401 matches
-
lui încă din acel moment. După grevă, Dobre a fost mutat la Craiova și angajat ca muncitor la Întreprinderea de Reparații Auto. La Craiova a fost anchetat și maltratat de Securitate. În perioada 1981-1986, Constantin Dobre a studiat la secția politico-economică a Academiei „Ștefan Gheorghiu”, după cum recunoaște el însuși. În 1987, Securitatea a încercat să-i confecționeze un dosar de „nebun”. În 22 decembrie 1989, Dobre s-a deplasat în Valea Jiului, dar a fost marginalizat de consiliul FSN local. A fost
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
coloniale nu au produs, în mod necesar, sărăcie (vezi India Britanică, Australia, Canada etc.)” ; sărăcia este o consecință a exploatării de clasă; sărăcia este cauzată de capitalul insuficient; suprapopulația este o cauză a sărăciei; o altă cauză o reprezintă incompetența politico-economică; ignoranța. „Avem un mare număr de cauze ale sărăciei, aproape toate sunt în aceeași măsură convingătoare și toate parțial neconvingătoare”, scria economistul american. Ce lecție extrage Galbraith? „Nu putem avea un diagnostic al cauzelor subdezvolării. Mai curând, trebuie să avem
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
În principala sa operă Müvelödés a XVIIIik szăzadi Magyarorszăgon, Kosăry Domokos propune o imagine sui-generis asupra regiunii centro-răsăritene, cercetarea sa acordând atenție în mod egal istoriei, sociologiei, artelor plastice, muzicii, istoriei literare, curentelor culturale și ideologice. Cunoscând foarte bine viața politico-economică europeană din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, apropiindu-se de metodologia grupării din jurul vechii Annales d’Histoire Economique et Sociale, însușindu-și însă și lecția noii școli franceze, istoricul maghiar descoperă sistemul rațional, structura de clasă, formele
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
XIII-lea; în Franța și în Țările de Jos își fac apariția în cel de-al XIV-lea. Oricine a studiat istoria acelei epoci a fost cu siguranță frapat de stângăcia cu care cercetarea istorică modernă atribuie nașterii partidelor cauze politico-economice. Antagonismele economice puse la baza fenomenului nu sunt de cele mai multe ori decât niște construcții schematice, care nici cu cea mai mare bunăvoință nu se pot identifica în izvoare. Nimeni nu contestă că apariția acestor grupări partinice se datorează și unor
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
eliberare. Dincolo de aparențe aveau loc mutații mult mai profunde. Răpirea Bucovinei în 1775, stăpânirea Transilvaniei și ocupația temporară la sud de Carpați nu aducea nimic bun pentru populația românească majoritară. Bucovina a fost inclusă în administrația Galiției și întregul aparat politico-economic aparținea elementelor germane colonizate, ucrainenilor și evreilor. Constituirea în Transilvania a Uniunii dintre germani, maghiari și secui situa românii majoritari în categoria iobagilor lipsindu-i de școli și drepturi, favorizând deznaționalizarea lor. Din același punct cardinal s-a exercitat și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
contro i partiți principali, hanno raggiunto limiti estremi. Da ciò la crescente incertezza elettorale, la diffusa tentazione astensionista e l'aumento del sentimento, bicefalo, anti politico e anti partitico. Tra l'altro, secondo alcune delle ipotesi della teoria del "ciclo politico-economico"13 di Nordhaus, obiettivo dei politici în carica è mantenere îl loro status, per cui le scelte sono indirizzate alla loro rielezione. Peraltro, gli elettori sovente tengono conto delle performance dei politici, poste în atto a ridosso del periodo elettorale
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
întotdeauna acele aspecte care fac miezul vieții comunitare, camaraderia (genossenschaftlichen Zusammenhang), spiritul comunitar. Fenomenele acestea pregăteau însă o nouă etapă istorică în care se conturează comunitatea locală pur politică, a cărei formare a fost strâns legată de declinul vechii întovărășiri politico-economice a comunității locale. Noua trezire a spiritului comunitar a reacționat împotriva acestor mișcări. Dar aici identificăm abordări diferite în cele două medii rural/urban. Tendința mai vizibilă către libertatea comunitară a venit însă dinspre oraș. Comunitățile rurale aveau acum de
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe care-l realizăm în această lucrare nu este acela de a trata subiectiv un punct care a devenit extrem de sensibil: relația dintre Stat și Biserică la nivel european și recunoașterea de către Uniunea Europeană a importanței creștinismului în nașterea și dezvoltarea politico-economică și socioculturală a Europei. Sigur, scopul principal al lucrării este să arătăm rolul Bisericii privitor la activitatea de asistență socială din România, dar, în același timp, ca și obiective secundare, avem în vedere și aspectele mai sus-menționate, deoarece de la un
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
acestei pagini a fost făcut pentru a oferi o informație mai precisă la cele expuse în dreptul notei. 20 "Uniunea Europeană, noul nume, adoptat la 01.11.1993, ca urmare a tratatelor de la Maastricht, de Comunitatea Europeană. Este vorba despre o asociere politico-economică între 15 state europene Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia -, condusă de organisme reprezentative și de decizie supranaționale care acționează în cadrul unei piețe comune". Sursa: Enciclopedie de istorie universală, Editura All
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
decidenții este așa numita "presiune". De aici, definiția "grupului de presiune" sau, în limbaj anglo-saxon lobby, care indică sediile (saloanele hotelurilor, anticamerele parlamentare, sălile de așteptare ale unor clădiri) în care se întîlnesc parlamentari, birocrați, oameni de afaceri și consultanți politico-economici. Mai ales în aceste locuri se exercită, și uneori este chiar monopolizată, activitatea de lobbying de către grupuri de interese active din punct de vedere politic. Firește că presiunea în sine poate fi exercitată în nenumărate variante, cu grade mai mari
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
multiple și de diferite tipuri. Pot să se refere la intențiile policy-makers-ilor și la așteptările lor; pot avantaja sau dezavantaja, în primă instanță, unele grupuri și le pot lărgi pe altele; pot ajunge pînă la a acționa asupra întregului sistem politico-economic, așa cum se întîmplă de obicei cu orice reformă non-marginală a modalităților de asistență și prevedere (welfare). Fiecare dintre aceste reforme pensii, sănătate, instrucție, familie este, la urma urmelor, destul de greu de delimitat. Această considerație explică de ce fiecare dintre aceste reforme
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
asupra importanței votului unei persoane), evaluarea politicienilor și partidelor (partidele sunt interesate mai mult de câștigarea alegerilor, moralitatea oamenilor politici este foarte scăzută, salariile parlamentarilor sunt prea mari, parlamentarii nu susțin interesele cetățenilor care i-au votat), sentimente față de realitatea politico-economică actuală (după 1990) din România (sentimente pozitive față de economie de piață, capitalism, democrație și integrare europeană, sentiment negativ față de comunism), gradul de modernitate personală (cunoașterea unei limbi străine, capacitatea de a utiliza un PC) și nivelul de integrare socială. Bazându
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
politicienilor și partidelor Partidele sunt interesate mai mult de câștigarea alegerilor - ++ Indiferent cine câștigă alegerile lucrurile merg la fel + - Moralitatea politicienilor este scăzută Salariile parlamentarilor sunt prea mari ++ ---- Parlamentarii nu susțin interesele cetățenilor care i-au votat + Evaluarea noii realități politico-economice Sentimente pozitive față de orientarea politico economică actuală - + - Nivelul de integrare socială Neintegrare religioasă - +++ Neintegrare maritală - ++ Neintegrare rezidențială -- +++ % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 18 9 33 27 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Sensul unei relații este marcat prin „+” sau „-”; intensitatea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și chiar se pricep ceva mai mult, i-au decizia de vot greu, consideră că votul unei persoane nu contează, că parlamentarii nu susțin interesele celor care i-au votat, au într-o măsură mai mică sentimente pozitive cu privire la orientarea politico-economică actuală, au un nivel de integrare mai scăzut (religioasă și maritală). Principalele diferențe dintre votanți și non-votanți țin de tipul localității (mediile urbane de dimensiuni mici și medii votează într-o măsură mai mare, iar cele de dimensiuni foarte mari
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
contează, consideră mai puțin că partidele sunt interesate doar de câștigarea alegerilor, mai mult că alegătorii au pe cine să aleagă, dar și că indiferent cine câștigă alegerile lucrurile merg la fel, mai puțin cu sentimente pozitive față de noile realități politico-economice. Votanții „pragmatici” sunt într-o măsură mai mare femei, de altă etnie maghiară, din Transilvania, cu nivele intermediare de încredere în partide, care consideră că țara merge într-o direcție greșită, cu nivel mai ridicat de modernitate. De asemenea, aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
că salariile parlamentarilor sunt prea mari, că alegerile determină guvernul să fie atent la părerile oamenilor și că alegătorii au de unde alege, însă consideră că indiferent cine câștigă alegerile lucrurile merg la fel, cu sentimente ceva mai pozitive față de orientarea politico-economică actuală, mai integrați social. Principalele caracteristici care diferențiază votanții „partizani” de cei „pragmatici” sunt etnia (maghiarii sunt „partizani” și nu „pragmatici”) și încrederea în partide (încredere ridicată au într-o măsură mai mare „partizanii” iar moderată „pragmaticii”). Votanții „afoni” sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
soluții). Dincolo de aceste trăsături comune, există și unele specifice. Astfel, partizanii PSD sunt într-o măsură mai mare pensionari, nu sunt de etnie maghiară, consideră că trăiesc mai prost comparativ cu anul trecut, au sentimente mai puțin pozitive față de orientarea politico-economică a României de după 1990; partizanii D.A. nu sunt maghiari, sunt din Transilvania, consideră că țara merge într-o direcție bună, au sentimente pozitive față de orientarea politico-economică actuală, sunt pentru un lider puternic care să nu-și piardă timpul cu parlamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
trăiesc mai prost comparativ cu anul trecut, au sentimente mai puțin pozitive față de orientarea politico-economică a României de după 1990; partizanii D.A. nu sunt maghiari, sunt din Transilvania, consideră că țara merge într-o direcție bună, au sentimente pozitive față de orientarea politico-economică actuală, sunt pentru un lider puternic care să nu-și piardă timpul cu parlamentul și alegerile, sunt mai puțin integrați social; partizanii PRM nu sunt maghiari, consideră că țara merge într-o direcție greșită, se așteaptă să trăiască mai prost
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
-și piardă timpul cu parlamentul și alegerile, sunt mai puțin integrați social; partizanii PRM nu sunt maghiari, consideră că țara merge într-o direcție greșită, se așteaptă să trăiască mai prost anul viitor, au sentimente mai puțin pozitive față de orientarea politico-economică a României, preferă mai puțin siguranța riscului, declarativ sunt mai în mai mică măsură în favoarea unui lider puternic. Alegători și electorate Spațiul politic al partidelor din România urbană poate fi caracterizat pe baza acelorași indicatori discutați anterior (notorietate, încredere, vot
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
01 Politica este complicată 0,72 1,16 Alegătorii au de unde alege Alegerile fac ca guvernul să fie atent la părerile oamenilor 1,80 0,65 Evaluări ale politicienilor și partidelor Nemulțumire față de actorii politici 0,88 Evaluarea noii realități politico-economice Sentimente pozitive față de orientarea politico-economică actuală 0,91 Încredere mare în partide PSD 39,71 0,26 0,16 0,39 0,46 D.A. 3,14 3,48 5,63 0,33 0,45 PRM 0,37 0,84 8
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
72 1,16 Alegătorii au de unde alege Alegerile fac ca guvernul să fie atent la părerile oamenilor 1,80 0,65 Evaluări ale politicienilor și partidelor Nemulțumire față de actorii politici 0,88 Evaluarea noii realități politico-economice Sentimente pozitive față de orientarea politico-economică actuală 0,91 Încredere mare în partide PSD 39,71 0,26 0,16 0,39 0,46 D.A. 3,14 3,48 5,63 0,33 0,45 PRM 0,37 0,84 8,97 0,43 Încredere mare
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
subiective 1,47 Decizia de vot este luată ușor 1,14 1,32 Votul unei persoane contează 1,12 Oamenii pot influența deciziile politice 1,01 1,01 Alegătorii au de unde alege 1,62 1,44 Sentimente pozitive față de orientarea politico-economică actuală 1,08 0,90 Neintegrare socială 1,30 0,67 Statul responsabil pentru bunăstarea indivizilor 1,05 1,04 Preferă siguranța riscului 1,20 0,91 % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 9 8 13 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ușor 1,15 Oamenii pot influența deciziile politice 1,01 Alegătorii au de unde alege 1,39 1,34 Alegerile fac ca guvernul să fie atent la părerile oamenilor 1,42 Nemulțumire față de actorii politici 1,21 Sentimente pozitive față de orientarea politico-economică actuală 1,08 Neintegrare socială Încredere în liderii PSD 10,24 1,27 0,75 Încredere în liderii DA 0,38 1,50 Încredere în liderii PRM 8,01 Statul responsabil pentru bunăstarea indivizilor 1,03 Preferă siguranța riscului 1
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
22 1,18 Cunoștințe politice subiective 1,68 Decizia de vot este luată ușor 1,38 1,23 1,56 Votul unei persoane contează 1,26 1,57 Alegătorii au de unde alege 1,52 1,51 Sentimente pozitive față de orientarea politico-economică actuală 0,93 1,14 0,91 Neintegrare socială 1,34 Lucru foarte bun un lider puternic care să nu-și piardă timpul cu Parlamentul și alegerile 1,51 Preferă siguranța riscului 0,74 Există o afacere în gospodărie 0
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
conflict dintre ale gerile politicilor rivale oferă informații cu p riv ire la evoluția istorică a pie țelor de capital mondial și ne ajută să înțeleg em fluxul și refluxul mobilității de capital pe termen lung și într un context politico-economic mai vast. Tri lema este, desigur, doar o explicație la îndemâ nă, în sensul că forțele socio politice hotărăsc importanța unor ținte politic e f ață de altele. În practică, globalizarea financiară a mărit pr esi unea asupra majori tății
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]