286 matches
-
observa dezbaterea noțiunilor de soartă și noroc în viața omului de rând dar și perceperea ei în operele populare scrise în proză. Astfel, pornind de la vechile scrieri ajungem la sistemul filosofic al lui L. Blaga , ce conține o cantitate de poeticitate, încât i s-ar putea pretinde cu greu o deplină coerență conceptuală. "Spațiul-matrice" mioritic ar reprezenta, după Blaga, specificul culturii noastre, porțiunea "de omenească veșnicie în succesiunea generațiilor". Norocul, în acest caz, ar fi o entitate tutelară, posedând un anumit
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
creatoare. Autorul accentuează caracterul contemplativ al creației populare, relevând atât elementele active cât și pe cele de resemnare manifestate în creația populară. Cel mai ingenios sistem filosofic din această perioadă, cel al lui Lucian Blaga, conține o asemenea cantitate de poeticitate, încât i s-ar putea pretinde cu greu o deplină coerență conceptuală. "Spațiul-matrice" mioritic ar reprezenta, după Blaga, specificul culturii noastre, porțiunea "de omenească veșnicie în succesiunea generațiilor". Norocul, în acest caz, ar fi o entitate tutelară, posedând un anumit
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nivelului stilistic: înlocuirea metaforei plasticizante cu figuri de stil moderne - „metafora revelatorie“ sau ermetică, predominanța metonimiei, frecvența construcțiilor oximoronice etc. - diversitatea elementelor de versificație, de la prozodia clasică la versul liber sau cel cu rimă, fără ritm (aritmic); noul model de poeticitate bazat pe accente afective, cu versuri inegale ca măsură, fără ritm, cu rimă/semirimă; frecvența mare a strofelor in egale sau absența delimitării strofice (discurs continuu, astrofic) - semnificarea grafemelor prin scrierea cu literă mică la începutul unor versuri etc. Dramaturgia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pe axa eu - tu - altul - ceilalți, precum în Lucrări în verde sau Pledoaria mea pentru poezie de Simona Popescu. 3.4.4. Particularități ale limbajului poetic Lumea ideatică, sonoră și ritmică a poeziei se alcătuiește întrun limbaj care are atributul poeticității. Trăsăturile intrinseci prin care se definește poeticitatea sunt: caracterul subiectiv al enunțării, organizarea formală specifică (principiul versificației), caracterul autotelic 3 și caracterul ficțional al referentului. Poeticitatea se realizează prin strategii discursive, precum simbolizarea, totalizarea (actul semnificării se realizează prin întregul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în Lucrări în verde sau Pledoaria mea pentru poezie de Simona Popescu. 3.4.4. Particularități ale limbajului poetic Lumea ideatică, sonoră și ritmică a poeziei se alcătuiește întrun limbaj care are atributul poeticității. Trăsăturile intrinseci prin care se definește poeticitatea sunt: caracterul subiectiv al enunțării, organizarea formală specifică (principiul versificației), caracterul autotelic 3 și caracterul ficțional al referentului. Poeticitatea se realizează prin strategii discursive, precum simbolizarea, totalizarea (actul semnificării se realizează prin întregul context stilistic), devierea (de la normele limbii literare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Lumea ideatică, sonoră și ritmică a poeziei se alcătuiește întrun limbaj care are atributul poeticității. Trăsăturile intrinseci prin care se definește poeticitatea sunt: caracterul subiectiv al enunțării, organizarea formală specifică (principiul versificației), caracterul autotelic 3 și caracterul ficțional al referentului. Poeticitatea se realizează prin strategii discursive, precum simbolizarea, totalizarea (actul semnificării se realizează prin întregul context stilistic), devierea (de la normele limbii literare și de la uzanțele comunicării pragmatice) ca mecanism de metaforizare și de producere a unor noi semnificații etc. Particularitățile care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tema și viziunea despre lume din textul poetic studiat Sub semnul dualității semantice din titlu, Ion Barbu își structurează viziunea poetică prin însumarea unor simboluri - cu un grad ridicat de ambiguitate și ermetism - prin care se figurează două modele de poeticitate. Astfel, fiecare catren alcătuiește o secvență poetică, evidențiind contrastul dintre poezia tradiționalistă, dominată de afectivitate și lirica modernistă, cântec al spiritului pur care conferă ordine și sens universurilor oglindite. Antiteza dintre aceste tipuri diferite de poezie se realizează prin imagini
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sfidând convențiile poetice. CUPRINS: Item 1: evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat întro orientare literară, întrun curent cultural/literar, întro perioadă sau întro orientare tematică Riga Crypto și lapona Enigel ilustrează acest nou model de poeticitate, fiindcă suprimă frontierele dintre lirism și narativitate. Modernitatea formei constă în faptul că, deși este o creație epică - o baladă cultă -, include elemente de artă poetică (în prolog) și de legendă etiologică (în epilog). Aparținând celei dea doua etape a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
emblematică a distanțării de poetica tradițională, motivată de intenția de a înlocui vechile convenții (genul liric semnalat prin convenționala majusculă la începutul fiecărui vers, prin paginarea speci fică a textului, distribuit în versuri și strofe etc.) cu indici noi ai poeticității. Limbajul poetic este astfel diferențiat de limba comună, instrumentală, prin ieșirea din paradigma restrictivă a ortografiei. Aceste abateri de la normă pot fi justificate și prin faptul că actul crea ției nu este în mod obligatoriu logic, rațional; textul dobândește un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de natura materialului colportat prin comunicare. Inițiativa de a compune sistematica prezentă în Poezia medievală în limba română se situează firesc în prelungirea ipotezelor anterioare ale criticului, care are curajul să pornească de la o preconcepție fermă. O teorie specifică a poeticității, ca și una extensivă a literarității predetermină totdeauna lectura sa critică. El privește dinspre partea lecturii, a funcțiilor și a mobilurilor ei, răspunzând unor motivații și înclinații elementare ale speței. Ca și în cazul modurilor de prelucrare poetică, punctul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
știință, eseu, oratorie, poezie, proză, creație religioasă, reportaje, film, text ezoteric, creație plastică. Din această perspectivă se discută și se descriu „casetele modelatoare” ale psalmilor, odelor, epigrafelor, ale textelor goliardice, ale povestirilor versificate sau ale imnurilor vechi. Canoanele contemporane de poeticitate nu mai permit omologarea lor ca atare, dar demonstrația lui N. îngăduie accesul la orizontul lor originar de receptare și mai ales identifică funcțiile pe care azi ele le-ar împărți cu alte produse culturale, nu neapărat literare. SCRIERI: Antim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
publicistic în această lucrare, cu aspect științific incontestabil. După expunerea pe larg a eșafodajului teoretic despre I Metamorfozele socio-culturale ale imagii și imaginarului (arhitectura imaginii, spațiu imaginar), II Epistema lingvistică a spațiului imaginar (limbajul poetic, semnul poetic, discursul poetic, paradigma poeticității) apoi III Categorii poetice ale imaginarului colectiv (discursul mitic, categorii cronomorfe, categorii topomorfe) autoarea trece la analiza concretă a materialelor, mai ales din zonă. Aflăm, din lucrare, că discursul poetic specific creației populare din Bucovina se ilustrează cel mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
realitatea extralingvistică, reală, empirică (semnul lingvistic), imaginară (semnul poetic): "semnul poetic nu mai trimite la realitatea înconjurătoare, empirică, așa cum o face semnul verbal, ci la o realitate imaginată, în funcție de o semnificație generală pe care semnul poetic o degajă".15 Definirea poeticității presupune o dublă abordare a "semnului", pe de o parte, din punct de vedere semantic, prin identificarea raportului semn-referent, și, în al doilea rând, din punct de vedere sintactic, prin studierea relației semn-semn.16 La nivelul semnificațiilor, limbajul poetic acționează
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ambiguității o constituie tocmai polaritatea, coincidentia oppositorum".19 Formele de existență a limbajului poetic, menite să asigure procesualitatea textuală ca "act hermeneutic", sunt "textualizarea", "contextualizarea" și "transtextualizarea", aflate într-un continuu dinamism inter-relațional.20 Cele trei forme de manifestare a poeticității textualizarea, contextualizarea și transtextualizarea au fost definite ca o "configurație de semne"21 : "caracteristica principală a textului literar, la nivelul lingvisticii textuale, este pluralitatea atitudinilor comunicative. Textul literar se supune unui număr foarte mare (poate infinit) de segmentări: poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
discursului este asigurată de funcționalitatea relațională dintre mărcile textuale și metatextuale. Definită ca "punere în act a unui sistem de semne"35, natura acțională a discursului construiește strategii discursive, plecând de la nucleul de semnificații co-textuale. Una dintre strategiile discursive este poeticitatea ca structurare a discursului poetic care se înfățișează dual, ca funcție textuală, pe de o parte, generând matricea semantică a textului, iar, pe de altă parte, ca funcție metatextuală, configurând co-relaționalitatea mărcilor semantice. Nefiind doar o funcție coextensivă textului 36
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ca structurare a discursului poetic care se înfățișează dual, ca funcție textuală, pe de o parte, generând matricea semantică a textului, iar, pe de altă parte, ca funcție metatextuală, configurând co-relaționalitatea mărcilor semantice. Nefiind doar o funcție coextensivă textului 36, poeticitatea construiește rețeaua de semne poetice, textual și metatextual. Astfel, poeticitatea se realizează discursiv, prin intermediul semnelor poetice a căror manifestare inferențială și referențială se face dual, antinomic și complementar, în același timp. Poeticitatea face trecerea înspre intensitatea expresivă, înțeleasă ca "figuralitate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
funcție textuală, pe de o parte, generând matricea semantică a textului, iar, pe de altă parte, ca funcție metatextuală, configurând co-relaționalitatea mărcilor semantice. Nefiind doar o funcție coextensivă textului 36, poeticitatea construiește rețeaua de semne poetice, textual și metatextual. Astfel, poeticitatea se realizează discursiv, prin intermediul semnelor poetice a căror manifestare inferențială și referențială se face dual, antinomic și complementar, în același timp. Poeticitatea face trecerea înspre intensitatea expresivă, înțeleasă ca "figuralitate" manifestă, acționând textual și metatextual, ca arhicod.37 Ca forme
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
semantice. Nefiind doar o funcție coextensivă textului 36, poeticitatea construiește rețeaua de semne poetice, textual și metatextual. Astfel, poeticitatea se realizează discursiv, prin intermediul semnelor poetice a căror manifestare inferențială și referențială se face dual, antinomic și complementar, în același timp. Poeticitatea face trecerea înspre intensitatea expresivă, înțeleasă ca "figuralitate" manifestă, acționând textual și metatextual, ca arhicod.37 Ca forme de existență ale limbajului poetic 38, textualizarea și meta-textualizarea pun în mișcare semnificațiile discursive, propunând interpretării "arhicodul", de-mascându-i formele de manifestare discursivă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de existență ale limbajului poetic 38, textualizarea și meta-textualizarea pun în mișcare semnificațiile discursive, propunând interpretării "arhicodul", de-mascându-i formele de manifestare discursivă: cod ontologic, cod semantic, cod gnoseologic. Astfel, discursul poetic se construiește paradigmatic, pe baza celor două funcții ale poeticității, textuală și metatextuală, care își selectează instanțele discursive în funcție de modul de existență și de repetitivitate a semnificațiilor. Sintagmatic, la nivelul raporturilor semantice, discursul poetic explică intenționalitatea acțională a relației text context co-text. A. Paradigmatic B. Sintagmatic Relația 39 dintre text
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nivelul "semnului poetic", relația text context co-text se transpune semantic, ca dinamică internă a nucleului de semnificații: imagème40, metaforă, meta-imagine. Astfel, matricea semantică a textului nu este o entitate închisă în propria semnificație, ci este deschidere inter-relațională și procesuală a poeticității ca strategie discursivă, întemeietoare de semn: Caracterul dual și intermitent al semnului poetic deslușește codul poetic din dublă perspectivă, ca instanță discursivă, dar și ca entitate a existențialului semantic referențial. a. Starea existențială originară, a imaginilor, este recuperată, la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și rațională, semnul poetic atât la imaginarul arhaic, originar, cât și la imaginarul unei realități prezentificate semantic.43Astfel, discursul poetic este format din matricea semantică a textului, aflată în relație de interdependență cu nucleul referențial intern.44 II.3. PARADIGMA POETICITĂȚII Metafora, ca esență a poeticității, stabilește legătura semantică dintre imaginea originară, constantă,recuperată la nivelul textului, și circumstanțele textuale. Codul semantic subordonează contextului semnificațiile co-textuale, realizând, în același timp, coordonarea inferențială dintre coduri. Astfel, metafora devine o structură deschisă care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la imaginarul arhaic, originar, cât și la imaginarul unei realități prezentificate semantic.43Astfel, discursul poetic este format din matricea semantică a textului, aflată în relație de interdependență cu nucleul referențial intern.44 II.3. PARADIGMA POETICITĂȚII Metafora, ca esență a poeticității, stabilește legătura semantică dintre imaginea originară, constantă,recuperată la nivelul textului, și circumstanțele textuale. Codul semantic subordonează contextului semnificațiile co-textuale, realizând, în același timp, coordonarea inferențială dintre coduri. Astfel, metafora devine o structură deschisă care generează un complex dinamic de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
doua emisferă prin care se rotunjește destinul uman".55 Cele patru elemente apa, pământul, focul, aerul ca entități structurante ale discursului poetic, au un dublu rol, la nivelul epistemei lingvistice, acționând ca universalii ontologice, și ca instanțe discursive. Astfel, paradigma poeticității poate fi reprezentată în felul următor: În cadrul discursului poetic, cele patru elemente generează matricea semantică a textului și dinamizează nucleul referențial intern. Structural, apa, pământul, focul, aerul își dezvăluie semnificațiile la nivelul celor trei coduri (ontologic, semantic, gnoseologic), înfățișându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
II.1.1. LIMBAJUL POETIC STRUCTURĂ 114 ȘI FUNCȚIONALITATE 114 II.1.2. SEMNUL POETIC PREDICAȚIE ȘI DEVENIRE 116 II.2. DISCURSUL POETIC 117 II.2.1. SISTEME DE SEMNE 117 II.2.2. INSTANȚE DISCURSIVE 119 II.3. PARADIGMA POETICITĂȚII 125 II.3.1. COSMOSUL ANTROPOMORF 129 II.3.2. RELAȚIA OM-COSMOS 149 II.3.3. "GHEMUL VIEȚII" 164 CAPITOLUL III CATEGORII POETICE ALE IMAGINARULUI COLECTIV 181 III.1. DISCURSUL MITIC UN DISCURS POLIFONIC 184 III.1.1. STRUCTURI GNOSEOLOGICE
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
deviennent poésie qu`en s`integrant dans le temps du lecteur et de l`auditeur". 42 v. Dumitru Irimia, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986,p. 21. 43 v. Ecaterina Mihăilă, Receptarea poetică, cap. Poeticitate și receptare, Ed. cit., pp. 15-24. 44 v. Carmen Vlad, Sensul, dimensiunea esențială a textului, cap. IV, Referință, coerență și globalitate, Editura Dacia, Cluj-Napoca, pp. 98-122. 45 Aristotel, Poetica, Studiu introductive, traducere și comentarii de D. M. Pippidi, Editura Academiei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]