816 matches
-
-i mai ortoman Ș-are oi mai multe... Schimbarea direcției conflictuale într-o competiție de interese personale ar fi dus la denaturarea totală a fondului mioritic. Să reținem o afirmație lămuritoare a lui Eugen Lovinescu, unul dintre marii admiratori ai poemei: „Dacă ar fi pus mîna pe baltag, pe lîngă milioanele dispărute fără urmă în noaptea timpului, s-ar mai fi pierdut încă un cioban”. Miorița ar fi devenit, poate, asemenea oricărei balade eroice din folclorul românesc, iar păstorul - un șablon
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Vasile Alecsandri, Dan Botta, Lucian Blaga, Mircea Eliade. Aceștia au rămas în cadrele stricte ale textului ca fenomen de invenție artistică și de meditație existențialistă, ontologică și nu s-au aventurat în presupoziții fără temeiuri plauzibile. Au avut convingerea că poema, creație orală la origine, se comportă asemenea oricărei compoziții de valoare și-și dovedește disponibilitatea de a fi analizată cu mijloacele și tehnicile retoricii savante. Demersul axiologic și literar permite lămurirea multor compartimente formale și de fond, structura de gen
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
deși se recunosc unele secvențe povestite; nici în lirică, datorită îngrădirilor baladești, cu tot cu tonalitățile acute, uneori de doină, alteori de bocet și de colind. Pentru evitarea acestei situații dilematice, difuze, mai potrivit mi se pare să se utilizeze termenul de poemă decît cel de baladă. Structura complexă și „îmbinarea imposibilă” de genuri asigură unicitate textului și îl ridică la înălțimea capodoperei. Îmbinarea presupune un efort creator „exemplar”, în accepțiunea kantiană a termenului, realizabil de către o personalitate genială. Nicăieri în folclorul românesc
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
din rea-voință ori din nepricepere. Pentru depășirea acestui moment critic sunt necesare operații metodologice, cu scopul de a deschide noi perspective discuțiilor. Trebuie să se renunțe la prejudecata că fiecare direcție în parte a pus punctul pe i în înțelegerea poemei. Faptul îi pune în gratuită divergență pe folcloriști, adoptînd poziții partizanale, iar pe cititorii obișnuiți îi aruncă într-o mare derută; ceea ce înseamnă opacizarea cunoașterii, și într-o parte, și în cealaltă. Iată cîteva aspecte metodologice: 1. Adevărul gol-goluț este
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pare acumularea acestor date și mai ales sintetizarea lor, în așa fel încît cercetarea să nu pară limitată la aspectul pur etnografic, folcloristic, literar, istorist, etc. Toate pot fi cuprinse într-o sinteză superioară, reprezentînd „esența”, chipul de profunzime al poemei, cel pe care îl caută, cu vagi presupoziții, fiecare cercetător în parte. 2. Nu este suficient să gîndim în spiritul interdisciplinarității, pentru a ne asigura de înțelegerea „deschisă” asupra poemei. Aceasta riscă oricînd să devină o operație mecanică, de simplă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
într-o sinteză superioară, reprezentînd „esența”, chipul de profunzime al poemei, cel pe care îl caută, cu vagi presupoziții, fiecare cercetător în parte. 2. Nu este suficient să gîndim în spiritul interdisciplinarității, pentru a ne asigura de înțelegerea „deschisă” asupra poemei. Aceasta riscă oricînd să devină o operație mecanică, de simplă alăturare și nu de coordonare; de multiplicare și nu de sintetizare. Pornesc de la următoarea teză: Miorița, se pare, a devenit, în evoluția ei istorică, un sistem de texte integrate și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a ostașului) și se universalizează: mama ce-și caută fiul pierdut în urma unei întîmplări năprasnice. Suntem în măsură să definim Miorița în două moduri. Este vorba de un mod istorico-structural: sistem de texte integrate și transparente și de altul tipologic, poemă ce se caracterizează printr-o imposibilă și paradoxală îmbinare de genuri. Acestora li se poate adăuga încă o încercare de definire, dictată de statutul oralității și de mentalul colectiv: Miorița este o capodoperă ce realizează în imagini sensibile și dramatice
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nici o îngrădire. Poate nici o „epopee” din lume nu s-a bucurat de un asemenea statut prestigios în oralitate: de a modela întreaga etnie și de a continua să viețuiască în mod real, ca manifestare poetică mereu actualizată. Tocmai de aceea poema nu se reduce la descrierea etnografică, a păstoritului și nici la un asasinat aventurier, cum și-a închipuit G. Călinescu, deși i se găsește locul printre „miturile fundamentale”. Mediul agro-păstoresc reprezintă doar cadrul „fizic” al unei problematici complexe, după cum Shakespeare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
care țin de tehnica limbajului în asociere cu parcursul suitor al gîndirii, așa cum se întîmplă în orice domeniu al artei, indiferent de oralitate sau de cultura alfabetă, savantă. Problematica ce interesează înainte de toate privește tipul de metafizică la care aspiră poema românească. Orice moarte presupune o metafizică, în măsura în care este și „experimentată”, pe o treaptă culturală distinctă. Înălțarea în cultură este însoțită de diferențieri calitative, de substanță în ideologia morții. Se cunosc cazuri în care reperele fundamentale: integrarea în cosmicitate, iluzia întîlnirii
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
analiza, cu acuratețe, a paradigmelor timpului mioritic („Dac-o fi să mor”, „Frate, cum îți vrei moartea?”), continuînd cu „testamentele”, „metaforele”, „cîntarea orfică” din unele Miorițe (ca post-scriptum al „blîndei liniști”), restaurarea conceptului blagian de „spațiu mioritic” (pe motiv că poema nu este doar un singur text în variante, ci o pluralitate larg diseminată și intens trăită). Multe alte aspecte sunt de reținut, de pildă, redescoperirea mitului zalmoxian, tipologiile feminine, ideea că Miorița, ca Text, reprezintă o operă de patrimoniu. În
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tip Caraman, în favoarea comparatismului mitologic. Prevăd că se va întîlni cu marile mitologii ale morții, din cele mai vechi timpuri și atunci se va putea spune cu mai multă convingere ce este autohton și, totodată, universal, în „cea mai frumoasă poemă păstorească din lume”. 2. Traduceri Românilor li se alătură multe personalități străine, europene și nu numai, care recunosc deschis, cu entuziasm statutul de capodoperă al Mioriței; de la Jules Michelet la Leo Spitzer, de la Wilhelm von Kotzebue și Carmen Sylva la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
europene și nu numai, care recunosc deschis, cu entuziasm statutul de capodoperă al Mioriței; de la Jules Michelet la Leo Spitzer, de la Wilhelm von Kotzebue și Carmen Sylva la Rafael Alberti și Jean Rousselot. Din deceniu în deceniu, fără întrerupere, celebra poemă a trezit admiratori pînă astăzi. Așadar, istorici, lingviști, folcloriști, esteticieni, culturologi, poeți, dar și diplomați, conți, regine. Este cea mai cunoscută și apreciată creație românească peste hotare. Stau mărturie numeroasele studii savante consacrate poemei, ca și numărul impresionant de traduceri
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
deceniu în deceniu, fără întrerupere, celebra poemă a trezit admiratori pînă astăzi. Așadar, istorici, lingviști, folcloriști, esteticieni, culturologi, poeți, dar și diplomați, conți, regine. Este cea mai cunoscută și apreciată creație românească peste hotare. Stau mărturie numeroasele studii savante consacrate poemei, ca și numărul impresionant de traduceri în limbile de mare circulație și de pe întinsul mai tuturor meridianelor. Astfel, Miorița cunoaște o intensă răspîndire mondială, nu numai în patria ei carpato-dunăreană. Notă: Traducerile care urmează au fost selectate din corpus-ul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
apropiată, încât textul lui V. a fost considerat o traducere (Ariadna Camariano), este descrisă de Athanasios Psalidas și inclusă în volumul său din 1792, Efectele amorului. În Histoire des langues romanes (1841) B.Whyte dădea ca model de limbă română poema lui V., precizând că a fost culeasă de la lăutari. Cum nu se știe când a fost compusă, iar circulația ei lăutărească este un fapt cert, greu se poate clarifica problema interferențelor. La noi, Amărâtă turturea a fost publicată cu mici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
INTERFERENȚE ISTORICE ȘI LITERARE ÎN POEMA HASDEEANĂ „ȘTEFAN TOMȘA VODĂ ȘI VORNICUL ION MOȚOC ÎN PRINSOARE LA LEOPOLE (1564)” Prof. dr. Cezar Furtună (Școala „Titu Maiorescu”-Iași) Membru al unei importante familii de boieri, Ștefan Tomșa devine hatman (conducător al trupelor de cavalerie din armata Moldovei
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
dintre poemele lui Hasdeu trebuie explicată nu atât printr-un interes special manifestat de acesta față de domnia mult prea scurtă a fostului hatman, cât printr-o dorință a autorului de a-l prezenta, într-un expresiv cadru antitetic, creat în poema scrisă în 1863 (despre care Ovidiu Papadima scria în 1943, în Creatorii în lumea lor, la paginile 63-64, că este „pur și simplu extraordinară”), pe vornicul Moțoc, un personaj de rezistență, care apare obsesiv în beletristica lui Hasdeu, care vede
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
critică virulent ceea ce el consideră a fi decadență și sterilitate la noua generație de politicieni, percepută ca incapabilă să îndeplinească programul revoluției pașoptiste (pe care Hasdeu îl va considera abandonat odată cu abdicarea silită a lui Alexandru Ioan Cuza, în 1866), poema Ștefan Tomșa Vodă și vornicul Ion Moțoc în prinsoare la Leopole (1564), situată în siajul creației bolintineene, are nu numai meritul de a fi intuit, cu trei ani înainte de cunoscuta acțiune uzurpatoare a „monstruoasei coaliții), destinul tragic al domnitorului primei
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
de interes din istoria națională și universală, dar și de facilitare a realizării unor apropieri - armonizări între apetența către literatură și comentariul literar, pe de o parte, și istorie și comentariul istoric, pe de altă parte - sunt optim servite de poema hasdeeană Ștefan Tomșa Vodă și Ion Moțoc..., pe care am însoțit-o aici cu succinte explicații istorice.
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
perpetuarea unei vieți părelnice, neautentice"156), de unde și necesitatea ceremonialului de invocare și de exorcizare a târâtoarei. Autorul asociază numelui Dorinei patronimul Solomon care, printr-o "interesantă evoluție semantică", a ajuns comun sub formele a solomoni, solomonie, solomonar 157. Autorului poemei Cântarea Cântărilor și al Parimiilor, care dă numele acestor vraci, cronografele îi atribuie puteri supranaturale: "[...] A aflat firea a tot ce iaste pe lume, a oamenilor, a dobitoacelor, a paserilor, a gadinilor, a peștilor, a orbilor, a jivinelor, așijderea și
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Manolache Costache Epureanu (Iași) - 1 din Moldova (17 ianuarie - 27 mai 1859). A fost înaintat în această perioadă la gradul de general și n umit cavaler. A fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea d in Iași. Ajuns la pensie, scrie o „Poemă în versuri, i ntitulat ă: DOAMNA DIN COTNARI. Autorul tratează un subiect din istoria Moldo vei, în care eroii principali sunt Ștefan cel Mare și Doamna din Cotnari între care se va ivi un conflict dezbătut pe foarte multe pagi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
va ivi un conflict dezbătut pe foarte multe pagi ni. Noi ne vom opri însă asupra câtorva fragmente care vorbesc de la sine despre măreția acelor vremuri de ev m ediu moldovenesc și în deosebi a aspectelor legate de subiectul nostru. Poema începe cu descrierea unui banchet dat la Hârlău pentru sărbătorirea victoriei repurtată în Codrii Cosminului asupra leșilor. Târgul era în sărbătoare, lum ea hălăd uia pe uliți în așteptarea domnitorului: „Și sosiți la barieră, valuri, valuri și tore nte De
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu bucate a lese Cupe-n șiruri mari umplute cu armașul din Cotnariu Le deșert, se umplu iar, le întind, tind pest e mese, Le ciocnesc unii cu alții, în iureș de lăutar i. În partea a II a a Poemei, autorul imaginează un conf lict între Ștefan cel Mare și Doamna din Cotnari, spațiu în care se amintește de hrubele existente aici, ce se strecurau chiar și pe sub Bahlui. Sunt descrise luptele din Zlodica : „Cum oștirile trustele ce veneau asupra
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ține o cuvântare: „Voi săteni credincioși mie, neaoși fii ai ăs tor sate Din Cotnari, din prejurime, cât ține domeniul meu, Doamna voastră cu drag vede ce neprețioasă pa rte Ați luat la voi nevoie, ca buni bravi supușii săi. Poema generalului Milicescu continuă pe multe pagini, constituind un amplu tablou al vieții sociale din Cotnarii secolului al XV lea. Dar noi ne vom opri asupra unei secvențe care a făcut celebră localitatea, așezând-o pe veci în istoriografie: Vinul de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
inel Pe el gravat cu măiestrie, tot a țării mândră marcă, Numai stela dintre coarne e un diamant mititel. * Cel ce a imortalizat în literatură un fragmen t din is toria Cotnariului și a împrejmuirilor sale, lăsând în urmă o Poemă ce vorbește despre strălucirea acelor vremuri , odihne ște astăzi în cimitirul Eternitatea din Iași. Monumentul funerar Constantin Milicescu din Cimitirul Eternitate Iași VASILE MILITARU Cel mai viguros vlăstar al brazdei românești, geniu reprezentativ al țăranului român, VASILE MILITARU s-a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a ființelor din paradis. În enigma zâmbetului său e distanța nemăsurată ce ne desparte de această lume. Același sentiment al distanței spirituale se adâncește cu proporții nesfârșite în acea capodoperă prin care culminează poesia lui Eminescu și care e Luceafărul. Poema e unul dintre cele mai înalte și mai vaste simboluri din câte a creat geniul artistic în avântul spre dezmărginire. Ea se desfășoară pe aceeași limită de sus, dincolo și dincoace de care apar în paralelă lumea frumuseții impasibile și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]