42,587 matches
-
pământ și cer începe să vrea să se miște sufletul către înapoi, sau către înainte? Cum să-nțelegem corect semnalele sufletului, semnele de nerăbdare aici, cruzimile lui de nemuritor, în mintea vie și în trupul copilului, trecător? Citind câteva din poemele Cristinei, aduse la redacție de prieteni care nu se împacă deloc cu răpirea ei dintre vii, căci nu-i lipsea nimic, spun aceștia, avea totul, avea iubire, avea talent, era frumoasă, și veselă și sfâșiată de o inspirată tristețe, citindu
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14124_a_15449]
-
aduse la redacție de prieteni care nu se împacă deloc cu răpirea ei dintre vii, căci nu-i lipsea nimic, spun aceștia, avea totul, avea iubire, avea talent, era frumoasă, și veselă și sfâșiată de o inspirată tristețe, citindu-i poemele mi-a venit în minte muzica, cvartetul Moartea și fata de Schubert, straniul lor dialog, al energiilor egale, ale vieții și morții. Cristina recunoștea undeva că există, în ipostaza întoarcerii, sufletul într-un veșnic acum: Există acum o vreme când
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14124_a_15449]
-
îl are/ Când demonii îi înghit soarele/ Când el e învinsul..." Acest copil, Cristina, ne privește dintr-un veșnic acum cuvintele. Cuvintele noastre, cuprinse de o grea milă dar și de o nesfârșită nădejde în memoria sufletului ei, urmăresc în poemul Și Moartea știe să zboare metaforele pe care ca pe niște peceți le aplică, prea mult înțelegător și tolerant cu Moartea, copilul ce îi îndură rigorile și ne-o arată: "Alerg... mă uit înapoi m-aleargă Moartea/ Se uită la
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14124_a_15449]
-
Morții din mine.../ Mă scârbește gândul că mi-au fost devorate armoniile și muzica Sufletului.// Mă văd în oglindă și mă sperii/ Căci ea reflectă nu chipul meu ci fețele Morții./ Respir și îmbătrânesc aerul din jur cu neființa mea..." Poemul continuă cu o infinitate de ipostaze și trăiri ale limitei: "Acum stau singură cu sufletu-mi devastat în palme". "Alerg acum, dar nu pentru a mă ascunde de Moarte/ Ci pentru a-mi umple golul din mine", "Și-mi redeschid
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14124_a_15449]
-
gustul pentru noutatea și caracterul aparte al scrisului său. Tragedii prezentate drept comedii lasă să se întrevadă identitatea unui mare autor. Prezentăm mai jos în avanpremieră cîteva pagini din volumul La capătul tristeții și mâniei - o selecție a 60 de poeme, care vor apărea în traducerea Floricăi Madritsch Marin. Deasupra patului meu atârna imaginea unui înger păzitor. Un copil trecea peste un pod îngust sub care curgea năvalnic o apă. Îngerul păzitor înalt de trei metri cu aripi uriașe și brațele
Cîțiva pași înapoi by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14123_a_15448]
-
sensul piesei prin simbol nu reușește de altfel nici să salveze textul de la cenzură. Frăgezind mecanic Veronica Teodorescu reușește, trecînd de la volumul Peisaje, din 1999, la Nesfîrșiri, apărut în 2003, să aprofundeze instrumentele poeziei sale, dar, în ciuda unor reușite parțiale, poemele nu se încheagă, limbajul trădează lecturi precare sau nesistematice, un travaliu de corectură și rescriere insuficient. Tipul de poezie pe care poeta se ambiționează să-l ilustreze, în ambele volume, este unul al rafinamentelor formale și lexicale, provenind din vechea
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
sau nesistematice, un travaliu de corectură și rescriere insuficient. Tipul de poezie pe care poeta se ambiționează să-l ilustreze, în ambele volume, este unul al rafinamentelor formale și lexicale, provenind din vechea poezie parnasiană. Tipul acesta de poezie presupune poeme construite aproape exclusiv prin repetiții savant dozate. Limbajul vag abstract aduce în vers o lume esențializată, intelectualizată, puternic vizuală. Sensul se naște din transformări imperceptibile și nuanță. Se vrea a fi, ghicim printre rînduri, o poezie care îi are ca
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
Grădișteanu scrie în Revista contimporană din 1973 un articol contra Convorbirilor, a lui Maiorescu și a pretenției criticului că a descoperit o "direcție nouă" în literatură. Eminescu e unul din exemplele menite a arăta că Maiorescu se înșeală. Grădișteanu examinează poemul Egipetul din numărul pe 1 octombrie 1872 al revistei ieșene și se arată scandalizat de licențele pe care Eminescu și le permite. În rest, Grădișteanu se referă la Iacob Negruzzi, Samson Bodnărescu sau la critice pe care Maiorescu însuși le
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
detractor, mai multe lucruri: Eminescu era departe de a avea în 1873 o reputație consolidată care să ceară contestarea; articolul nu contestă o operă în întregul ei, ci o singură poezie; Grădișteanu e convins cu sinceritate că Egipetul e un poem prost, el n-are acea rea-credință care-l caracterizează pe detractor. Gr. Gellianu, confundat de N. Iorga și de G. Călinescu cu Anghel Demetriescu, e un simplu "cretin". Aici are dreptate Călinescu (dacă îl scoatem din cauză pe cel din
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
în comentariul uneia din întîlnirile Cenaclului Euridice faptul că poeziile dnei Marinescu ar fi fost primite cu mai mare interes decît cele ale dlui Florin Iaru. Lucrurile au stat exact pe dos, susține poeta. Tinerii au cam lipsit de la lectura poemelor d-sale iar dl Iaru a fost cel care a stîrnit cu adevărat entuziasm. De ce, de ne ce (dna Marinescu știe de ce), aceasta a fost situația. Dl Mincu a "îndulcit-o" de pomană. Dna Marinescu nu dorește favoruri. Și bine
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
în traducere, în Școala Ardeleană, vol. I, antologie de Florea Firan; textul original este în latină: "unus Opre Valachus pecurarius"). Ca într-o adaptare a celebrei "roți a lui Virgiliu", Oprea devine numele cel mai potrivit pentru un cioban. Un poem pastoral al lui Gh. Șincai, cuprins într-un volum omagial din 1804, e construit sub forma unui dialog între păstorii Oprea și Bucur. Bucur e desigur un alt nume specific românesc, de mare vechime, probabil din fondul traco-dacic, dată fiind
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
atunci de bună seamă nu putem vorbi cum vorbește Oprea cu Bucur în pădure". Dintre cele două nume, Bucur e folosit și în prima variantă a Tiganiadei, desemnînd un personaj tipic român, bănățeanul care îi e slugă nobilului Becicherec. În poemul Trei viteji, pentru același personaj e preferat un alt nume "reprezentativ": Crăciun. Ceva mai tîrziu, la un alt ardelean - Ion Codru Drăgușanu (în Peregrinul transilvan).- numele tipic e totuși Ion (în forma Onea / Onia); acesta apare mai întîi într-o
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
de umor involuntar, nonsens și prost gust. Cu atît mai de mirare (și mai grav!) apare faptul că unele dintre aceste volume beneficiază de prefețe și prezentări elogioase ale unor critici cu firmă. Despre Amelia Stănescu, autoarea unui volum bilingv Poeme/ Poemi (Editura Ex Ponto, Constanța, 2001), altminteri naiv în dulcegăria lui („mîini care se închid/muzica primului sărut/ marea - purtătoarea urmelor noastre" sau „uită-te la mine, iubește-mă/ nu sînt o statuie/ pot coborî în mîinile tale"), Dan Bogdan
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
degradat al obsesiei/ nu mă aștept la nimic bun" (Intermezzo). Sau: "dumineci brînzoase/ arabescuri compact camuflate/ în mătasea broaștei/ oho se lățește greața/ ca laba libidinoasă a tîrfei/ pe reflexele apei" (Exil). În circumstanțele unui univers abandonat de ființă, însuși poemul nu e altceva decît un obiect între altele: "Doamne s-a făcut tîrziu/ în trupul lui Dumnezeu/ lumea e bătrînă și moartă/ poeții au abdicat/ poeții au plecat din Univers// piatra/ firul de nisip/ iarba/ valurile mării/ florile/ norii// par
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
trupul lui Dumnezeu/ lumea e bătrînă și moartă/ poeții au abdicat/ poeții au plecat din Univers// piatra/ firul de nisip/ iarba/ valurile mării/ florile/ norii// par nelocuite de duhul/ albastru/ al zeilor cîntăreți// uite:/ n-a mai rămas decît acest poem/ ce consemnează că/ n-a mai rămas decît acest poem" (Vanitatea regilor ne fură visele). În altă parte ni se relatează dizolvarea poemului în real, așa cum o pastilă se dizolvă într-un pahar cu apă: "nu am chef de nimic
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
abdicat/ poeții au plecat din Univers// piatra/ firul de nisip/ iarba/ valurile mării/ florile/ norii// par nelocuite de duhul/ albastru/ al zeilor cîntăreți// uite:/ n-a mai rămas decît acest poem/ ce consemnează că/ n-a mai rămas decît acest poem" (Vanitatea regilor ne fură visele). În altă parte ni se relatează dizolvarea poemului în real, așa cum o pastilă se dizolvă într-un pahar cu apă: "nu am chef de nimic/ scrisul e o pedeapsă inutilă/ mi-e scîrbă de litere
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
florile/ norii// par nelocuite de duhul/ albastru/ al zeilor cîntăreți// uite:/ n-a mai rămas decît acest poem/ ce consemnează că/ n-a mai rămas decît acest poem" (Vanitatea regilor ne fură visele). În altă parte ni se relatează dizolvarea poemului în real, așa cum o pastilă se dizolvă într-un pahar cu apă: "nu am chef de nimic/ scrisul e o pedeapsă inutilă/ mi-e scîrbă de litere/ o pulbere fină de aur/ se-așează pe amintirile incomode/ numai zgomotul metalic
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
Marius Chivu Poemele tragicei istorii Vasile Gârneț, este cunoscut în România mai ales ca vârf de lance al tinerilor scriitori basarabeni proeuropeni, prin editarea excelentului Contrafort alături de Vitalie Ciobanu, și mai puțin ca poet, deși USR i-a premiat în 1992 volumul de
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
și mai puțin ca poet, deși USR i-a premiat în 1992 volumul de versuri Personaj în grădina uitată, bine primit de critică. Poetul revine acum cu al treilea volum de poezie după o tăcere destul de lungă. Spre deosebire de precedentele, aceste poeme sunt mai ancorate în istorie, Vasile Gârneț renunțând la precauția de a îndepărta cât mai mult lirismul de concretul istoric sterp și efemer. Relația poezie-istorie e crudă și, de ce nu, nedreaptă, căci „partitura suflețelului" n-are ce căuta în poezia-strigăt
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
abordat esteticește și doar în cărți de specialitate, nu se poate sustrage sentimentului de tragic, scepticism și neliniște pe care i-l furnizează neîncetat „contemplarea mocirlei". Imaginea poetului basarabean care fotografiază casa lui Havel este expresia deznădejdii cronice din multe poeme. Discursul poetic e firesc și necăznit. Livrescul proiectat pe fundalul realității secondează îndeaproape biografismul cel mai autentic. Fuga în ficțiunea livrescului e, de altfel, cheia volumului: „aud cum cineva rătăcește pe stradă / merge lipsit de grabă - pașii au / un ecou
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
vin ca o promisiune / și degradează, vai! imediat / într-un sentiment ce mărunțește egal totul / împarte generos sărăcia disperarea frica / umilința moartea iubirea și muzica populară / restul - ce mai rămâne oare necontaminat? - / va trebui să-mi declanșez ficțiunea"(stampă) Excelentul poem bez pokoia-bespokoiu? este reproșul la adresa scriitorilor mai vârstnici care au legitimat comunismul („am scris cu toții pentru groapa comună a istoriei / am scris lozinci târâtoare și-am avut uneori un succes otrăvit") sau care s-au ascuns în lașitate; dialogul între
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
chiar, întrucât carențele noastre în ceea ce privește istoria actuală a Basarabiei sunt, din păcate, destul de mari („cel mai greu e să traduci / din basarabeană-n română" spune, la un moment dat, poetul). Cei care însă știu, vor găsi multă emoție în aceste poeme și chiar vor detecta un firav sentiment de revoltă, e-adevărat, sufocat sub stratul gros de sarcasm și damnare. Poemele lui Vasile Gârneț aparțin, de fapt, unei întregi generații, acelei generații care trăiește zilnic dilema de a pleca din țară
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
din basarabeană-n română" spune, la un moment dat, poetul). Cei care însă știu, vor găsi multă emoție în aceste poeme și chiar vor detecta un firav sentiment de revoltă, e-adevărat, sufocat sub stratul gros de sarcasm și damnare. Poemele lui Vasile Gârneț aparțin, de fapt, unei întregi generații, acelei generații care trăiește zilnic dilema de a pleca din țară, de a nu ști ce-i de făcut sau, dimpotrivă, de a nu se mai întoarce acasă niciodată. O generație
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
demnă de toată considerația. Iar Poetul nu trebuie uitat nicidecum. Panica rătăcirii și căutării Un titlu care atrage atenția imediat din seria de antologii de la editura botoșăneană, destul de amestecate de altfel, este antologia lui Galaicu-Păun, poate și datorită faptului că poemele sale nu pot fi încadrate tocmai propriu la optzecism (sau) fără unele amendamente (de altfel, majoritatea poemelor alese aici au fost publicate după ’90). Începând cu Levitații asupra hăului și până la Yin time, întrepătrunderea de registre (religios, livresc-parabolic, arhaic, folcloric
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
atrage atenția imediat din seria de antologii de la editura botoșăneană, destul de amestecate de altfel, este antologia lui Galaicu-Păun, poate și datorită faptului că poemele sale nu pot fi încadrate tocmai propriu la optzecism (sau) fără unele amendamente (de altfel, majoritatea poemelor alese aici au fost publicate după ’90). Începând cu Levitații asupra hăului și până la Yin time, întrepătrunderea de registre (religios, livresc-parabolic, arhaic, folcloric), la prima vedere bizare și nepotrivite, permite adevărate dezvoltări epopeice în transă, cu viziuni stihiale dezlănțuite și
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]