1,721 matches
-
găsit soluții pentru a nu fi afectată securitatea economică a statelor lumii față de sărăcie și șomaj, crize financiare (crize bancare și monetare, datoria externă), protecție socială deficitară, lipsa competitivității economice, delocalizările și externalizările activităților economice după criteriul avantajului competitiv, accentuarea polarizării sociale devine, prin efectele ei, directe și indirecte, reprezintă principala sursă de instabilitate la nivel global. Mișcarea antiglobalizare, manifestată sub forme pașnice sau violente, asumată de organizații ale societății civile, are corespondență și între specialiști, între criticii conceptului de globalizare
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
informații, sesizări și propuneri făcute de organizațiile inferioare de partid. Succesiunea extrem de rapidă a evenimentelor este similară cu cea din RDG, demonstrînd că singura cale de depășire a actualei crize o constituie instaurarea pluralismului politic, ca modalitate de depășire a polarizării sociale și restabilirii echilibrului În societate” (p. 337). Dacă schimbările din Cehoslovacia au fost, Într-adevăr, deosebit de rapide, conducerea comunistă de la Praga accepta mai greu decît cea de la Berlin abandonarea propagandei: În plină Revoluție de Catifea, cînd conducerea politică s-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
consemnează evenimentele din Rusia, culminând cu instaurarea bolșevismului. Nu în ultimul rând, lectura articolelor de fond, semnate de colaboraționiști, poate stârni interesul pentru o mai bună înțelegere a modului lor de raportare la evenimente ori ca posibilitate de a estima polarizarea apărută în cadrul societății românești sub presiunea evenimentelor. Primul număr se deschide cu un Ordin de zi din 7 decembrie 1916, semnat de generalul Mackensen, în care se anunță cucerirea capitalei României, precum și cu un apel al împăratului Wilhelm I al
GAZETA BUCURESTILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287185_a_288514]
-
În timpul epocii staliniste a fost vorba de „un vacuum de proprietate”2. Între aceste două limite, proprietatea individuală la români nu a fost nicicând descrisă ca fiind tipică unei „clase de mijloc”, ceea ce comportă cel puțin două consecințe: prima asupra polarizării sociale, a doua asupra comportamentului individual și conceptual de muncă, adică valorizarea simbolică a muncii. Imaginarul românesc modern este bogat În dovezi că nu evaluează munca drept mijloc de promovare socială și nici de acumulare legală. După cum vom vedea, o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
înșelătoare prin sugestiile lor de apropiere. O indicație importantă în acest sens ne-o oferă un alt indicator, care, aparent surprinzător, a fost introdus în analiza prosperității societăților tocmai de către societățile capitaliste dezvoltate și democratice. Este vorba de gradul de polarizare a veniturilor în societate. Te aștepți ca tocmai societățile capitaliste dezvoltate să fie cele care înregistrează cel mai ridicat grad de polarizare a veniturilor în societate. De fapt, dacă ar fi să proiectezi structura de venituri și, pe urmele ei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fost introdus în analiza prosperității societăților tocmai de către societățile capitaliste dezvoltate și democratice. Este vorba de gradul de polarizare a veniturilor în societate. Te aștepți ca tocmai societățile capitaliste dezvoltate să fie cele care înregistrează cel mai ridicat grad de polarizare a veniturilor în societate. De fapt, dacă ar fi să proiectezi structura de venituri și, pe urmele ei, structura socială într-o societate capitalistă dezvoltată pornind numai de la ideologiile teoretice pe care le-au dezvoltat acestea, rezultatul ar fi o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de venituri și, pe urmele ei, structura socială într-o societate capitalistă dezvoltată pornind numai de la ideologiile teoretice pe care le-au dezvoltat acestea, rezultatul ar fi o societate extrem de polarizată după venituri și extrem de inegală social. Iar combinația dintre polarizarea veniturilor și inegalitatea socială ar trebui să conducă, teoretic cel puțin, la polarizarea politică, adică la împărțirea rigidă a societății între cetățeni cu drepturi politice - în același timp bogați și cu prestigiu social ridicat - și non-cetățeni, adică o masă mare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pornind numai de la ideologiile teoretice pe care le-au dezvoltat acestea, rezultatul ar fi o societate extrem de polarizată după venituri și extrem de inegală social. Iar combinația dintre polarizarea veniturilor și inegalitatea socială ar trebui să conducă, teoretic cel puțin, la polarizarea politică, adică la împărțirea rigidă a societății între cetățeni cu drepturi politice - în același timp bogați și cu prestigiu social ridicat - și non-cetățeni, adică o masă mare de populație lipsită de drepturi politice. Căci legitimarea ideologică a capitalismului dezvoltat, dusă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Pareto poate fi aplicată inclusiv societăților comuniste, ale căror „nomenclaturi” - adică elite politico-administrative - nu dețineau în proprietate, dar dispuneau de un control la fel de absolut ca și cel al elitelor de proprietari asupra avuției naționale a societăților pe care le conduceau. Polarizarea avuției pare a fi o constantă a formelor de organizare socială, în ciuda tuturor schimbărilor politice, economice, tehnologice etc. și a tuturor revoluțiilor din istorie. În schimb, distribuția veniturilor în societate a fost masiv modificată pe măsură ce societățile își schimbau organizarea socială
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
bunăstării generale”. Or, în această privință, tranziția postcomunistă românească a urmat o cale diferită. Căci, în vreme ce tendința dominantă a secolului XX în societatea occidentală a fost de egalizare a veniturilor, tendința dominantă în tranziția românească postcomunistă a fost aceea de polarizare a veniturilor. Astfel, valoarea indicelui Gini pe parcursul tranziției postcomuniste românești a crescut de la 25,5% în 1992 (World Bank, 1997), o valoare care exprima încă, în mare măsură, „moștenirea” societății comuniste, la 30,3% în 2000, indicând o polarizare într-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de polarizare a veniturilor. Astfel, valoarea indicelui Gini pe parcursul tranziției postcomuniste românești a crescut de la 25,5% în 1992 (World Bank, 1997), o valoare care exprima încă, în mare măsură, „moștenirea” societății comuniste, la 30,3% în 2000, indicând o polarizare într-un ritm extrem de accelerat a inegalităților în distribuția veniturilor și a consumului în societate. Dacă urmărim ce s-a întâmplat în societatea românească postcomunistă într-o perioadă de 8 ani, între 1992 și 2000, prima indicație pe care o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu doar proprietatea - principalul rezultat al privatizării avuției naționale în trecerea la economia de piață -, ci și veniturile. Tranziția postcomunistă a României a fost orientată spre crearea noilor elite sociale ale noului capitalism și demarcarea lor de restul populației prin polarizarea deopotrivă a veniturilor și a proprietății. Chiar dacă nici unul dintre politicienii tranziției nu a afirmat asta, chiar dacă nici unul dintre partidele politice nu și-a propus explicit acest lucru, întreaga clasă politică românească a acționat ca și cum principalul său obiectiv socio-economic a fost
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nici unul dintre partidele politice nu și-a propus explicit acest lucru, întreaga clasă politică românească a acționat ca și cum principalul său obiectiv socio-economic a fost nu modernizarea economiei românești, ci îmbogățirea celor bogați și sărăcirea celor deja săraci. Acest proces de polarizare a proprietății și veniturilor este singura constantă a politicilor publice românești destinate restructurării sociale din întreaga perioadă a postcomunismului. Această tendință clară a societății românești postcomuniste este exact inversul tendinței consacrate în societatea occidentală dezvoltată. În aceeași perioadă, societățile occidentale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
0,7%, creșterea ponderii în venitul național a celor 20% dintre americani cu cele mai scăzute venituri. În ciuda acestor variații între diferitele modele de redistribuire a venitului național, cifrele sugerează o tendință de organizare a societății într-o formă de „polarizare temperată”, care reprezintă o corectare semnificativă a teoremei lui Pareto. În primul rând, este evident că toate societățile democratice și dezvoltate utilizează nu doar un singur sistem de distribuție, cel atât de mult prețuit teoretic, care este piața, ci două
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tare tendințele principale, iar o stabilizare a sa pe o perioadă mai lungă va avea probabil loc în jurul acestui raport de 1:4. Or, tendințele pe care le-a impus tranziția postcomunistă sunt exact inverse. Ele impun o accentuare a polarizării sociale. Merită menționat că unul dintre efectele comunismului a fost acela de a limita polarizarea socială tocmai în jurul raportului de 1:4 către care tinde modelul social al societăților dezvoltate. Tranziția a inversat tendințele și, prin urmare, specific societăților postcomuniste
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
probabil loc în jurul acestui raport de 1:4. Or, tendințele pe care le-a impus tranziția postcomunistă sunt exact inverse. Ele impun o accentuare a polarizării sociale. Merită menționat că unul dintre efectele comunismului a fost acela de a limita polarizarea socială tocmai în jurul raportului de 1:4 către care tinde modelul social al societăților dezvoltate. Tranziția a inversat tendințele și, prin urmare, specific societăților postcomuniste este nu accentuarea egalizării veniturilor prin redistribuire, ci polarizarea veniturilor prin renunțarea la redistribuire. În
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a fost acela de a limita polarizarea socială tocmai în jurul raportului de 1:4 către care tinde modelul social al societăților dezvoltate. Tranziția a inversat tendințele și, prin urmare, specific societăților postcomuniste este nu accentuarea egalizării veniturilor prin redistribuire, ci polarizarea veniturilor prin renunțarea la redistribuire. În țările postcomuniste, cei mai săraci dintre cetățeni devin și mai săraci. În Cehia, ponderea în venitul național a celor mai săraci 20% din populație era, în 1992, de 10,5%; în următorii 9 ani
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu își modifică aceste tendințe, ele nu vor fi înlocuit tranziția de tip postcomunist, cu latura sa de producere a subdezvoltării, cu tranziția către prosperitate caracteristică societății occidentale și, prin urmare, integrarea lor în sistem rămâne problematică. În țările postcomuniste, polarizarea socială este o consecință a tranziției la economia de piață. De fapt, în țările postcomuniste, cifrele care măsoară redistribuirea venitului național între extremele scalei veniturilor sunt înșelătoare. Schimbările față de comunism care au loc la nivelul lor nu sunt chiar atât
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
discursul științific, cât și, mai ales, pe cel politic. La rândul său, discursul politic devine adesea - deși selectiv - un vector al transmiterii către populație a discursului legitimat științific, mai ales dacă acesta este direct legat de teme politice majore. Iar polarizarea de avere și venituri, îmbogățirea unei pături restrânse și sărăcirea unor cateogorii majoritare numeric, transferul de proprietate dinspre stat spre indivizi și întreaga fenomenologie care a însoțit formarea și afirmarea noii clase de capitaliști români au reprezentat, în toată perioada
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mici și mijlocii au apărut de îndată pe piețele libere ale sectorului privat, chiar din primele zile de după revoluție. Capitalul de care dispuneau varia între zero și sume însemnate. Căci, în ciuda faptului că politicile de venituri ale statului comunist defavorizau polarizarea veniturilor în societatea românească, iar majoritatea zdrobitoare a populației avea ca venituri exclusive salariile, regimul comunist nu putuse împiedica existența, în paralel cu sistemul comunist de distribuție, a unui sistem secundar, reprezentat de piață. Politicienii comuniști nu au vrut și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
gândit la implicațiile ei. Or, cea mai importantă implicație socială a acestui tip de reformă constă în faptul că leagă veniturile gospodăriei țărănești de mărimea suprafeței de pământ alocată, pe de o parte, iar pe de altă parte, produce o polarizare socială semnificativă a populației rurale. Reconstituirea proprietăților naționalizate cu jumătate de secol mai devreme nu face decât să importe în societatea postcomunistă a prezentului problematica socială deja uitată a societății românești de acum jumătate de secol. Și ea nu era
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
reforma” socialismul. În anii ’80, Gorbaciov a încercat să deplaseze baza socială a Partidului Comunist către mica burghezie socialistă. În România, Ceaușescu reușise acest lucru cu cel puțin un deceniu mai devreme, când deschiderea țării către Occident, relaxarea în domeniul polarizării sociale, tolerarea pieței ca sistem de distribuire secundar și acordarea de privilegii intelectualității a făcut ca inclusiv mulți dintre foștii deținuți politici ai perioadei staliniste anterioare să devină susținători ai socialismului românesc în general, ai lui Nicolae Ceaușescu în particular
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a avut acces la privatizare sau a avut încredere în rezultatele ei. Nu toate aceste privatizări ale fostelor circuite financiare dinspre stat spre mica burghezie au avut succes, căci nu toate au reușit să-și mențină relația privilegiată cu statul. Polarizarea de venituri și avuție care a avut loc în întreaga societate românească s-a petrecut și la nivelul micii burghezii. Nu toate editurile, nu toate firmele de avocați, nu toate cabinetele notariale, nu toate policlinicile etc. au avut succes de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
România, Uniunea Forțelor de Dreapta, care o scurtă perioadă de timp a avut reprezentanți în Parlament, a propus ca populația analfabetă să nu aibă drept de vot. Datele empirice sugerează că în societatea occidentală a avut loc o atenuare a polarizării proprietății pentru grupurile mari, chiar dacă grupurile mici, neluate în seamă de Pareto, par a se fi desprins în elite ale proprietății. Astfel, cea mai disproporționată distribuție a proprietății se găsește la primii 1% din populația unei societăți dezvoltate. Primii 10
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
epurările ce au urmat celui de-al doilea război mondial și războiului rece, precum și identificarea responsabilităților politice vizau În mod prioritar stabilirea statului de drept și a democrației politice. Reluarea vechii dispute a istoricilor (Historikerstreit), În circumstanțe politice noi, cu polarizarea specifică Germaniei În funcție de raportarea la cele două regimuri de dictatură, nazistă și comunistă, pe care le-a cunoscut această țară, indică miza politică a studiilor istorice. De asemenea, publicațiile istorice ale intelectualilor apropiați de PDS au adus În discuție caracterul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]