984; Banks 1984). În timpul unei îndelungate perioade în care legitimase dezlegarea enigmelor, realismul s-a confruntat cu anumite probleme, cum ar fi nivelurile diferite de analiză (Singer 1961), ficțiunea statului monolitic (criticile marxiste și pluraliste) și discuția asupra conceptului de raționalitate și a semnificației factorilor birocratici și cognitivi (vezi cap. 5). Însă doar la sfîrșitul revoluției behavioraliste, aceste probleme au devenit anomalii, adică potențiale amenințări pentru validitatea realismului. S-a scris foarte mult despre iluzia
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
prin negarea existenței diversității, după cum procedase iacobinismul tradițional, ci prin respectul democratic pentru această diversitate. Aceasta a însemnat recunoașterea drepturilor minorităților lingvistice și culturale, în special a dreptului la diferență (droit à la différence). Acesta ar putea fi numit "iacobinism pluralist" față de iacobinismul monistic tradițional din trecut. Din acest principiu de bază vor rezulta câteva măsuri concrete legate de regiuni și de populația acestora. Câteva dintre ele au fost menționate în cele 110 propuneri, îndeosebi în propunerile 54-59. Propunerea 54 a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
obiective sau subiective? Cum pot fi determinate interesele obiective? Este conceptul de interese obiective adecvat ca instrument analitic sau trebuie avute în vedere interesele subiective, respectiv cele care au ca punct de plecare preferințele, dorințele indivizilor? Potrivit punctului de vedere „pluralist” (xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir, 1988, p. 36) sau „liberal” ori „subiectiv” (xe "Bartels"Bartels, 1996, p. 3), interesele obiective ale unui grup sau individ depind de valorile subiective ale cercetătorului. O altă interpretare a punctului de vedere subiectiv îi aparține lui
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
grupuri de femei în moduri distincte. El presupune practic o direcție inversă în abordarea realităților sociale care afectează femeile: mai degrabă decât să plece de la o propoziție generalizatoare - de tipul „Există o feminizare a sărăciei” - , se pornește de la o abordare pluralistă, care ia în calcul diferențele dintre variatele grupuri de femei pentru ca apoi, eventual, să fie mutat planul către unul mai general. Astfel, cresc șansele de a surprinde realitățile multiple ale sărăciei femeilor, de a concepe și aplica politici adecvate. Concluzietc
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
dogme comuniste cu dogme noi legate de aplicarea practicilor capitaliste (Z. Brzezinski, 1995:241), pericol ce poate fi eliminat prin conlucrarea mecanisme de piață/societate civilă/ intervenție statală regulatoare (model BBC sau neerlandez inter alia). * mass-media monocromă, paternalistă *mass-media policromă, pluralistă (cu un spectru extrem de larg; de la presa elitistă: "22", "Dilema":, "România literară" la yellow press: "Evenimentul zilei". Această presă este pîndită în opinia lui Slavko Splichal (1994) însă de pericolul "italianizării". Splichal consideră partizanatul politic, fuziunea elite politice/elite mediatice
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ne luăm după convenția epică a manuscrisului găsit din Numele trandafirului. Având în memorie exemple ale operelor aparținând scriitorilor citați, nu ar fi eronat să afirmăm că estetica specifică parodiei se unește, sub câteva aspecte esențiale, cu estetica specifică postmodernismului, pluralistă și deconstructivă, pornind de la premisa enunțată de textualiști că lumea întreagă reprezintă un text oferit spre decriptare cititorului. Merită să amintim în primul rând decanonizarea, care, vizibilă în postmodernism, se regăsește în orice definiție a parodiei întrucât aceasta din urmă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Valonia îi seamănă perfect. Ambele se bucură de sprijinul puternic al sindicatelor muncitorești. Toate dispun de susținerea fermă a organizațiilor agricole. În Austria, Luxemburg, Țările de Jos și Elveția, creștin-democrații s-au confruntat cu o situație mai dificilă. Caracterul religios pluralist al partidelor muncitorești exercită o atracție puternică asupra mișcării sindicale creștine. În Austria, problema este dublată de existența unui centru sindical unic ce includea trei secțiuni: socialistă, creștină și comunistă. În Elveția, Partidul Democrat-Creștin (PDC-CVP) și-a păstrat originalitatea, exprimînd
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]