468 matches
-
și este o astfel de ideologie. Într-adevăr, credința conform căreia o rasă este ereditar superioară altora este parte din nucleul nazismului într-atât încât putem defini nazismul în termenii unei simple formule fascism + rasism = nazism"24. Instaurat ca aplicație politico-ideologică, regimul politic nazist înlătură ideea existenței unei naturi umane fundamentale, tocmai pentru că există diferențele de rasă, iar rasa oamenilor superiori, a "arienilor", trebuie să-și urmeze calea mesianică de a le domina pe toate celelalte. Conducătorul are de aceea menirea
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
care acceptă lumea așa cum este și răspund provocărilor vieții contemporane prin adaptabilitate și luciditate. Cred că această dimensiune subiectivă, psihologică, uneori generațională, a crizei istoriografice contemporane nu a fost Îndeajuns subliniată, iar accentul a fost pus prea mult pe factorul politico-ideologic. Fără Îndoială, mulți istorici tradiționaliști sunt naționaliști, sunt eurosceptici, sunt critici ai Occidentului, au fost legați de structurile politice comuniste până În 1989 sau de stânga naționalistă În deceniul următor dar toate aceste afinități, reale, nu spun totul. În primul rând
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
privință: „Compuitoriul, născut ungur” - spune el. Nu putem să consemnăm decât cu emoție această mărturie caldă de prețuire și de respect față de valorile naționale ale celuilalt, cu atât mai mult cu cât ea venea Într-o epocă de mari dispute politico-ideologice cu substrat național, care concurau vehement ideea deschiderii culturale și a toleranței. Sunt lucruri care pot fi descifrate, cu ușurință, În țesătura modestelor versuri alăturate, care, după 170 de ani de singurătate În paginile Îngălbenite discret ale Foii literare Își
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sau mii de oameni”), conjugată cu alte acțiuni politice (șase ocurențe), care privesc mai ales dialogul parlamentar și electoral dintre irlandezi și whigs, purtat În fața ofensivei conservatoare. Imaginea este acum completată cu alte teme, extrem de relevante din punct de vedere politico-ideologic: afirmarea legalismului mișcării irlandeze și a loialismului față de monarhie, temă alăturată Însă referirilor la oprimarea națională exercitată de Anglia sau la măsurile coercitive inițiate de cabinetul conservator. Apare pentru prima dată, ca subiect al articolelor din Gazetă, aripa radicală a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Teatrul popular, presupunând depășite barierele de limbă, avea dezavantajul reproductibilității anevoioase a spectacolului, pentru a acoperi teritorii întinse și a mobiliza un număr mare de spectatori. În plus, actorii de teatru puteau schimba oricând interpretarea rolului, scoțând de sub control semnificațiile politico-ideologice ale dialogurilor. În spațiul delimitat de aceste constrângeri se așeza cinematograful. El putea vorbi oamenilor în imagini, dincolo de limbă și alfabet, copiile peliculelor puteau fi răspândite mult mai ușor pe teritoriu, iar controlul aparatului de propagandă asupra conținutului filmelor era
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
contrazicea toate regulile îndreptarului cinematografic al deceniului 6, nu mai reverberase ulterior în nici un film, nici chiar în cele ale lui Ciulei, Valurile Dunării și Pădurea spânzuraților. Îl regăsim însă în Duminică la ora 6 (1966) de Lucian Pintilie. Plotul politico-ideologic, semnat de Ioan Mihăileanu și de Pintilie, e stas : doi tineri cuminți duc o viață aspră și periculoasă în condițiile ilegalității. Firește, se îndrăgostesc unul de celălalt pe parcursul activității politice. Anca este prinsă de Siguranță, dar, în mod miraculos, i
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Pintilie subminează diegeza propagandistică prin toate mijloacele nondiegetice pe care cinematograful i le pune la dispoziție, dna Urșianu evacuează orice urmă de substanță umană din filmul său, făcând din personaje niște bule de vid vorbitoare, niște semne purtătoare ale textului politico-ideologic, lipsite de viață. Nu există nici un cadru „inutil”, fiecare centimetru de peliculă are o contribuție la transmiterea mesajului propagandistic. Se recade astfel în „filmul cu ingineri”, pe care îndrăzniseră să-l ironizeze Lucian Bratu și Radu Cosașu în Un film
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
În lagărul sovietic s-a mizat pe totalitarism, pe negarea drepturilor fundamentale în ideea unui bine mai mare a cărui realizare iluzorie ar fi justificat tragediile individuale, dar și naționale. Spațiul construit în special în zonele urbane a reflectat viziunile politico-ideologice și a generat un câmp de forță a cărui influență este resimțită și astăzi. Fără a ignora dificultățile pe care și urbanul occidental trebuie să le depășească, în spațiul ex sovietic în general și în România în particular habitatul urban
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
bloc, Alexandru Dobrogeanu Gherea a avut aceeași soartă cu ceilalți membri ai formațiunii politice. Cei care au fost îndepărtați din conducerea partidului s-au numit ”substituiți”. A fost obligat să rămână în Uniunea Sovietica, probabil, într-un fel de ”carantină politico-ideologică”. În perioada cât a rămas pe pământ sovietic, Alexandru Dobrogeanu Gherea s-a ocupat de traducerea în limba română a principalelor opere ale lui V. I. Lenin. În perioada cât a stat în România a cunoscut detenția, fiind acuzat de
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
subordonat secretarului de partid, dar atribuțiile au fost aceleași cu cele pe care le-am avut când am fost ales secretar al comitetului UTC și mă ocupam, alături de ceilalți membri, de educația și cultura militarilor. Nu mă ocupam de învățământ politico-ideologic. Eu, personal, veneam trei duminici la rând și făceam tot felul de activități: îi duceam la film, făceam călătorii pe hartă, călătorii în istorie etc., iar în a patra duminică eram liber, să mă duc și eu la socrul meu
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
din Pantelimon, responsabil cu propaganda era căpitanul Badea. Ne ținea seara mai mult de vorbă pe platou de ne lua disperarea. Informările le făcea căpitanul Bratu, care era secretar de partid. N.B.: Când eram comandant de pluton eu făceam învățământ politico-ideologic cu plutonul. Conspectam câteva idei și le prezentam. Nu făceam eu conspecte din alea kilometrice. Chiar am avut și un show pe tema asta la grupa de subofițeri. Unul dintre subofițeri, Amăriuței îl chema, a zis că ce le tot
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
idei și le prezentam. Nu făceam eu conspecte din alea kilometrice. Chiar am avut și un show pe tema asta la grupa de subofițeri. Unul dintre subofițeri, Amăriuței îl chema, a zis că ce le tot prezint eu la învățământ politico-ideologic, că în fiecare discurs erau aceleași probleme. Cineva, probabil dintre colegii lui, l-a turnat. Și aici o paranteză: eu am aflat că pe mine mă pâra mereu muzicantul, subordonatul meu. S.B.: Era trompetist sau ce muzicant era într-o
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
actualitate, implicit românească. Ea este expresia voinței de integrare, pe toate planurile, în structurile spirituale, culturale, politice și economice europene. De unde și necesitatea sa permanentă de a denunța și elimina, una după alta, toate concepțiile adverse. Ideea europeană este fundamental politico-ideologică. Nu este și nu poate fi apolitică, alibiul suprem al neangajării și oportunismelor de diferite tipuri. Din care cauză, ea nu poate fi decât ostilă și față de un alt mare și foarte puternic obstacol antieuropean românesc: spiritul etnicist, naționalist, izolaționist
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
strat iluminist s-a suprapus și interferat, odată cu primele decenii ale secolului al XIX-lea, și o puternică influență romantică. participarea noastră cultural-literară la Europa se consolidează și devine acum dominantă. După 1848, Europa începe să aibă și puternice conotații politico-ideologice. Începând din secolul al XIX-lea, prin cei doi mari poli de atracție (francez, cel mai puternic, dar și german), întreaga cultură românească are o orientare și un conținut net european. Nu discut acum cât de asimilată în adâncime a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
țăranilor. Stabilirea acestor cote pune problema evaluării recoltelor viitoare și, în 1920, apare un conflict între Direcția Centrală a Statisticii - formată din profesioniști - și Gosplan, instrument creat de Partidul Bolșevic pentru a dirija economia. Statisticile Gosplanului, larg supraestimate din rațiuni politico-ideologice, sunt reținute de către Biroul Politic și provoacă rechiziții atât de mari încât antrenează o gravă foamete. în ianuarie 1921, intelectualii ruși se mobilizează și creează un Comitet Panrus de Ajutorare a celor înfometați. Având și susținerea Bisericii ortodoxe, Comitetul face
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
voință”. într-o aluzie la Naceaev, el merge până la a afirma că „pentru a se debarasa de un membru nedemn de ea, o organizație de revoluționari adevărați nu se va da înapoi de la niciun mijloc” - legitimând deja crima cu justificare politico-ideologică. Astfel, Lenin răstoarnă concepția social-democrată* a partidului*: nu clasa muncitoare* este cea care creează, în cursul luptei de clasă, partidul, ci intelectualii revoluționari, deținători ai teoriei socialiste; bizuindu-se pe ideologia* pătrunsă în rândurile muncitorilor revoluționari și pe o organizare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
comunicativ respectiv etc. Acești factori capătă o importanță diferită în funcție de tipul de societate/ cultură în care este valorificat un anumit idiom; de exemplu, în SUA, factorul dominant este gradul de cunoaștere, în Italia - vîrsta, clasa socială și originea, sexul, apartenența politico-ideologică; în Coreea - rangul social, vîrsta; în China - pentru unii, vîrsta, pentru alții, gradul de înrudire, statutul social etc. Ca elemente deictice și relaționale, termenii de adresare se caracterizează prin valențe specifice, dispuse prin raportare la diferite tipuri de relații (nuanțate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
răspunsuri, de la Huntington la Derrida. Ultimul sesizează punctul nevralgic al eseului generalizarea pripită. Prăbușirea regimurilor comuniste din Europa de Est și falimentul socialismului nu înseamnă "încheierea evoluției ideologice a umanității" sau sfârșitul istoriei, ci al unui anumit concept despre istorie 22. Profetismul politico-ideologic al lui Fukuyama este mai apropiat de mesianismul ebraic, dar îi lipsește tocmai ceea ce însuflețește orice profetism veritabil duhul lui Dumnezeu. Nici măcar detractorii lui, care sesizează marxismul său involuntar 23 și tendința de generalizare pripită, nu menționează acest lucru, poate
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
ultimii ani, în măsura în care au apărut demitizările, detractările, imaginile negatoare. Theodor Codreanu se luptă, așadar, cu o anume imagine despre Eminescu. E vorba în primul rând despre un Eminescu antisemit sau xenofob sau despre un Eminescu pe care o anumită atitudine "politico-ideologică" încearcă să-l trateze minimalizator în privința ideilor sale sociale, economice. Or, după opinia profesorului Codreanu, poetul deplin al literaturii române ar fi autorul unei adevărate doctrine naționale moderne, el nefiind nici mai mult nici mai puțin decât fondatorul acestei doctrine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Theodor Codreanu Prolificul scriitor hușean, reputatul Theodor Codreanu, romancier, eseist, istoric și critic literar, trimite publicului o nouă carte, peste a patruzecea. Este o carte monumentală, de 524 de pagini, diferită tematic de cele anterioare, o adevărată introspecție istorică, literară, politico-ideologică, în istoria României, a Europei și a lumii. Este vorba de A doua schimbare la față, subintitulată "o cercetare transdisciplinară a civilizației române moderne", ediția a doua revăzută și adăugită, apărută la Editura SCARA, București, 2013. Theodor Codreanu dovedește și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
băncile finanțatoare. Salariile personalului din unitățile de învățămînt, arta, cultura, sănătate, edituri, cinematografie și celelalte unități social-culturale și ale administrației de stat, se plătesc în funcție de îndeplinirea sarcinilor de serviciu, fără a mai fi condiționate de realizarea unor indicatori cu conținut politico-ideologic sau a altor indicatori. Articolul 3 Se abroga reglementările referitoare la diminuarea nelimitată a salariilor și neasigurarea unui venit garantat cuprinse în Legea nr. 57/1974 , Legea nr. 2/1983 , Legea nr. 1/1986 și în alte acte normative. În
DECRET-LEGE nr. 35 din 19 ianuarie 1990 pentru modificarea unor reglementări privind salarizarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106861_a_108190]
-
pus capăt scurtei perioade de détente (relaxarea ideologică) cuprinsă între 1964 și 1971. Revenit din vizitele asiatice în China, Coreea de Nord, Mongolia și Vietnamul de Nord, Nicolae Ceaușescu își cristalizează programul politic în raportul intitulat Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Cele 17 propuneri vizau înăsprirea "combativității revoluționare și a spiritului militant, partinic al întregii activități politice, ideologice și de educație comunistă a maselor" (Ceaușescu, 1971, p. 9). În fapt
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Pascu și Ladislau Gyémánt; note și traducere de Ladislau Gyémánt. București: Editura Enciclopedică. Cantacuzino, C. (1984). Istoriia Țării Rumânești. În M. Gregorian (Ed.). Cronicari munteni. Vol. I (pp. 1-213). București: Minerva. Ceaușescu, N. (1971). Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. București: Editura Politică. Costin, M. (1965). De neamul moldovenilor. În M. Costin, Opere. Vol. II. (pp. 9-52). București: Editura pentru Literatură. Crainic, N. (1929). Sensul tradiției. Gândirea. Anul IX
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Studenții și structurile academice de conducere / 259 Calitatea conținuturilor didactice / 266 Controlul cărților / 270 Condițiile desfășurării actului didactic / 271 Evaluarea / 276 Bugetul de timp al studentului / 279 Didactic și politic în promovarea cadrelor didactice / 281 Probleme de conduită / 284 Învățământului politico-ideologic al studenților / 289 Învățământul ideologic după "tezele din iulie" / 289 Conținut și metodă în predarea științelor sociale / 294 Cercul teoretic - veriga de bază a învățământului politico-ideologic / 300 Învățământul ideologic extracuricular / 304 Propaganda vizuală / 308 Practica / 311 Practica pedagogică / 311 Tineret
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
279 Didactic și politic în promovarea cadrelor didactice / 281 Probleme de conduită / 284 Învățământului politico-ideologic al studenților / 289 Învățământul ideologic după "tezele din iulie" / 289 Conținut și metodă în predarea științelor sociale / 294 Cercul teoretic - veriga de bază a învățământului politico-ideologic / 300 Învățământul ideologic extracuricular / 304 Propaganda vizuală / 308 Practica / 311 Practica pedagogică / 311 Tineret pe șantier / 313 Pe ogoarele patriei / 317 Munca patriotică / 323 Condiții sociale / 329 Căminul - școala vieții în colectiv / 329 Cantinele / 333 Dilatarea fondurilor de cămin / 338
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]