2,516 matches
-
Luminița Marcu În volumul Poeticitate românească postbelică, Marin Mincu reușește performanța de a fi între aceleași coperți poet, critic și teoretician. O să le luăm pe rînd. Miza cărții pare să fie însă aceea a teoriei, după cum se vede și din titlu. în anii poststructuralismului importat cu frenezie în România ultimelor decenii comuniste, multe minți strălucite din intelectualitatea noastră
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
asemenea întrebare?... Vinovat, fără să știu de ce, lăsai ochii în jos. A doua zi, luni, povestind întâmplarea în cancelaria profesorilor, aveam să aflu, prin același pedagog de serviciu, că se ajunsese la concluzia că nu se poate, trebuie să fie poet! Eu, adică. Adevărul e că scriam pe ascuns versuri, dar îmi era rușine să recunosc, ca și cum ar fi fost vorba de o boală rușinoasă. Spre sfârșitul școlii însă, pe când ne pregăteam pentru bacalaureat, mă dădusem bătut. Colegii mei mă declaraseră
Variații pe aceeași temă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15874_a_17199]
-
care pur și simplu "doare sîngele de viață". Viziunea fantast-anecdotică devine o viziune a subiectului ce se asumă fără adjuvante ocolitoare. Acum, Mariana Bojan se înveșmîntă în penitenta Haină de cînepă (titlul celui de-al doilea ciclu). Dacă în Phantastikon poeta coopera fertil cu pictorița, plăsmuind frenetice tablouri ludice, iscînd un turbion carnavalesc al unei satire contrase în imaginar, în textele mai noi d-sa se disociază de limbajul plastic, se denudează sufletește în vederea confesiunii. La ușa confesionalului, mitologia e părăsită
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
pagina 265). Autorul povestește cum ne-a întâlnit, la București, pe Dan Laurențiu și pe mine: "(...) Ilie Constantin s-a grăbit să-mi reproșeze că n-am scris despre volumul său de versuri (Celălalt). Mereu preocupat doar de sine, acest poet și critic. Nu-mi place factura lui interioară; are ceva frivol și vulgar. Un mascul încrezut.". E limpede, Victor Felea mă detesta din toată inima, iar eu n-aveam să-i cunosc repulsia decât după treizeci de ani. Distanța temporală
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
Humanitas, 1995), ci orientarea sa intelectuală. Aici apare întâia oară o teorie cel puțin discutabilă: " De aici rezultă, se pare, că într-o tălmăcire e mai important să redai tonul, fluxul liric, accentele specifice, utilizând acel minimum de elemente particulare poetului tradus care îl disting dintre alții; fără a merge până la respectarea cu strictețe a fiecărui vers. Dar nu e vorba aici să denaturezi forma originală, ci doar să reții - în traducere - numai ceea ce este esențial, nesacrificând de dragul unor amănunte întreaga
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
moment. Eminescu - 100 de documente noi, Ed. Eminescu, Buc., 2000; Ediție îngrijită de George Muntean, 258 pag., 5000(?) lei. Tratat de amintiri neverosimile Volumul antologic în colecția Poeți români contemporani adună poeme din cele 14 vol. apărute în perioada 1967-1999. Poeta și traducătoarea Ioana Diaconescu primește multiple premii și diplome între care ar fi suficient să menționăm Premiul Perpessicius al Academiei Române, Premiul Asociației Scriitorilor. Tratatul de amintiri neverosimile e structurat într-o manieră specială, astfel încât cititorului să i se ofere o
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
ceea ce apare sublimat în poezia Nebănuitelor trepte și în corespondență? Greu de spus, și scrisorile păstrează tonul echivoc. Este certă însă valoarea literară inestimabilă a unor pasaje epistolare din partea amândurora, Domnița cea cu atât de poetic nume fiind ea însăși poetă, și traducătoare, pentru care frumosul era un viciu. Domnița va fi doborâtă de tuberculoză în 1969. Boala nu a împiedicat-o însă, în răstimpul dintre internări, să fie animatoarea vieții culturale a Brașovului, și Simona Cioculescu, prefațatoarea volumului enumeră personalitățile
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
unei atmosfere halucinante. Tot în acest timp se impune lirica lui Mircea Pavelescu (1908-1980), mai cu seamă în jurul revistei ieșene Jurnalul literar al lui G. Călinescu și, tot în acea vreme, se manifestă Ștefan Stănescu, Elegia destinului, Sicriul la pagina Poeții premiați de către România literară. Alți colaboratori cu versuri: Em. Cobzalău (1913-1986), poet ardelean, Plecare spre somn, creație lirică premiată de către revista lui Cezar Petrescu, Ovid Caledoniu (1914-1974) nostalgic în Dar noaptea, poet din gruparea bucureșteană Meșterul Manole, apoi Teodor Scarlat
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
eu acolo. Este splendoarea pe lume, dacă te duci unde trebuie. Pentru că e și-o mizerie de nu te poți urca în tren, că te dă jos mirosul de oaie. Mai vorbiți-mi, vă rog, despre tatăl dvs. Tata era poet. Nu l-am cunoscut, aveam doi ani cînd a murit la Mărășești. Era un poet bun. Era un om de treabă, își făcea poezia lui. A publicat? Nu a publicat, cît era în viață, numai în reviste. Dar, după moarte
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
esențial al modernismului european și american. Dintre volumele sale cele mai cunoscute amintim "Hugh Selwyn Mauberley" și "Cantos", precum și numeroase eseuri dedicate poeziei medievale provensale și italiene, dar și contemporanilor săi James Joyce sau T.S. Eliot. 8 T.S. Eliot (1888-1965). Poet, critic și dramaturg, născut în Statele Unite. Poemul său, "The Waste Land", este una dintre marile izbânzi ale poeziei moderniste, iar drama "Moartea în catedrală" rămâne o capodoperă a teatrului de idei. 9 Robert Brasillach (1909-1945). Romancier și ziarist francez. Executat
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
unor poeți. Spun "pe scurt" și "încearcă" pentru că voluminosul volum pe care îl avem în față, o culegere de eseuri născute în paginile revistei "Contemporanul. Ideea Europeană", este, de fapt, altceva. Să vedem ce anume. Pasionată de poezie (ea însăși poetă) și vorbitoare de limba rusă, eseurile încep prin a fi prelungite incursiuni în opera poetică a cinci poeți ruși: Esenin, Țvetaeva, Ahmatova, Pasternask și Maiakovski. Aura Christi mărturisește încă de la început că nu poate scrie despre un scriitor dacă nu
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
e cunoscută prin poeții ei (doi, Elytis și Seferis, au luat Premiul Nobel). Grecul e născut poet, ca și românul, irlandezul, persanul și arabul. * La Tg. Jiu a apărut o nouă publicație culturală: trimestrialul COLUMNA. Director este cunoscutul critic și poet, colaborator permanent al României literare, Gheorghe Grigurcu. În editorialul intitulat La un început, dl Grigurcu scrie: "Columna va fi deschisă tuturor autorilor talentați și de bună credință și se va strădui să asigure o cît mai largă libertate de opinie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
că Mircea Ciobanu, ca redactor, le cerea bani unora ca să-i publice, glumind că și doctorii, la urma urmei, luau parale cînd te duceai la ei să te opereze, ori judecătorii, pe la procese. Azi așa, mîine așa... Pînă ce, unei poete țigănci, autoarea unor versuri țigănești, i se ceruse salba de aur ce o purta la gît, în schimbul publicării, aceea dîndu-i-o pe loc, de la gît. Dețin aceasta, de la o personalitate a literaturii, în viață. Îi voi spune, dacă e contra, renunț
Amintiri cu poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16161_a_17486]
-
a dezvoltat-o G. Călinescu în Istorie, unde a văzut în Minulescu pe Mitică, pe Lache, pe Eleutheriu Popescu și pe ceilalți în ipostază lirică. Grigurcu la aniversară Notabil gestul CONVORBIRILOR LITERARE (aprilie) de la Iași de a acorda cîteva pagini poetului și criticului Gh. Grigurcu (n. 16 aprilie 1936). Cassian Maria Spiridon îi schițează un portret amplu și înțelegător, iar Adrian Dinu Rachieru se ocupă de critica de poezie a lui Gh. Grigurcu într-un articol cu va urma. Criticul însuși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
la profesionalizare. Conștiincios cum sînt în înțeles tradițional, "burghez", am dorit să am o profesie, dar nu pe cea de profesor în învățămîntul, cum se cheamă acum, preuniversitar, care mi-a displăcut după o scurtă trecere printr-însul. De profesie poet, sună ridicol. De profesie critic, mi se pare mai acceptabil. Dar chemarea lirică a rămas pînă azi, ca o expresie a "profunzimilor" ființei, ca un pariu cu dificultățile ei de-a fi, încercînd a se răsfrînge în ireductibilul limbaj metaforic
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
mele poezii. Pot spune doar că o consider, așa cum e, a mă reprezenta, în plan literar, alături de aforismele din Jurnalul amicului meu Alceste, cu maximă fidelitate. Mi-au dat satisfacție ecourile favorabile pe care le-a recoltat din partea unor critici poeți sau a unor poeți dintre cei mai avizați prin înzestrare și cultură, adică a auditoriului a cărui opinie are cele mai mari șanse de-a se impune, ilustrînd o înțelegere și o evaluare din interior a fenomenului: I. Negoițescu, Ștefan
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
dar o carte uriașă, care umple întreaga încăpere și care pulsează; o carte vie monstruoasă, cu file groase cît pereții, umede, (...) și aceste file groase devoră, ca niște guri lacome de pești, cărți, cărțile bibliotecii de deasupra." Mircea, un Don Quijote poet, fără iubită, demiurg al lumii sale livrești, captiv și sclav al acesteia, sfîrșește prin a o distruge cu ajutorul cărții care a creat-o. O astfel de distrugere a cărților trimite cu gîndul la Urmuz care sesizează criza literaturii tradiționale și
Cartea canibală by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16312_a_17637]
-
decît a lui Omar Khayam și a tuturor marilor modele răsăritene"; (despre Ion Alexandru Angheluș) "totul în perfectă concordanță cu vrerile și legile genului poetic inaugurat de Eliot și Pound"; "Bacoviana îl recomandă pe Ștefan Cîrstoiu ca pe un rar poet"; "Poeziile care alcătuiesc Locul unde se așteaptă de Lidia Stăniloae (C.R., 1983) sînt de fapt poeme filosofice; mai precis: sînt ode, nu cu intensități dar cu proporții reduse. Zodia în preajma căreia strălucesc e a lui Claudel și a lui Patrice
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
intimitate, așa cum o atestă paginile corespondenței, mai cu seamă scrisorile trimise soției. Răceala, indiferența de care se lovește fostul locotenent domnesc în saloanele pariziene, ingratitudi-nea prietenilor, în fine, toate greutățile îndurate ca emigrant sunt însă compensate de admirația unei tinere poete, cunoscută sub numele de Grecca Ida del Carretto. Criticul menționează duioasa legătură dintre cei doi "înstrăinați" pentru a realiza un sugestiv portret celei care va fi, ulterior, contesă Fusco, subliniind elementele definitorii ale liricii sale, profund marcate de experiența exilului
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
scriitorului, ci de la ea însăși. Deși ai scris multă proză, ești și poetă. În care dintre aceste două ipostaze te regăsești mai deplin? Fără nici o îndoială în cea de prozatoare. Poezia se citește foarte puțin iar eu nu mă consider poetă. Am scris poezie, dar numai uneori. Principala mea ocupație este aceea de a scrie romane. Sunt o povestitoare. Mai apropiat decât poezia îmi este teatrul, pentru că îl simt o creație colectivă și o confruntare nemijlocită cu ceilalți. Se vorbește tot
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
soția sa Clytemnestra, și Oedip, fiul regelui Laios al Thebei, devenit, prin voința neînduplecată a zeilor, ucigaș al tatălui și soț al mamei sale, și ajungând în final să se autopedepsească prin orbire pentru faptele cumplite săvârșite fără voia sa. Poetul libretist îi face să se întâlnească, sub ochii "corului" antic, într-un oraș fără evenimente, ca doi "străini", care urmează să-și mărturisească fiecare obsesiile, proiectele, întrebările, caracterizându-se în chip contrastant: în timp ce Oedip rostește un discurs de cuceritor și
Armonii româno-franceze by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16491_a_17816]
-
devenit indispensabilă. Îmblînzind, te îmblînzești totodată, devii prin urmare vulnerabil, pasibil de suferință, de pierderi și despărțiri. Mă gîndesc la muntele de literatură de dragoste pe care a dat-o tradiția occidentală, la felul în care Shakespeare, Dante, Tolstoi sau poeții trubaduri au creat un cod al iubirii apelînd deseori la definiții negative, la elementul tragic al iubirii, la iraționalul îndrăgostirii. În Micul prinț regăsim această viziune, generalizată de la erotic la afecțiunea dintre două făpturi, denumită convențional "prietenie", sensul termenului fiind
Parabola micului prinț by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16515_a_17840]
-
seducătoare, acestea ar trebui prescrise tuturor acelora care își doresc să trăiască într-o societate normală. Un exemplu, chiar dacă el dinamitează doar un colțișor literar din ignoranța și mitologiile legate de realitățile totalitarismului, este volumul despre întîlnirea din 1945 dintre poeta rusă Anna Ahmatova și filosoful britanic Isaiah Berlin, Vizitatorul din viitor. Anna Ahmatova și Isaiah Berlin (The Guest from the Future. Anna Akhmatova and Isaiah Berlin), tradus la Editura Farrar, Straus and Giroux din New York în 1999. Autorul, György Dalos
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
în Convorbiri cu Ahmatova și Pasternak 1), diplomatul britanic povestește cum, tot în '45, Pasternak, care lucra la Doctor Jivago îi mărturisea rușinat că nu auzise de Sartre și Camus. Acesta este contextul în care se petrece întîlnirea dintre marea poetă și cel care avea să devină un important teoretician al liberalismului. Lui îi va schimba perspectiva asupra lumii, ei îi va afecta întreaga existență și creație. "Neagra despărțire fără-ntors/ Eu o car în spate ca și tine/ De ce plîngi? Mai
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
mandatului său, a preferat să decoreze un fotbalist semidoct, fudul, țîfnos, pe care stadioanele străine îl huiduiesc din cauza comportamentului său primitiv. Și nu vreun liceu cu elevi cîștigînd medalii de aur la matematică, fizică, informatică; sau, de ce nu, vreun tînăr poet, scriitor de valoare, un viitor Emil Cioran ori Eugen Ionescu, sau următorul muzician în tradiția Enescu?... Dar, cum spune românul, de unde nu e, nici Dumnezeu nu dă.
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]