8,144 matches
-
și el rămâne întunecat cu totul, cucerindu-i-se mai dinainte prevederea cugetului, și nu-l lasă a vedea mai departe, nici prăpastia ce-i stă în față, nici gheena, nici frica, ci la urmă fiind asuprit de voința acelei pofte necurate, se face ușor de cucerit de păcat, și întocmai ca un zid fără ferestre ridicat înaintea ochilor, pofta nu mai lasă a străluci lumina dreptății în cuget, fiindcă toate gândurile cele necuviincioase ale poftei l-au împresurat din toate
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
mai departe, nici prăpastia ce-i stă în față, nici gheena, nici frica, ci la urmă fiind asuprit de voința acelei pofte necurate, se face ușor de cucerit de păcat, și întocmai ca un zid fără ferestre ridicat înaintea ochilor, pofta nu mai lasă a străluci lumina dreptății în cuget, fiindcă toate gândurile cele necuviincioase ale poftei l-au împresurat din toate părțile. Atunci femeia curvă i se înfățișează veșnic și înaintea ochilor, și înaintea cugetului, și înaintea gândurilor lui. Și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
fiind asuprit de voința acelei pofte necurate, se face ușor de cucerit de păcat, și întocmai ca un zid fără ferestre ridicat înaintea ochilor, pofta nu mai lasă a străluci lumina dreptății în cuget, fiindcă toate gândurile cele necuviincioase ale poftei l-au împresurat din toate părțile. Atunci femeia curvă i se înfățișează veșnic și înaintea ochilor, și înaintea cugetului, și înaintea gândurilor lui. Și după cum cei orbiți, chiar de ar sta sub cerul liber și într-o amiază din cele
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ipocrită față a acesteia, o periculoasă mască a nesfârșitelor dureri și suferințe. Această patimă nu face decât să răpească cele mai sincere și nobile sentimente ale oamenilor, pervertindu-le toate facultățile sufletești și transformându-i în simple marionete la dispoziția poftelor 171 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni..., omilia XI, pp. 110-111. 172 Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorie..., p. 50. 173 Sf. Bernard apud Prof.Univ.Dr.Doc. Pandele Olteanu, Floarea darurilor sau Fiore di virtu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
putea să spiritualizăm tot ceea ce este trupesc în noi, ridicând iubirea senzuală la treapta înaltă de iubire duhovnicească. Patima desfrânării se desfășoară după un scenariu și potrivit unui mecanism ce are mult mai multe în comun cu instinctul și cu pofta decât cu rațiunea și cu discernământul. Declanșarea și derularea acestei patimi poate fi descoperită și de manifestările care o anticipează și o precipită: • o stare crescândă de neliniște și de agitație, un zbucium și o tulburare sufletească în continuă progresie
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
rațional, în favoarea celui irațional, pătimaș; o stingere a discernământului, o întunecare a rațiunii, a puterii de judecată și de deliberare, sfârșind prin pierderea controlului asupra lucrărilor sufletului și a simțurilor; • robie sufletească, prin care desfrânatul lucrează instinctiv, animalic la împlinirea poftei sale fără limite 180. Așa cum am precizat mai sus, demonii pot ispiti pe oameni cu această patimă prin mai multe feluri, iar una din uneltirile și înșelăciunile lor este și provocarea poluțiilor, tulburându-l cu gânduri și trăiri de desfrânare
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
cu băuturi și datorată faptului că digestia celor ingurgitate solicită o cantitate mai mare de energie, slăbesc discernământul, trezvia, controlul mișcărilor trupești de către cele spirituale, favorizând rătăcirea, vagabondarea minții și a gândurilor, căderea lor în robia plăcerilor trupului și instalarea poftelor și a dorințelor de 178 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni..., omilia XVIII, p. 180. 179 JeanClaude Larchet, op. cit, p. 142. 180 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 64. 181 Sf. Simeon Noul
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
trup. Omul desfrânat disprețuiește voia lui Dumnezeu în ceea ce privește folosirea trupului: Căci voia lui Dumnezeu aceasta este: sfințirea voastră; să vă feriți de desfrânare, ca să știe fiecare dintre voi să-și stăpânească vasul său în sfințenie și cinste, nu în patima poftei cum fac neamurile, care nu cunosc pe Dumnezeu (I Tes. 4, 3-5); el păcătuiește astfel împotriva propriului trup: Cine se dedă desfrânării păcătuiește în însuși trupul său (I Cor. 6, 18), și-L defăimează pe Dumnezeu Însuși (I Tes. 4
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
această treabă, / Marturi sînt, nimic lipsește, / Avem tot ce trebuiește." Dar Chiță pune în pistoale gloanțe oarbe, mimează faptul că este împușcat în duel și martorii îl obligă pe Pamfil să fugă de autorități: "Fugi ș...ț, de n-ai poftă să intri în criminal! Fugi peste graniță!". O farsă similară se produce și la al doilea duel din piesă, cel cu săbii.12 Nimic din spiritul romantic al duelului din prima jumătate a secolului al XIX-lea, pe care îl
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Mitrodora Nimfodora pînă cînd/ nisipul o ia razna (eu pe nisip într-o dungă) (...) Blînd peste umăr mă privește cu ochii de aur Leul Marcu". Precum odinioară Salomeea, poeta noastră nu se dă în lături, în orgiastica-i dispoziție, de la pofte sacrilege: La un timp, Duhul Sfînt a dansat pentru mine. Doar pentru mine./ La mine pe masă, la viața mea de dinainte, de acum și de-apoi.(...) Lumină n-am mai văzut, de atunci, niciodată./ Și mîna cînd am întins
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
părinți, bunici, glorii din fotbal, eroi naționali, simple cunoștințe sînt, pentru ei cinci, de cînd "se aflau încă în stadiul de degete de sine stătătoare și nu bănuiau că, împreună, vor forma, cîndva, o mînă", o boală fără leac. Printre poftele de tot felul, fie bizare, ca pasiunea dromaderului cumpărat de domnul Sașa pentru juninci, fie interzise, precum jindul mamei lui Onufrie după ficatul crud de rață, își face loc o dorință cît se poate de normală: să știi trecutul tot
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
rîndul strîmb din mijloc o mînă ezitantă a ascuns un "i" în ghilimele * un aer primăvăratec zorea măturătorii cu roabele lor doldora de copii nervoși în orășelul apropiat pe străzi strigau după o ieșire la mare îi îmboldea firește o poftă năvalnică după rugina canalelor de acces spre subsoluri de apă singurul șuvoi curgător puțea drept la țintă se umfla discret seara și dimineața în rest pierzîndu-se nu departe de oraș pe cîmpii * Și cînd a dat cu barda în ceva
Ernest Wichner - Un gând obosit în scrîșnetul universului by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11800_a_13125]
-
Simona Vasilache Rețeta scurtmetrajului literar cuprinde, pe lîngă știința de-a alterna, rapid, planuri, o anume "poftă" de-a juca pe degete, cu prea subțiată "politețe", fetișurile prozei respectabile. Bunăoară, pensiunea. Casa veche, cam șubredă, cu mulți chiriași fugind de tot atîtea secrete pare sortită, dintru început, unei bune cariere romanești. Fără chelăresele cam excentrice și indiscrete
Roman de mistere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11812_a_13137]
-
toate scrise de tineri și la mai multe mâini - În căutarea comunismului pierdut, O lume dispărută, Explorări în comunismul românesc și Cartea roz a comunismului - s-au situat la limită, undeva între eseu, reportaj și proză, stârnind și mai mult pofta de a citi o literatură a vieții cotidiene în comunism nedramatizată și nepolitizată, în latura ei amuzantă, familiară, îmblânzită, dacă vreți, a grotescului. Căci, pe termen lung, printr-un efect pervers, absurdul existenței sub dictatură se (și) umanizează dincolo de gravitatea
La vita e bella by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11807_a_13132]
-
de Dumnezeul meu. Rînjesc încălzit alături de tine./ 4. (în vreme ce capul meu pocnește liniștit pe absolut/ fiecare treaptă./ Pe care mă cobori,/ Pentru a mă depune ca pe un os la picioarele Dumnezeului tău)". în fond, deslușim aci o năzuință regresivă, pofta de-a reveni la primitivitate: "21. Ies rar prin oraș./ 22. Ies foarte rar prin oraș./ Și doar atunci/ Cînd, nedezmințit, trebuie să cutreier poteca îngustă/ Dintre magazinele cu vitrinele smulse./ 24. Pe cornierul cărora/ își reascut mușcătura și urșii
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
o emisiune de televiziune dedicată spectacolului, actorii și actrițele își exprimau satisfacția de a fi dat viața acestui material dramatic. Nu era nimic de conveniență în vorbele lor, pentru interpreți, piesa e deosebit de ofertantă și toți răspund acestei oferte cu poftă de joc, cu motoarele turate la maximum. Uneori poate, cu prea multă poftă, dorința de a nu scăpa nici o nuanță tulbură liniile întregului și încetinește ritmul acțiunii. Întâi femeile: Luminița Gheorghiu - se lăfăiește în rolul mamei nedemne și cu cât
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
a fi dat viața acestui material dramatic. Nu era nimic de conveniență în vorbele lor, pentru interpreți, piesa e deosebit de ofertantă și toți răspund acestei oferte cu poftă de joc, cu motoarele turate la maximum. Uneori poate, cu prea multă poftă, dorința de a nu scăpa nici o nuanță tulbură liniile întregului și încetinește ritmul acțiunii. Întâi femeile: Luminița Gheorghiu - se lăfăiește în rolul mamei nedemne și cu cât iubește mai mult cu atât e mai nedemnă, excesul e o consecință a
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
al aceleiași Ziua literară. Săptămânal al U.S.R., supliment gratuit ce apare în patru pagini mari în ediția ZIUA de sâmbătă/ duminIcă și în care găsim cu plăcere texte lungi și dense, bine scrise și bine puse în pagină, ce satisfac pofta, nelenevită, de lectură, insist în a susține că merită toată atenția. l întrebările Iolandei și răspunsurile poetului, calitatea și substanța sincerității amândurora, cuceritoare, convorbirea lor nu s-ar mai sfârși! Cartea de dialoguri ce se prefigurează va fi pasionantă, cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
e pe placul puterii dictatoriale. Conform gândirii pesediste, totul trebuie să aibă girul tătucilor politici, ideea de independență fiind cu totul străină acestor dictatori de două parale. Mințind cu nerușinare, ei invocă exemple inexistente, pentru a-și garnisi cu „occidentalism” poftele pur asiatice de control asupra întregii societăți. N-am nici un dubiu că domnii pesediști știu cât de lungi sunt mandatele unor personaje precum șeful CIA, procurorul general al Statelor Unite sau, ca să nu traversăm oceanul, chiar cel al guvernatorului Băncii Naționale a României. Astfel
Stăpânul peltelelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12921_a_14246]
-
două fraze din textul discursului rostit de dl Leonard Gavriliu la Pașcani, în noiembrie 2003, cu prilejul „Zilelor M. Sadoveanu”, ediția a XXXII-a, reluat în revista SPIRITUL CRITIC, nr.1 din 2004, i s-a tăiat, cum se zice, pofta de a mai răsfoi măcar numărul cu pricina: „Ralierea sa (a lui M. Sadoveanu - Cronicar) la regimul socialist, instaurat în 1945, nu a fost decît cauza ralierii sale statornice la cauza celor mulți și obidiți.ș...ț Este cea mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
ripostele întocmite de scribii racolați de partidul comunist francez. Când scriitorul nu se ralia la campanii de denigrare inițiate de aparatul de propagandă (momente în care s-a separat de politica partidului) era prompt pedepsit, țintă a bârfelor, aliment pentru pofta de maculare a târgului. Abia înălțat de curând la rangul de somitate în filosofie, el s-a trezit exclus fără nici o ezitare de la onoruri, pentru că s-a declarat în dezacord cu direcția ideologică oficială. În combaterea lui se foloseau clișee
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
nici infinitul și nici măcar idealul, ci banala dorință de putere. Ei caută doar suporturi ideologice pentru a accede în vârful piramidei. Drept dovadă, și Napoleon, și Hitler, și Ceaușescu, mai întâi și-au căutat o ideologie - animați în subconștient de pofta patologică a dominării - pentru ca apoi să adere la ea în mod fanatic. Revoluționar autentic a fost numai spaniolul irlandez Ché Guevara, pe care nimeni însă nu-l acuză de totalitarism. Dimpotrivă, cu toată contribuția adusă la fundamentarea războiului de gherilă
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
pe o ceașcă de cafea aromată a cărei gust persistă mult timp și după ce zațul întărit e numai bun pentru ghicit. Articolul despre muzică este îndeobște aidoma unui ceai depurativ, în stare să te ușureze de toxine, dar și de pofte. E un fel cinic de a fi ținut la regim ori într-o cură de slăbire, în care Doamne ferește să pui gura pe niscaiva condimente ori să abuzezi de disponibilitatea proteinelor. Gustă și după aceea o să și mănânci... Ca și cum din
Grația ca o săgeată by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13070_a_14395]
-
vrea, Și peste ape necuprinse Spre patrie cocoru-o ia. Faust Dintre porniri tu numai una știi; De n-ai cunoaște-o, ah, pe ceealaltă! Port două suflete în mine, vii, Ce unul de-altul vor să se despartă; Unul, de pofta dragostei cuprins, Cu ghearele de lume-nfipt se ține; Iar celălalt, de pulbere desprins, Urcă spre plaiuri strămoșești, divine, De-ar fi în aer duhuri, stînd Între pămînt și cer dominatoare, Spre-o nouă viață să mă ducă blînd, Din aburi
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
această piesă unicat Să fac un colecționar bogat. Atîrnă vechea blană-n vechi cuier, De farse mi-amintește, cu ce fler Îl învățam odată pe student, Să-și treacă tinerețea, poate,-ardent. Tu, cald și afumat veșmînt, îmi vine Nebună poftă să te pun pe mine Și ca docent s-apar din nou, ca-n toate S-arăt că pe deplin eu am dreptate. Savantul drumul spre izbîndă-l știe, Drum ce pe drac nu-l mai îmbie. Baccalaureus E-aici al
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]