2,904 matches
-
izvoare apare la 60m sub nivelul interfluviilor, situație valabilă și pentru Valea Dunavățului și a comunei Filipeni. Colinele din comuna Filipeni se încadrează în zona hidrografică a colinelor pliocene (Colinele Tutovei, Dealurile și Câmpia Fălciului și partea de nord a Podișului Covurluiului), în subunitatea culmilor interfluviale care cuprinde partea superioară a dealurilor formate din nisipuri cu granulație variată și cu intercalații de argile și marne, fiind acoperită cu luturi eluviale și coluviale, ceea ce a determinat ca acumulările de apă să se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cuprinde partea superioară a dealurilor formate din nisipuri cu granulație variată și cu intercalații de argile și marne, fiind acoperită cu luturi eluviale și coluviale, ceea ce a determinat ca acumulările de apă să se facă la adâncimi mai mari. în Podișul Moldovei, cea mai săracă în ape subterane libere este partea centrală a Colinelor Tutovei: Aici, pentru a asigura apa pătabilă, construiesc „budăie” sau „buduroaie” (halău, halăie, se zice în Lunca) - amenajări în preajma izvoarelor - și „trifuri” (grupări de fântâni pe aceeași
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care izvorăște din dealul și pădurea Godovana , curge prin satele Mărăști - Vale, Lunca, Fruntești, Pădureni și se varsă în Berheci, lângă satul Oncești, având o lungime de aproximativ 25 km. Acest pârâu (nu a secat niciodată spre deosebire de alte ape din Podișul Moldovei și din Colinele Tutovei) colectează apa unor pâraie mai mici ce se scurg de pe dealuri: Blidari, Dobreana, Pârâul Roșu (Dunaviciorul, Sălașul Roșu) și pârâul Fruntești. Alimentarea cu apă a izvoarelor și pâraielor depinde de umiditatea aerului, valoarea precipitațiilor, de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Flora și vegetația Datorită așezării sale, în nord-vestul Colinelor Tutovei, comuna Filipeni are o vegetație specifică silvostepei, unde se întâlnesc plantele specifice stepei, cu păduri mici, mai mult pâlcuri. Dacă în epoca medievală pădurile ocupau 70% din suprafața țării, a Podișului Moldovei și a Colinelor, în epoca modernă, ca urmare a defrișărilor masive, suprafața pădurilor a scăzut dramatic: 1832 - 47,37%, 1893 - 21,9%, 1970 - 18,8%, chiar dacă încă din 1792, prin „Așezământul pentru codrii întregi, lunci, dumbrăvi și rediuri” introdus
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai înalte (peste 250-300 m) și pe versanții mai inospitalieri. Din codrii întinși de altă dată, trupuri mai compacte de păduri se mai păstrează în nordul și nord-vestul Colinelor Tutovei, numai dacă ne raportăm și comparăm cu alte zone ale Podișului Central Moldovenesc și cu Podișul Bârladului. în comuna Filipeni s-a mai păstrat pădurea Iapa, Dealurile Ungurenilor, Dobreana, Rânza și Știubiana și un pâlc de pădure Sub Margine. De asemenea, trupuri de pădure mai păstrează satul Fruntești, la apus, spre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și pe versanții mai inospitalieri. Din codrii întinși de altă dată, trupuri mai compacte de păduri se mai păstrează în nordul și nord-vestul Colinelor Tutovei, numai dacă ne raportăm și comparăm cu alte zone ale Podișului Central Moldovenesc și cu Podișul Bârladului. în comuna Filipeni s-a mai păstrat pădurea Iapa, Dealurile Ungurenilor, Dobreana, Rânza și Știubiana și un pâlc de pădure Sub Margine. De asemenea, trupuri de pădure mai păstrează satul Fruntești, la apus, spre Poieni și deasupra satului Slobozia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru alte obiective economico-sociale, folosirea îngrășămintelor) a intervenit în desfășurarea proceselor naturale de pedogeneză. Omului și se poate imputa declanșarea eroziunii solului pe versanți, prin practicarea agriculturii extensive. Etajarea reliefului condiționează etajarea învelișului de sol, alături de clim și vegetație. Pentru Podișul Moldovei se cunosc două zone (etaje) de sol: zona solurilor argiloiluviale în partea înaltă, centrală și nordvestică și zona solurilor cernoziomice în est și sud-est. Pentru zona solurilor argiloiluviale, principalele tipuri sunt solurile podzolice, solurile brune și solurile cenușii, iar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
urme din paleolitic, le vom aminti și individualiza, extinzând în timp, vârsta locuitorilor acestor locuri. Colinele Tutovei, care în îndepărtate timpuri geologice, au „adăpostit” o mare, numită Marea Sarmatică (de la vechii locuitori de stepă, sarmații), în locul căreia s-a format Podișul Sarmatic, ofereau condiții fizicogeografice favorabile pentru locuire încă din paleolitic: păduri bogate în vânat și lemn, terenuri fertile, climă temperat-continentală, cu un regim pluviometric normal și suficient pentru desfășurarea activităților agricole, suplinind lipsa unor râuri cu debit mare care, de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de fortificație în calea turcilor; în 1689, Rusia își face intrarea pe scena internațională odată cu domnia lui Petru cel Mare; Prusia face la fel în 1740, odată cu domnia lui Friedrich de Hohenzollern. în 1720, China împăraților Qing ocupă Tibetul, apoi podișul Altai - Xinjiang de astăzi -, o regiune musulmană. în acest timp, zeci de milioane de africani vânduți ca sclavi de negustorii arabi sunt deportați spre diverse colonii de către portughezi, spanioli, olandezi, englezi și francezi. Așa cum a fost evident încă de la începuturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
mult și unde omul n‑a câștigat încă lupta cu natura - „pădurea maiestuoasă, de un verde închis și granitul dur, cenușiu și‑au pus acolo amprenta pe peisaj și o frumusețe simplă, nemiloasă se așterne peste prăpăstiile adânci și peste podișurile întinse. În plus, pădurile acestea liniștite și întunecate i‑au inspirat pe mulți dintre aceia care au reușit să le pătrundă frumusețea suverană și îndărătnică.“ Cu totul altfel stau lucrurile cu locuința părintească față de care bazinul Jörger constituie de asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
fragmentele, ceea ce subzistă la rubrica filosofilor cirenaici seamănă cu un han spaniol în care nu găsești decât ce ai adus: Aristotel, nu Stagiritul, ci cel născut în Cirene, Antipatros, Aristoxene, Denis Transfugul, Hegesias, Anniceris, Teodor Ateul, toți provin, desigur, de pe podișurile înverzite, udate de ploi, ale Cirenaicii, dar ce au ei în comun? Ce anume propovăduiesc ei care să poată constitui o școală structurată, coerentă și demnă de acest nume? Din nefericire, nimic. Mai rău: Hegesias, de exemplu, trece drept un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cel chipeș zice, aproape răstit: -Și Carmen, când ziseși că vine? -Soru-mea? Fac și eu pe nebuna, tot oltenește. -Nu, bă, soru-mea! Mă ridic în șezând. Asta-i culmea! Pentru așa ceva mă deranjează, din clipa mea de liniște? Pentru... „soru-mea”? Podișul Târnavelor se vede în limpezimea lui, până la Cheile Turzii. „Iată Raiul pământesc!” exclam, cu toată convingerea, desfăcând larg brațele! Un tren, ca o jucărie pentru copii, taie verdele nesfârșit al peisajului, sfârtecându-l. De la fânul proaspăt cosit, strănut. Strănut cu
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
de la școală și ducerea lor la bunici. Ce m-a impresionat pe mine intrând într-o zonă rurală, cu drumuri asfaltate și fără de gropi, a fost când într-un sat cu nimic deosebit de alt sat din România în zonă de podiș, nu știu dacă erau în el câteva sute de locuitori, avea un stadion de fotbal cu nocturnă. Nu era ea la standardele impuse de FIFA, dar se putea juca fotbal de agreement sau competițional la nivel sătesc, la orice oră
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364145_a_365474]
-
îmi amintește... Din orășelul Bolgrad al Basarabiei noastre, în care am poposit pentru scurt timp, am plecat la Bălgrad (Cetatea Albă), numele mai demult al orașului Alba Iulia, oraș cu însemnătate istorică, situat pe malul stâng al râului Mureș, în podișul Transilvaniei - zonă centrală a țării noastre - vegheat de Munții Apuseni și de Carpații Meridionali, cu vestitele vârfuri Pătru și Șurianu ai munților Sebeșului. Revenisem de fapt în zona județului Alba, orașul Alba Iulia fiind la distanță rutieră de Câmpeni de
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
17 martie 2016 Toate Articolele Autorului Doamne sfinte, Dumnezeul nostru, Împăratul împăraților și Domnul domnilor, Ziditorule și Făcătorule a toate, îți mulțumesc pentru bucuria pe care mi-ai făcut-o de a mă trimite să mă nasc în România. Pentru Podișul Transilvaniei, pentru spicul auriu al Bărăganului, pentru fața brăzdată de soare și mâinile bătătorite de muncă ale țăranului, pentru doinele și baladele strămoșești, pentru Eminescu, Slavici și Iorga, pentru bordeiul din chirpici și Atheneu, pentru odăjdiile și predicile preoților, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
veci și se aud prin cosmos atomii cum coboară și cum le crapă smalțul oaselor tot mai reci [50] Și-un fel de umezeală de mucegai albit crescând ca buruienile ca lichenii pe munți crește în lumea asta acoperind orașe podișurile stinse ale acestor frunți [51] Și dacă din adâncuri de patimi și de vremuri Calul Troian e visul înalt din viitor Steaua ce duce lumea prin noapte luminând-o Idealul de care în veci de veci ți-e dor [52
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
fi fost, acum, mai mult bine? Cifrul este umorul de printre rânduri. Mai mult amar. „Așa a fost calvarul și trecutul meu în cel de-al Doilea Război Mondial, de la Prut la Cotul Donului, împotriva comunismului, și de la Brașov până la Podișul Boemiei, împotriva fascismului, trecut foarte încurcat și foarte greu scris de un veteran de război în mari linii. Pentru a descrie zi de zi prin ce am trecut și mi s-a întâmplat, ar trebui timp îndelungat și gândire multă
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]
-
în ofensivă. Se zvonea pe front că la București se negociază întoarcerea armelor împotriva nemților. Ce curvă mai este și politica asta! Luna își făcuse apariția pe cerul senin și plin de stele. Se vedea ca în palmă pe tot podișul străjuit de ambele părți de fălnicia munților. Sus, sub un fag secular se afla coliba de la stâna lui Miron. Câinii, cum au simțit miros de om străin, au și început să latre și s-o ia la vale în întâmpinarea
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
se milostivească odată și să ude pământulnul aprins de atâta secetă. Numai în zori, câțiva nori, rătăciți pe marea albastră a cerului, mai lăcrimau stropi de apă vie, care mai țineau pomii să fie verzi. Uscăciunea cuprinsese întreaga zonă din podișul Oltețului, de ajunseseră crăpăturile în scoarța pământului de băgai ciomagul de cinci palme, și tot ar fi mai mers în jos, dacă ar fi fost drepte. Cum se uita el în zarea largă printre frunzele rare ale prunilor, care nu
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
negru în zăpadă Este freamăt care cutremură cețurile Amintirilor Perdelele misterioase ale gravitației Umbra plină de noroi a bățului tobei Fulger care luminează prăpastia Cosmică Sursa ascunsă a vieții Unde ne jucăm fugind cu noi înșine PLÂNSET NAȚIONAL Pe acest podiș dardan Unde ne-ai plantat cu mâna ta Nemuritoare Și ne-ai împodobit cu lumini și dorințe Bate vânt nimicitor, o Doamne Trosnete care ne înfricoșează Ne smulgem părul de disperare Cu sufletul cutremurat de frică Ne ridicăm posomorându-ne
MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350469_a_351798]
-
negru în zăpadă Este freamăt care cutremură cețurile Amintirilor Perdelele misterioase ale gravitației Umbra plină de noroi a bățului tobei Fulger care luminează prăpastia Cosmică Sursa ascunsă a vieții Unde ne jucăm fugind cu noi înșine PLÂNSET NAȚIONAL Pe acest podiș dardan Unde ne-ai plantat cu mâna ta Nemuritoare Și ne-ai împodobit cu lumini și dorințe Bate vânt nimicitor, o Doamne Trăsnete care ne înfricoșează Ne smulgem părul de disperare Cu sufletul cutremurat de frică Ne ridicăm posomorându-ne
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > FESTIVALUL VAII GURGHIULUI Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1174 din 19 martie 2014 Toate Articolele Autorului FESTIVALUL DE TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE PE VALEA GURGHIULUI PARTEA I Valea Gurghiului este situată în estul Podișului Transilvaniei și în nord-estul județului Mureș, într-o zonă cu un potențial turistic foarte bogat, care se remarcă prin aerul curat, bogat în ozon, Pădurea Mociar numită și Stejeretul de la Mociar, cu stejari vechi de peste 400-500 de ani, Parcul Dendrologic
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
viață! Însă în limita altor granițe. O fi oare granița motivul lipsei de cultură? Sper că nu. Sper că și populația mănosului Bărăgan va ajunge la nivelul de viață al celor care cultivă cu trudă săracele pământuri de pe colinele de podiș. Dar mamele trebuie să devină mame, eventual ajutate de mame care au avut mame. Referință Bibliografică: Educație și cultură / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1470, Anul V, 09 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Emil Wagner
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
cuprindeau pe lângă „hotarul satului” și întinse zone submontane și montane formate din dealuri și munți cu păduri și ape, goluri alpine cu pășuni, în general întreg arealul natural al regiunii montane și submontane a Mehedinților cuprinzând și o parte din Podișul Mehedinți. În plus, particularitățile zonei și a vieții social-economice și culturale a locuitorilor era și este accentuată și de practica (cel puțin a ultimelor trei secole), păstoritului pendulatoriu - hotarul satului - conace - goluri montane (pășuni de vară) astfel încât, cel puțin în
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
udat de lacrimi pragul; În Cristuru e prăpăd! Imnul românesc și steagul Nu se-aud și nu se văd ! Crișul, Mureșul, Târnava Poartă jalea în aval. Nesfârșită e gâlceava; Nu e liniște-n Ardeal. Munții stau să răbufnească; Fiebe galbenul podiș! Vatra sfântă strămoșească E tăiată-n curmeziș. Se anunță o furtună Cu efect devastator: Impostorii vor să pună Pe cultură sigla lor. Atmosfera prevestește Un pericol iminent! Tot ce sună românește Capătă un alt accent. Graiul nostru plâns pe vetre
NEASCĂ, POEM DE ANGHEL ELENA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366078_a_367407]