466 matches
-
sinestezice - care pot exprima, prin tranzițiile semantice, caracteristici perceptuale sincretice -, vezi Gebăilă (2010). 10 Obiectivarea sensurilor cuvintelor s-a făcut pe baza consultării definițiilor lexicografice, luând în considerare doar sensul primar (cel care denotă percepția fizică) al lexemelor analizate. Analiza polisemiei și a sensurilor "derivate" fac obiectul capitolelor III și IV. 11 Pentru un model recent de descriere a structurii sensului lexical, vezi Bidu-Vrănceanu (2008: 20-28). 12 La Bidu-Vrănceanu (2008: 19) semnificatul comun al unei paradigme este denumit arhisemem. 13 Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fi folosit atât în relație cu verbele, cât și cu substantivele care exprimă percepții fizice. 18 În analiză am luat în considerare doar primul sens înregistrat în dicționar, cel primar. Nu am ținut cont, în acest punct al descrierii, de polisemia verbelor. Această trăsătură va fi discutată în capitolul al treilea al lucrării. 19 Vezi GALR II (2008: 702-718). Evidențialitatea este definită ca o formă de realizare a modalității epistemice, reprezentând înscrierea în mesaj a surselor pe care locutorul le-a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
the forecast, tomorrow's weather sounds fine 'Am auzit buletinul meteo și vremea sună bine.'/ I've seen the forecast, tomorrow's weather looks fine ' Am văzut buletinul meteo și vremea de mâine arată bine.' 50 La Pustejovsky (1995: 31), polisemia (engl. complementary polysemy) este definită în egală măsură ca o relație de ambiguitate lexicală între mai multe sensuri ale unui cuvânt, apropiate între ele în diverse grade. Dezambiguizarea sau detașarea unor sensuri "discrete" nu se poate realiza, menționează autorul, decât
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
puternic determinate de contextul sintactic și, în vederea operării unor dezambiguizări, uneori și de cel pragmatic/comunicativ. 58 Vezi, de exemplu, analizele propuse de Alm-Arbius (1993) și Grezka (2009), discutate mai detaliat în lucrare. 59 Majoritatea studiilor care fac referire la polisemia verbelor de percepție se opresc la analiza structurii lexico-semantice a verbului a vedea. 60 Vom face referiri la studii realizate pentru alte limbi, ca engleza și franceza, fiindcă, pentru limba română, nu există lucrări care să se oprească asupra acestei
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
prin cifre deosebite, altele sunt delimitate în cadrul unui sens ca specializări sau extinderi ale lui (delimitare marcată grafic diferit: Când apar asemenea deplasări (prin extindere sau specializare) chiar la cuvinte aparent monosemantice în dicționare (...) avem a face, de asemenea, cu polisemie". 72 Vezi Manea (2001: 173-176) pentru redefinirea conceptului metaforă în lingvistica cognitivă. Spre deosebire de lingvistica tradițională, lingvistica cognitivă nu mai definește metafora ca pe un mecanism stilistic. În lingvistica cognitivă accepția metaforei este, în sens larg, aceea de caracteristică a procesului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fiind una dintre formele pe care le îmbracă incertitudinea. Alteori, ambiguitatea este definită ca posibilitate de a da două sau mai multe interpretări unei construcții sau unui component al ei, ca o consecință semantică a fenomenelor de omonimie și de polisemie; ambiguitatea este clasificată ca fiind lexicală, morfologică, sintactică și pragmatică, în funcție de tipul de omonimie prezent în construcție, și lexicală, dacă apare ca o consecință a polisemiei: a) propoziția Pe ea o vizitează vara conține o ambiguitate lexicală, ca urmare a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unui component al ei, ca o consecință semantică a fenomenelor de omonimie și de polisemie; ambiguitatea este clasificată ca fiind lexicală, morfologică, sintactică și pragmatică, în funcție de tipul de omonimie prezent în construcție, și lexicală, dacă apare ca o consecință a polisemiei: a) propoziția Pe ea o vizitează vara conține o ambiguitate lexicală, ca urmare a prezenței omonimiei lexicale dintre vară - "anotimpul cald" - și vară - "rudă"; b) propoziția Am programat o întîlnire cu presa conține o ambiguitate morfologică, datorită omonimiei gramaticale a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din posibilitatea de a interpreta semantic diferit un cuvînt sau o construcție, în funcție de context; ambiguitatea are adesea funcție ironică (mai rar, și de intensificare prin repetiție), apropiată de aceea a jocului de cuvinte. Ambiguitatea stilistică poate fi realizată prin omonimie, polisemie și încadrare sintactică în context. Ambiguitatea contextuală stilistică se poate obține și prin intervenția tropilor: astfel, metonimia și antanaclaza sînt considerate figuri definite prin ambiguitate. Numeroasele interferențe posibile cu alte figuri retorice (metonimie, antanaclază, calambur) conduc la concluzia că ambiguitatea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
interpretare (in)variabilă sau alternativă. Gestica se află în strînsă legătură cu canalul vizual, deosebindu-se de semnele lingvistice prin anumite caracteristici semiotice. Ea nu aparține vreunei gramatici, dată fiind lipsa existenței unor reguli stricte de organizare sintagmatică. Prin excelență, polisemia gestuală este interpretabilă în context și este motivată de implicitul din intenționalitatea comunicativă a locutorilor. Astfel, activitatea verbală și gestuală a locutorilor poate să denote o anumită emotivitate, reală sau disimulată, poate să ilustreze și/sau să completeze o anumită
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
spus în mod explicit cu altceva, care nu este exprimat ca atare, dar pe care interpretantul îl degajă ca fiind implicit în actul de comunicare. Inferențele interpretative au un rol important în realizarea dezambiguizărilor în cazurile de omonimie și de polisemie, prin apelul la informațiile contextuale nonlingvistice pe baza cărora se pot realiza selecții ale semnificațiilor. Ca atare, într-o sală de sport sau într-o discuție între sportivi, primește probabilitate maximă de utilizare semnificația "aparat de gimnastică", atunci cînd este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al unui serviciu financiar", dar aspectul contextual devine suficient pentru a face diferențiarea în cazul unor enuțuri precum Am stat mult în casă, Mi-am construit o casă, unde semnificația "locuință" conduce la ideea omonimului. În mod similar se rezolvă polisemiile și omonimiile de la nivel morfologic și sintactic. Prin urmare, inferențele posibile pot primi uneori caracter de necesitate în a n a l i z a d i s c u r s u l u i, acesta fiind singurul în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sinteză este monologic deoarece rezultă dintr-o modalitate asertivă a spunerii care pune în relație verbul a ține cu actanții lui. V. dialogic, monologal. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MONOSEMANTISM v. MONOSEMIE. MONOSEMIE. Realizat după modelul lui polisemie, termenul monosemie, nu întrunește în textele de semiotică frecvența antonimului. Prin monosemie se denumește trăsătura unui cuvînt de a avea o singură semnificație (sau un singur sens), situație în care se folosește și termenul monosemantism. Pe de altă parte, în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
inevitabil variații de sens. Există, de aceea, numeroase argumente pentru a considera monosemia ca avînd o manifestare restrînsă la metalimbajele artificiale și la tendințele din limbajele de specialitate, care urmăresc instituirea unor terminologii alcătuite din elemente monosemantice. V. cîmp semantic, polisemie, reglare a sensului, terminologie. GREIMAS - COURTES 1993; CONSTANTINESCU-DOBRIDOR 1998; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN MORFEM. Semnificația generală a cuvîntului morfem este de "unitate lingvistică minimă dotată cu sens", reprezentînd astfel cea mai mică unitate semnificativă obținută prin segmentarea unui enunț
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ce constă din practicile prin care el realizează categorizările și reprezentările. Aceste practici depind de interesul acordat obiectului numit și, de aici, apar variațiile de sens ale denominației, în care sînt reperabile punctele de vedere diversificate ce stau la baza polisemiei. De asemenea, de aici apar variațiile de sens în diacronie, care urmează evoluția cunoașterii și, tot de aici, rezultă relativitatea lingvistică, generatoare a diferențelor din construcția logosferei diferitelor culturi. De aceea, se declanșează controlul locutorilor pentru a se asigura de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se realizează în diverse grade, în funcție de intenția artistică sau de talentul autorilor (în literatura română, de ex., romanul Femeia în roșu, semnat de Mircea Nedelciu, Mircea Mihaieș și Adriana Babeți). V. eterogenitate, funcții ale limbii, polifonie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN POLISEMIE. Se numește polisemie proprietatea unui semn lingvistic de a avea mai multe sensuri (sau semnificații). Remarcată la sfîrșitul secolului al XIX-lea de Michel Bréal, polisemia a devenit un concept de bază al semanticii limbilor naturale, ale căror elemente lexicale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
diverse grade, în funcție de intenția artistică sau de talentul autorilor (în literatura română, de ex., romanul Femeia în roșu, semnat de Mircea Nedelciu, Mircea Mihaieș și Adriana Babeți). V. eterogenitate, funcții ale limbii, polifonie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN POLISEMIE. Se numește polisemie proprietatea unui semn lingvistic de a avea mai multe sensuri (sau semnificații). Remarcată la sfîrșitul secolului al XIX-lea de Michel Bréal, polisemia a devenit un concept de bază al semanticii limbilor naturale, ale căror elemente lexicale au în marea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Mihaieș și Adriana Babeți). V. eterogenitate, funcții ale limbii, polifonie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN POLISEMIE. Se numește polisemie proprietatea unui semn lingvistic de a avea mai multe sensuri (sau semnificații). Remarcată la sfîrșitul secolului al XIX-lea de Michel Bréal, polisemia a devenit un concept de bază al semanticii limbilor naturale, ale căror elemente lexicale au în marea lor majoritate mai multe sensuri. S-a remarcat în acest context faptul că frecvența în vorbire a acestor elemente este direct proporțională cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mai multe sensuri. S-a remarcat în acest context faptul că frecvența în vorbire a acestor elemente este direct proporțională cu numărul sensurilor pe care le întrunesc. De altfel, analiza producerii sensului conduce la aceeași idee, dar și la regîndirea polisemiei în legătură cu variația sensului în discurs. Fenomenul nu privește numai cuvintele pline, ci privește orice morfem lexical autonom, cum se poate observa din modalitățile actualizării. Deoarece polisemia apare ca o consecință normală, observabilă la marea majoritate a unităților lexicale, ea reprezintă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
întrunesc. De altfel, analiza producerii sensului conduce la aceeași idee, dar și la regîndirea polisemiei în legătură cu variația sensului în discurs. Fenomenul nu privește numai cuvintele pline, ci privește orice morfem lexical autonom, cum se poate observa din modalitățile actualizării. Deoarece polisemia apare ca o consecință normală, observabilă la marea majoritate a unităților lexicale, ea reprezintă regula de existență a acestor unități, în vreme ce monosemia are o manifestare redusă, limitată la unele cazuri speciale. De aceea, M. Bréal a considerat-o ca aflîndu-se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lexicale, ea reprezintă regula de existență a acestor unități, în vreme ce monosemia are o manifestare redusă, limitată la unele cazuri speciale. De aceea, M. Bréal a considerat-o ca aflîndu-se în centrul cercetărilor semantice. O problemă specială apare în legătură cu distincția dintre polisemie și omonimie, ținînd cont că, în ambele cazuri, există aceeași formă a limbii căreia i se asociază mai multe semnificații. În principiu, se consideră că polisemia presupune o înrudire constatabilă a semnificațiilor întrunite de o formă (de ex., cap) și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
-o ca aflîndu-se în centrul cercetărilor semantice. O problemă specială apare în legătură cu distincția dintre polisemie și omonimie, ținînd cont că, în ambele cazuri, există aceeași formă a limbii căreia i se asociază mai multe semnificații. În principiu, se consideră că polisemia presupune o înrudire constatabilă a semnificațiilor întrunite de o formă (de ex., cap) și că este, de aceea, deosebită atît de omonimie, cît și de ambiguitate, care presupun valori semantice fără legătură între ele (de ex., bancă). Totuși, uneori, și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
constatabilă a semnificațiilor întrunite de o formă (de ex., cap) și că este, de aceea, deosebită atît de omonimie, cît și de ambiguitate, care presupun valori semantice fără legătură între ele (de ex., bancă). Totuși, uneori, și în cazurile de polisemie, legătura dintre semnificații este greu de sesizat din punct de vedere sincronic, dar ea devine evidentă din perspectivă diacronică, atunci cînd se are în vedere etimologia elementelor lexicale și ea este diferită în cazul omonimelor și unică în cazul polisemiei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
polisemie, legătura dintre semnificații este greu de sesizat din punct de vedere sincronic, dar ea devine evidentă din perspectivă diacronică, atunci cînd se are în vedere etimologia elementelor lexicale și ea este diferită în cazul omonimelor și unică în cazul polisemiei. Astfel, cuvîntul românesc casă, de exemplu, cu semnificația de bază "locuință pentru om", este moștenit și continuă latinescul casa, toate semnificațiile dezvoltate pe terenul limbii române păstrînd legătura dintre ele și fiind raportabile la acest element latin. În asecolul al
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
moștenit. Desigur, între casă "locuință" și casă "dulap sau lădiță pentru bani (sau alte valori)" există o importanță diferență de semnificație, dar nu suficient de mare încît să excludă întrutotul metafora. Etimologia sancționează însă în mod clar situația și exclude polisemia. De aici, rezultă că teoria polisemiei implică numeroase aspecte, care nu sînt întotdeauna observabile pentru vorbitorul obișnuit. V. capitalizare, lexem, monosemie, nominație, omonimie, praxem, reglare. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001, VARO
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
casă "dulap sau lădiță pentru bani (sau alte valori)" există o importanță diferență de semnificație, dar nu suficient de mare încît să excludă întrutotul metafora. Etimologia sancționează însă în mod clar situația și exclude polisemia. De aici, rezultă că teoria polisemiei implică numeroase aspecte, care nu sînt întotdeauna observabile pentru vorbitorul obișnuit. V. capitalizare, lexem, monosemie, nominație, omonimie, praxem, reglare. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001, VARO - LINARES 2004. IO POLITEȚE. Politețea reprezintă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]