518 matches
-
prevăzut și explicat cît se poate de exact și științific, în baza teoriei marxiste. Acum, la finalul lui, constatăm că nu ne poate oferi nici un punct de sprijin în susținerea celor ce și-a imaginat autorul teoriei valorii și a plusvalorii. Și pentru că n-a fost o construcție pornită și impusă natural, așa cum prevăzuse Marx, comunismul nu s-a putut menține și perpetua decît prin forță, altfel s-ar fi autodizolvat; s-ar fi întîmplat precum în URSS-ul gorbaciovist. "Mitologia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
încerca astăzi, la atîția ani după, nici o clipă de remușcare, un moment în care să-și regrete faptele "literare" și ideologice din acea perioadă. Să cităm cîteva versuri semnate de Nina Cassian, din epoca stalinismului în floare cînd cînta Sfîrșitul plusvalorii: "Cîndva, într-un veac de mult apus, / ultimii proletari din lume au spus / către ultimul patron: "Uzina ne-aparține!"/ Și s-au făcut stăpîni. Și-au stăpînit-o bine. Tabloul mai păstrează amprentele culorii. / Priviți, urmași, sfîrșitul plusvalorii". Sfîrșitul profetizat al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cînd cînta Sfîrșitul plusvalorii: "Cîndva, într-un veac de mult apus, / ultimii proletari din lume au spus / către ultimul patron: "Uzina ne-aparține!"/ Și s-au făcut stăpîni. Și-au stăpînit-o bine. Tabloul mai păstrează amprentele culorii. / Priviți, urmași, sfîrșitul plusvalorii". Sfîrșitul profetizat al plusvalorii nu va fi o piedică în a deveni rezidentă în SUA. Cu cîțiva ani în urmă, Ov. S. Crohmălniceanu proceda și el la publicarea unui jurnal asemănător, dovadă că rușinea și bunul-simț nu i-au vizitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Cîndva, într-un veac de mult apus, / ultimii proletari din lume au spus / către ultimul patron: "Uzina ne-aparține!"/ Și s-au făcut stăpîni. Și-au stăpînit-o bine. Tabloul mai păstrează amprentele culorii. / Priviți, urmași, sfîrșitul plusvalorii". Sfîrșitul profetizat al plusvalorii nu va fi o piedică în a deveni rezidentă în SUA. Cu cîțiva ani în urmă, Ov. S. Crohmălniceanu proceda și el la publicarea unui jurnal asemănător, dovadă că rușinea și bunul-simț nu i-au vizitat niciodată pe acești autori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mai nou, cu complexitatea lumii, cu individualismul caracteristic statului constituțional liberal. Habermas aprecia că statul modern nu mai reprezintă interesele unei clase asupritoare, ci trebuie să înlăture dezechilibrele sistemului industrial. Așa că nici felul în care se obține ori se investește plusvaloarea nu mai este fetișizat, cum considera Marx. Managerii și alți profesioniști de astăzi legitimează dominația și inegalitățile necesare sistemului industrial capitalist prin manipulări subtile ale plăcerilor de tot felul, pentru că acum însăși comunicarea se raționalizează prin variate măsurători. Așa se
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
diabolice ascunse. Se revine la simplista "schemă a înlocuirii" socialismului prin capitalism, ca și "eterna reîntoarcere", omițându-se elementarul adevăr că economia politică "socialistă" era grefa prin substituire a termenului de "capital" cu cel de "fond" iar în locul termenului de "plusvaloare" apărea "munca pentru societate" ("munca patriotică" a elevilor, studenților cu profesori cu tot, a militarilor etc. nu intra aici). O simplificare mult inferioară binecunoscutei zicale corsi e ricorsi a lui Giambattista Vico (1668-1744), enunțată cu mai bine de trei secole
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
instituției de învățământ; o Promovarea permanentă care presupune cheltuieli cu promovare crescute; o Promovarea sporadică destinată excusiv unui produs sau unui serviciu din oferta educațională; o Promovarea de penetrare pe piață scoate în evidență calitățile unice ale produsului/serviciului sau plusvaloarea față de concurență; o Promovarea agresivă sau ofensivă folosește toate mediile, prime-time-urile, cu costuri foarte mari. Utilizarea unei promovări agresive și practicarea unor prețuri scăzute sau taxe de studiu mici au rolul de a mări cota de piață. Aceste strategii de
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
al unei societăți europene sau al unei societăți cooperative europene: a) atunci când o societate europeană sau o societate cooperativă europeană transferă sediul social din România într-un alt stat membru, acest transfer al sediului social nu reprezintă transfer impozabil pentru plusvaloarea calculată ca diferență între prețul de piață al elementelor din activ și pasiv transferate și valoarea lor fiscală, pentru acele active și pasive ale societății europene ori societății cooperative europene, care rămân efectiv integrate unui sediu permanent al societății europene
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262866_a_264195]
-
I din ORDONANȚA nr. 15 din 23 august 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 621 din 29 august 2012. e) transferul sediului social al societăților europene sau al societăților cooperative europene nu trebuie să dea naștere impozitării venitului, profitului sau plusvalorii acționarilor. ... ------------ Alin. (10^2) al art. 27^1 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 109 din 7 octombrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 13 octombrie 2009. (11) Prevederile prezentului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262866_a_264195]
-
a instituției, precum și conformitatea cu dispoziția legală sau reglementară. 4.2. Misiunile de audit al performanței 4.2.1. Auditul performanței este o activitate independentă și obiectivă de analiză a activităților/proceselor/programelor/ politicilor dintr-o entitate, concepută să aducă plusvaloare acestora, prin evaluarea și compararea rezultatelor obținute cu cele propuse sau așteptate, în condiții de economicitate, eficiență și eficacitate. 4.2.2. Auditul performanței examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor și atribuțiilor entității publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249730_a_251059]
-
noi cum facem!” Foiște chicotea: „Astea da nevoi, domnule! Păcat că Iamandi n-o să mai apuce să se bucure de societatea ideală: ar trăi ca un boier și ar huzuri toată ziua pe cuptor În timp ce alții ar produce pentru el plusvaloarea de care depinde bunăstarea lui!”. „Vorbești prostii!” Îl țintui Directorul și poetul Înțelese că trebuia să tacă. Până să se Întunece, Ectoraș cără În spinare până la casa lui Iamandi un sac plin cu Încălțări purtate și cu haine vechi, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
este construcția socială care folosește banul în această dimensiune și capacitate a sa de a se multiplica. Lumea capitalistă este lumea în care multiplicarea banului este un scop în sine. Totul se construiește și mobilul oricărei acțiuni este banul și plusvaloarea adusă de mișcarea banului. Marx creionează definitiv portretul capitalistului: ,,Valoarea de întrebuințare nu trebuie deci considerată niciodată ca scop imediat urmărit de capitalist. De asemenea, nici câștigul izolat, ci procesul neîncetat de a câștiga. Această tendință absolută de îmbogățire, această
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a explica mecanismele de funcționare ale capitalismului. Nimeni nu a spus atât de clar ce este capitalismul și care sunt premisele apariției și dezvoltării capitalismului. Producție de mărfuri generalizată, bani, forță de muncă, expansiune geografică, producția și consumul de masă, plusvaloarea și valoarea, sunt categorii puse în evidență cu claritate. În mod evident vom recunoaște că preocupările umane din totdeauna au fost îndreptate spre material și asigurarea cu cele necesare. Istoria umană este și istoria apărării cu îndârjire a vieții, adică
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ci că elementul central al discursului legitimator este distribuția echitabilă a bunurilor. Konrád și Szelényi (1979), de pildă, pornesc de la modul de legitimare a comunismului, respingând problema proprietății drept cheie de analiză. Chestiunea nu stă în modul de producere a plusvalorii, ci în principiul care permite însușirea acesteia. Concluzia lor este că principiul rezidă în „redistribuirea rațională” a plusvalorii, după prioritățile stabilite de partidul unic. Cu alte cuvinte, constă într-un principiu de justiție socială, urmărind echitatea, și nu prosperitatea, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pornesc de la modul de legitimare a comunismului, respingând problema proprietății drept cheie de analiză. Chestiunea nu stă în modul de producere a plusvalorii, ci în principiul care permite însușirea acesteia. Concluzia lor este că principiul rezidă în „redistribuirea rațională” a plusvalorii, după prioritățile stabilite de partidul unic. Cu alte cuvinte, constă într-un principiu de justiție socială, urmărind echitatea, și nu prosperitatea, cum se întâmplă în sistemele capitaliste. În acest sens, prioritar nu este să se producă; accentul cade pe aparatul
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
următoarea: mai bine se produce mai puțin decât o parte din producție să se distribuie „incorect politic”, fără să treacă prin verificarea aparatului birocratic. Cei doi autori numesc asta „tendința de a maximiza puterea distributivă”, în contrast cu „tendința de a maximiza plusvaloarea” - caracteristică sistemelor capitaliste -, și văd în ea motorul socialismului. Fenomenul cozii, așa cum am mai arătat, survine în urma acestei logici care este producătoare de penurie. Însă problema fundamentală nu este sărăcirea populației și penuria, ci distribuția inegală a sărăciei, inechitatea socială
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
concentrează trăsăturile specifice ale muncii, substanță a valorii, este cel de muncă abstractă, de exemplu cantitatea de muncă necesară socialmente, în medie într-o anumită ramură, pentru a atinge un anume nivel al progresului tehnic. Marx definește totodată noțiunea de plusvaloare ca fiind rezultată din producție, Și nu din procesul de circulație a mărfurilor, așa cum rezultă din formula de mai jos: În economia politică neoclasică de la sfârșitul secolului al XIX-lea Și începutul secolului XX, neoclasicii folosesc trei noțiuni atunci când vorbesc
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
exprimând o funcție a prețului obligațiunii în raport cu rata dobânzii de piață : )(rfP = Această funcție este continuă și derivabilă, ceea ce face posibil să se exprime matematic acest proces al variației prețului unei obligațiuni. Coeficientul de volatilitate D, este denumit durata obligațiunii (plusvaloarea la capitalul investit) corespunzătoare unei scăderi a ratei de piață cu 1 %. O schimbare a ratei dobânzii de piață (δr), va conduce la o modificare proporțională a profitabilității obligațiunii, coeficientul de volatilitate fiind D. Volatilitatea acestei obligațiuni, spre exemplu de
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
271 Universitatea azi / 273 Studenții la zi / 274 Bibliografie selectivă / 287 Introducere "Piața", "statul" și "societatea civilă" joacă roluri importante în organizarea prezentului și a viitorului societății. Logica de fond rămâne cea a dezvoltării societății și omului prin exploatarea naturii, plusvaloarea are rădăcini tot în deposedarea puterii, averii sau cunoștințelor celuilalt, celorlalți... Se vorbește de integrare europeană, de conectarea spațiului local la cel european în care fiecare vrea să aibă mai mult decât celălalt, mai bun, sau altceva, dar societatea de
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a resurselor locale, publice și private, capacității actorilor locali de a pune în valoare competențe și savoir-faire-uri locale, folosind NTIC, capacității de a crea și organiza întreprinderi și de a accede la piețe care remunerează bine, care sunt purtătoare de plusvaloare. Pentru a identifica soluțiile realiste de creștere a competitivității ar trebui să facem analiza situației existente, a practicilor de valorificare a resurselor existente, a sistemelor de organizare și a valorilor împărtășite în respectivele sate, pe baza unor date plecând de la
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
o abordare necesar ideologică, ci mai degrabă de una pragmatică, întrucât „fără periferii nu există centre, fără amândouă nu există dezvoltare capitalistă” (Hopkins et al., 1982). Rolul periferiilor este de a drena surplusul local către societățile centrale - altfel spus, subordonarea plusvalorii locale față de necesitățile activităților sistemului mondial 1. Acesta este, de altfel, și rolul principal al filialei unei CTN: să contribuie la profitabilitatea globală a corporației, rol ce poate intra adeseori în contradicție cu profitabilitatea în sine a filialei. La nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
în mediile civilizației apusene, fiind unul dintre cei mai avizați cunoscători ai curentelor de idei din lumea occidentală. Pentru el, „munca este legea lumii moderne”, iar remediul pe care îl vedea pentru îndepărtarea „formelor goale” era activitatea productivă, creatoare de plusvaloare, căci, rezumă Schifirneț, „sporul în civilizație nu se câștigă decât prin muncă” (p.103). Capitolul dedicat lui C. Dobrogeanu-Gherea este important întrucât ne arată cum a operat un marxist cu termenii teoriei în cauză, analizând rolul instituțiilor burgheze în formarea
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Johnson ne aduce aminte că Marx este „o figură-cheie” în evoluția gândirii sociologice, care a influențat direct și indirect analiza contrasistem, arătând că esența capitalismului ca sistem economic este relația dintre muncitori, patroni și mijloacele de producție din care apare plusvaloarea, însușită de capitaliști ca profit (Capitalul, vol. I, 1867/1966). Prietenul, colaboratorul și susținătorul său financiar - industriașul și socialistul britanic Friedrich Engels, născut în Germania - a avut contribuții esențiale la analiza capitalismului și a sistemului claselor sociale. El este nu
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
care să treacă tot, de la alocația copiilor la dobînda depozitelor din bănci și de la termopane la cărămizile care alcătuiesc deja legendarele grătare. Și-atunci ne-am pomeni cu o droaie de rubedenii, de mătuși Tamara pregătite să preia asupra lor plusvaloarea materială a unui fotbal, de altfel, mediocru. Cu cît vedem mai multe mătuși prin preajmă, cu atît devine mai limpede că, de fapt, nici fotbalul și nici țara nu sînt conduse de acești domni eleganți, parfumați și cu obrazul bărbierit
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
din buzunarele prosperului om de fotbal l-a fericit pe vînzătorul de semințe. Pentru trei pumni de floare a luat tot atîția bani cît ar fi încasat pe vreo 30 de pumni vînduți unor cumpărători obișnuiți. Întîlnind mușterii precum Nețoiu, plusvaloarea e garantată. Iar vînzarea semințelor pe stadioane devine o afacere de invidiat, mai ales atunci cînd te plimbi cu punga pe lîngă tribuna oficială. Plecînd de la premisa că o pungă plină are vreo trei kilograme, iar într-un kilogram sînt
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]