530 matches
-
N. S. Stănescu, op. cit., pp. 38 și urm. 20 Un punct de vedere similar îl folosește și P. A. Samuelson, dar el ia în considerare doar existența a două faze principale ale crizei: recesiunea și expansiunea. 21 Karl Marx, Teoria asupra plusvalorii, Vol. IV al Capitalului, Partea I, Editura Politică, București, 1959, p. 117. 22 Dr. William E. Leuchtenberg, Profesor la University of North Carolina, Chapel Hill, și Președintele Societății de Istorie a Americii. Una dintre cărțile cele mai apreciate este The
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Hill, și Președintele Societății de Istorie a Americii. Una dintre cărțile cele mai apreciate este The Perils of Prosperity 1914-1932, University of Chicago Press, Chicago, 1993, p. 214. 23 Karl Marx, Capitalul, Vol. IV, Partea a II-a, Teoria asupra plusvalorii, Editura Politică, București, 1960, pp. 424 și urm. 24 Simon Clarke, Teoria marxistă a crizelor, pp. 11 și urm. (vezi website: www.warwick.uk-russia). 25 Vladimir Ilici Lenin, "May Day Action by the Revolutionary Proletariat", în Sotsial Demokrat, nr. 31
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
pp. 257 și urm. 82 Vezi și alte multe afirmații empirice în Karl Marx și Friedrich Engels, Manifestul Partidului Comunist, Editura Politică, București, 1962, pp. 13 și urm.. 83 K. Marx, Capitalul, Volumul al IV-lea, Partea întâi, Teoria asupra plusvalorii, Capitolul 4, Editura Politică, Bucureșt,1959, pp. 97 și urm. 84 Thomas Robert Malthus (1766-1834), economist englez, profesor de Economie Politică. Cunoscut pentru concepția sa referitoare la cauzele sărăciei populației engleze și la explicarea acesteia prin teza referitoare la creșterea
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
populației engleze și la explicarea acesteia prin teza referitoare la creșterea populației în progresie geometrică și a mijloacelor de subzistență numai în progresie aritmetică. Soluțiile lui se referă la rezolvarea sărăciei prin molime, războaie etc. 85 Profit formă transformată a plusvalorii, reprezentînd beneficiul capitalistului: Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Academiei RSR, 1975, p. 749. 86 Rentabilitate posibilitate de câștig, de beneficiu, de venit net: Dicționarul explicativ al limbii române, ed. cit., p. 797. 87 Vezi "Adnotări" despre viața și activitatea
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
prime a devenit sport național, transportatorii clasici și-au orientat serviciile oferite clienților tocmai în aceste direcții. Se preferă exportul de bușteni? Au apărut camioane pentru butuci și cherestea. Scoatem din țară animale vii și cereale, fără un minim de plusvaloare adăugată? Transportatorii au făcut rost de camioane potrivite. În paralel însă, unii oameni de afaceri și-au construit propria flotă de transport pentru ca activitatea lor să devină mai profitabilă. Un exemplu de acest gen este Dimitrie Muscă de la Curtici, care
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de 2%Ă și au obținut aceleași rezultate. Cu cât suntem proprietari ai casei noastre de mai multă vreme, cu atât inflația a făcut mai mult să crească prețul acesteia și cu atât mai mult iluzia monetară poate perturba estimarea plusvalorilor care sunt realizate în mod real. O consecință directă este că este tentant să-ți vinzi casa pentru a pune în buzunar câștigul nominal care pare o consecință directă, fără a aștepta ca piața să prezinte condiții ideale pentru a
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
O consecință directă este că este tentant să-ți vinzi casa pentru a pune în buzunar câștigul nominal care pare o consecință directă, fără a aștepta ca piața să prezinte condiții ideale pentru a realiza vânzarea. Larsen (1989Ă arată că plusvaloarea reală realizată pe un bun imobiliar este corelată în mod negativ cu durata de deținere a bunului. Cu cât suntem proprietari de mai multă vreme, cu atât ne vindem casa în condiții mai puțin bune. Iluzia monetară poate de asemena
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
a ne cumpăra casa și să o vindem prea devreme. Recurgerea la date reale -și la un calculator!permite, singură, să știm dacă cumpărarea imobiliară este mai mult sau mai puțin avantajoasă decât locația și să cunoaștem care este adevărata plusvaloare a bunului respectiv de la achiziționare încolo. Dacă vreți să știți mai mult BRUNNERMEIER M.K. și JULLIARD C. (2006Ă, «Money illusion and housing frenzies», Working Paper. LARSEN J.E. (1989Ă, «Money illusion and residential real estate transfers», Journal of Real Estate Research
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
cu adevărat influență. Mai precis, individul se mândrește cu deciziile trecute care au generat succese în timp ce își plasează eșecurile pe seama unor factori exteriori și incontrolabili. Ceea ce Langer și Roth (1975Ă rezumă prin: «Cap EU câștig, pajură înseamnă ghinion». De asemenea plusvalorile sunt asimilate de investitor ca dovezi ale priceperii sale în timp ce își explică scăderile de venit prin partea aleatorie a mecanismelor economice și a proceselor bursiere. Dacă e vorba de așa ceva, atunci piețele în urcare au ca rezultat amplificarea excesului de
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
în timp ce își explică scăderile de venit prin partea aleatorie a mecanismelor economice și a proceselor bursiere. Dacă e vorba de așa ceva, atunci piețele în urcare au ca rezultat amplificarea excesului de încredere natural al investitorilor deoarece aceștia afișează atunci numeroase plusvalori. Dorn și Huberman (2003Ă au analizat profilul investitorilor activi, adică al celor care afișează o rată de rotație (media cumpărărilor și a vinderilor divizată de suma totală a venituriloră de mai mult de 85% pe an pentru veniturile lor. Ei
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
controlează evenimentele și că acțiunile sale sunt cele care îi vor determina performanțele mai mult decât mediul de piață. În primul rând, pe Internet individul simte din plin capacitatea sa de a face alegeri personale și poate resimți rapid consecințele (plusvalorile sau valorile diminuateă. În al doilea rând, el dezvoltă pe perioada uceniciei sale o impresie de familiaritate cu procesul de dare a comenzilor. În sfârșit, în al treilea rând, beneficiază adesea de un acces la informația particulară reprezentată de linkurile
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
7 DM, în funcție de metoda contabilă folosităă. În al treilea rând printre titlurile vândute, cele două treimi afișaseră o progresie din cursul lor pe perioada chiar de dinaintea vinderii. În total, cele trei rezultate sugerează că indivizii preferă să vândă titlurile în plusvalori decât titlurile cu valoare diminuată și preferă să vândă când cursul tocmai a progresat, decât atunci când tocmai a coborât. Design-ul experimentului este de așa natură încât aceste comportamente nu se pot explica prin credința într-o revenire rapidă la
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
de asemenea mai diversificat. Autorii au putut calcula proporția titlurilor deținute care erau răscumpărate pe o perioadă de un an. Ei au putut diferenția calculele în funcție de performanțele realizatre cu titlurile, adică să pună de-o parte titlurile care erau în plusvalori de cele cu valoare diminuată. Calculele erau făcute cotidien, apoi reunite pentru a da o medie anuală. Rezultatele obținute arată că investitorii au convingeri mai puternice când e vorba de titlurile în pierdere decât când e vorba de cele câștigătoare
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
de efectul de dotare. Atașamentul se poate cristaliza pe titlul respectiv. Este cazul atunci când investitorul îl deține printre valorile sale mobiliare de multă vreme și îl consideră drept un «tovarăș de drum» sau atunci când acesta i-a permis să degajeze plusvalori confortabile în trecut. Investitorul poate de asemenea fi atașat chiar de firmă, dacă lucrează acolo sau este locul de unde a ieșit la pensie. Dacă vreți să știți mai mult KAHNEMAND D., KNETSCH J.L. și THALER R. (1990Ă, « Experimental Tests of
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
interacțiunile sociale în interiorul unui grup. Individul care are deja o toleranță față de risc variabilă atunci când investește singur este și mai versatil când face parte dintr-un grup. Un individ intrinsec ostil față de risc poate adopta poziții riscante după ce a înmagazinat plusvalori importante pe o piață în urcare și adoptă comportamente și mai imprudente în interiorul unui club de investiții. Motiv pentru a nu-l mai recunoaște. Dacă vreți să știți mai mult BARBER B.M. și ODEAN T. (2000Ă, «Too many cooks spoil
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
nivele de educație. Motivul economic cel mai adesea avansat este cel al costurilor de tranzacție superioare cu care proprietarii sunt confruntați atunci când își schimbă locuința. Cheltuielile respective sunt multiple: se referă la cheltuielile pentru agenție, cheltuielile la notar, impozitul pe plusvaloare, cheltuielile asociate cu schimbarea de mobilier și decorațiuni, cheltuielile asociate cu menținerea în stare bună a bunului pus în vânzare, costul deținerii provizorii a două bunuri simultan, etc. Un alt motiv este că familiile proprietare pot fi tentate să rămână
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
instituției de învățământ; o Promovarea permanentă care presupune cheltuieli cu promovare crescute; o Promovarea sporadică destinată excusiv unui produs sau unui serviciu din oferta educațională; o Promovarea de penetrare pe piață scoate în evidență calitățile unice ale produsului/serviciului sau plusvaloarea față de concurență; o Promovarea agresivă sau ofensivă folosește toate mediile, prime-time-urile, cu costuri foarte mari. Utilizarea unei promovări agresive și practicarea unor prețuri scăzute sau taxe de studiu mici au rolul de a mări cota de piață. Aceste strategii de
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
finanța operațiunile. Astfel, decretul îi permitea să exproprieze suprafețe de teren mult mai mari decât cele necesare construirii unor artere noi. Orașul dispunea acum de terenuri expropriate neutilizate, pe care putea să le revândă la un preț care îngloba și plusvaloarea adusă de lucrările efectuate 1. Beneficiile care au rezultat astfel au fost la rândul lor surse de finanțare a lucrărilor 2. Imperiul trebuia până la urmă să conteze pe burghezia "orleanistă", care percepea totuși exproprierea din motive de utilitate publică ca
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
speculanților privați. Pentru proprietarii expulzați au fost prevăzute compensări generoase: calea spre fraudă și spre speculație era astfel deschisă. Municipalitatea nu mai dispunea de dreptul de a revinde terenurile nefolosite. Aceasta le retroceda proprietarilor, care recuperau astfel o foarte mare plusvaloare, beneficiind și de investițiile făcute de către colectivitate. Exproprierea s-a dovedit a fi costisitoare pentru oraș. A fi expropriat devenea o modalitate a proprietarului de a se îmbogăți. Exproprierea din motive de utilitate publică a făcut ca orașul să plătească
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
scurt de timp, "proprietarii funciari ai celui de-al Doilea Imperiu au reușit să zădărnicească opera lui Haussmann. Făcând aceasta, într-un fel ei au ucis găina cu ouă de aur: în lipsa activității productive și rentabile din care rezulta o plusvaloare suficientă pentru a face să crească renta funciară, bogăția a dispărut"4. După Marcel Cornu însă, aceste practici frauduloase, departe de a impieta asupra proiectelor haussmaniene, au fost condițiile care au făcut posibilă existența lor: "A nu da libertate totală
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pieței, asemenea marilor grupuri private. Nimic nu mai justifică presiunile exercitate asupra bugetului comunal de investițiile implicate de instalarea sau modernizarea unui serviciu 432. "Dimpotrivă, acestea [colectivitățile locale] pot propune intervenienților interesați să investească și să obțină venit, eventual o plusvaloare"433. Într-adevăr, concesionarul obține dreptul de a beneficia de o rentă, în măsura în care elimină concurența pe o perioadă mai lungă. În concluzie, așa cum sintetizează economistul François Rachline, dubla constrângere pentru colectivități, pe de o parte, de a investi pentru a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbană să fie foarte ambiguă. "Rezultă forme concrete de urbanizare și restructurare urbană relativ fracționate, corespunzând logicilor operaționale ale actorilor privați. Orașele își fac astfel bucăți de proiecte, proiecte neterminate, adică operații cu contururi definite, adesea introvertite (pentru a stăpâni plusvaloarea urbană și pentru a favoriza gestionarea privată), înlocuind în parte logicile de zoning și de sectorizare ale perioadei precedente"457. Astfel, "proiectul orașului" apare, în repetate rânduri, ca o renunțare deghizată la planificarea pe termen lung. Teancul neierarhizat de orientări
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
d? na?tere opozi?iei intereselor lor. �n secolul al XIX-lea, principiul societ??îi capitaliste cerea că proprietarii fabricilor ?i uzinelor s? fie preocupă?i de ob?inerea profitului maximal ?i de apropierea privat? a beneficiului creat de muncitor (plusvaloarea), acesta fiind lezat de exploatare. Mai mult, clasa capitali?tilor, de?în?toare a mijloacelor de produc?ie, acapareaz? puterea politic? de care se serve?te pentru a interzice muncitorilor orice manifestare public? a insatisfac?iei lor. Dar se bucur
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
descoperiri care au favorizat formarea noii științe despre societate. (C. Wright Mills, în Imaginația sociologică, susține: "Marxismul clasic a fost fermentul sociologiei moderne"). Acestea sunt: * legea generală de mișcare a vieții sociale, modul de producție capitalist și rolul imens al plusvalorii; * dependența caracteristicilor omului, a instituțiilor, a relațiilor sociale de producția materială, de componenta economică existente la un moment dat a devenirii societății; * a conceput și promovat modalitatea sistemică de interogare a existenței sociale, depășind modalitățile interacționiste și cauzale la care
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
prevăzut și explicat cît se poate de exact și științific, în baza teoriei marxiste. Acum, la finalul lui, constatăm că nu ne poate oferi nici un punct de sprijin în susținerea celor ce și-a imaginat autorul teoriei valorii și a plusvalorii. Și pentru că n-a fost o construcție pornită și impusă natural, așa cum prevăzuse Marx, comunismul nu s-a putut menține și perpetua decît prin forță, altfel s-ar fi autodizolvat; s-ar fi întîmplat precum în URSS-ul gorbaciovist. "Mitologia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]