664 matches
-
greu de suportat pătimiri, scene de război, în care imagini apăsate tind să sugereze grozăvia carnagiului, dar și o secvență simbolică, muiată în sentimentalism (Mânzul), se înscriu în suita narațiunilor din Viscolul (1962), din care abia frânturi se salvează. Dacă politizarea abuzivă la adresa „iadului capitalist”, împărțirea lumii în stăpâni hrăpăreți și, în tiparul celui mai rigid schematism, masa celor umiliți ori obidiți, ca și tendința de a moraliza ideologic sunt sâcâitoare, unele însușiri ale condeiului nu au cum să fie trecute
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
educație comunistă, S.t. va oferi îndeosebi știri, editoriale, articole de directivă, reportaje, comentarii din actualitatea politică, dar și materiale informative din toate domeniile de activitate, inclusiv din literatură. Textele literare respectă cu fidelitate programul ziarului și ilustrează fenomenul de politizare a culturii, impus de ideologia comunistă. În deceniile al cincilea și al șaselea ale secolului trecut există o evidentă orientare prosovietică, proletcultistă, antitetică în raport cu așa-zisa literatură „burgheză”, „decadentă”, „cosmopolită”, dar în consens cu imperativul subordonării esteticului de către politic. O
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
odinioară în slujba dictaturilor de dreapta. „România liberă” și „Scânteia” nu întârzie să preia tirul, și furia listelor negre escaladează, inflamându-se la maximum - pentru descurajarea ripostei - în preajma tuturor marilor măsuri politice de consolidare a noului regim. Sunt detaliate etapele politizării Academiei și a Societății Scriitorilor Români, care dau curs, chiar din septembrie 1944, epurărilor, angajându-se să promoveze tipul scriitorului-luptător social. Câteva capitole prezintă campaniile care au jalonat în această perioadă drumul literaturii spre condiția de instrument al propagandei: promovarea
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
Marx) al social-democraților europeni -, a determinat și proiecte de reformă a învățământului românesc. Proiectul de „școală deschisă” pentru formarea „personalității deschise” - propus de S. Cristea (1994, 1996) - aparține acestei tendințe, chiar dacă autorul și-a luat numeroase precauții menite să evite politizarea curriculumului. Tot astfel, unele măsuri și decizii de reformă a învățământului întreprinse de Ministerul Educației, consiliat de Institutul de Științe ale Educației, în anii 1993-1998, cel puțin în ceea ce privește proiectele de reformă curriculară, sunt de inspirație liberală, dar fără un temei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
instrucțiuni au fost aplicate în România întocmai. Din școli au fost expulzate disciplinele care formau gândirea independentă, liceele s-au specializat (în România existau „licee” metalurgice, textile, de telecomunicații etc.), cultura umanistă a fost drastic îngustată, existau instrucțiuni precise pentru „politizarea” tuturor lecțiilor (în sensul denigrării „culturii burgheze” și al evidențierii culturii superioare comuniste), manualele unice erau total subordonate propagandei partidului unic. Din facultăți au fost înlăturați profesori de valoare, directorii de conștiințe au fost total reduși la tăcere sau chiar
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un simulacru de literatură și viață literară, echivalent cu nonliteratura și antiliteratura”. Deși interesul cărții se concentrează în special pe latura istoric-documentară (contextul instituțional) și pe aceea teoretică (contextul ideologic), se formulează o serie de observații ingenioase privind dialectica dintre „politizarea literaturii” și „literaturizarea politicului” sau despre esența realismului socialist: „realismul socialist înseamnă fuga de realitate, escamotarea realității, substituirea ei cu o ficțiune ideologic-dogmatică”. De reținut e și eseul Dialectica puterii (1995), un fel de În contra direcției de astăzi... maiorescian pentru
NIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288466_a_289795]
-
profesionalizarea disciplinei În regiune rămâne o ,,luptă” deschisă. Antropologia socioculturală nu este inclusă În nomenclatorul specializărilor academice acreditate (și finanțate) guvernamental (vezi M. Elchinova, pentru Bulgaria, P. Skalník, pentru Cehia, A. Bitušíková, pentru Slovacia). Contextul naționalist (mereu prezent) duce la ,,politizarea” (ne)recunoașterii oficiale a antropologiei, ca În Slovenia, unde unii ,,etnologi” cred că ,,nimeni nu-i poate cunoaște mai bine pe sloveni decât ei Înșiși” (cf. R. Muršič). Această stare de lucruri menține, Între altele, o dependență a disciplinei de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în condiții de abundență a resurselor materiale disponibile. Funcționarii publici mai vechi se fixează în reguli birocratice, în supunere aparentă și lipsă de performanță. Socializarea lor instituțională este atât de perfectă, încât nu-i loc pentru fantezie, emoție sau căutare. Politizarea administrației prin schimbarea șefilor îi face și mai puțin productivi și mai înghețați într-o identitate instituțională. În sfârșit, celor mai săraci nu le rămâne decât identitatea stigmatului de excluși sau marginali, care îi încarcă adesea cu ura neputinței. Aceste
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
un ritm editorial mai susținut, și a celorlalte cinci cărți despre totalitarismul literar românesc radiografiat de mine până În 1960. Nu cred că În vreo literatură estică ce a traversat experiența nefirească a realismului socialist și a etapei anterioare acesteia de politizare și massificare a literaturii, să se fi Început atât de devreme: nu atât procesul comunismului literar, cât dezvăluirea documentată a ravagiilor acestuia, așa cum o fac cele opt cărți ale mele publicate din 1992 Încoace, adică cele două sus-pomenite și ciclul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cotidiană, la ce scară a imaginarului a fost construită imaginea artistică, În câte retorte și creuzete artistice a fost distilată fapta, experiența, impresia ori expresia din sfera realului, pentru a deveni act, fapt și atmosferă literară. Pentru a evita excesiva politizare a demersului sau nota oarecum didacticistă care ar imprima-o enumerarea momentelor politice ale anului În care a fost antrenat fenomenul cultural, propun o rezolvare filologică În definirea climatului și atmosferei cotidiene la nivelul anului 1949. Din presa vremii voi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
analiză vor crește indiscutabil și atunci, citind comentariile diferiților cronicari, de oriunde ar fi ei, nu vom mai scrie Între ghilimele «cronică», iar recenziile vor devenii ceea ce li se cere acum să fie, manifestând complet actul critic”. * Să Încheiem aspectul politizării actului analitic, definind „spiritul de partid În critică”84, nu numai din interiorul ei, ci, și așa cum se cerea, oficial, să se Întâmple: „În domeniul artei și literaturii, critica are un rol important. Ea trebuie să fie cea dintâi care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
identifica În sens peiorativ RS minor cu P - care În general a fost o paradigmă estetică primitivă (și mai primitivă decât RS!). Cele două curente literare s-au dezvoltat și sunt mai clar delimitate În URSS. Literaturile estice au Început politizarea discursului literar În jurul anului 1948, odată cu instalarea RS ca unică „metodă de creație”. Trebuie să folosim conceptele și realitățile pe care le desemnează, cu denumirile lor exacte, așa cum erau folosite În epocă. P, bunăoară, a rupt total cu tradiția literară
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
conceptelor estetice tradiționale (techne, ars, mimesis), în vederea stabilirii „locului și rolului artei în societate”, conduce demersul interogativ, pe urmele lui Freud, Marcuse, Fromm sau Adorno, spre cele mai importante probleme ale relației dintre artă și societatea industrială: problema kitsch-ului, politizarea mesajului estetic, raportul dintre normal și patologic în artă, rolul pieței în impunerea valorii estetice. Problematica socialului în artă, definitorie pentru sfera de interes a autorului, este rezolvată, în sensul ideologiei marxiste, prin afirmarea rolului primordial al „angajării” și „militantismului
ACHIŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285152_a_286481]
-
să nu-i dăm atenție? Ceea ce a izbit în mod puternic în timpul alegerilor pe cei care au vizitat secțiile de votare, a fost tocmai participarea masivă a femeilor la vot. Deci, interes deosebit pentru treburile obștești, deci, un proces de politizare serioasă în rândul femeilor. Nu are importanță cu cine au votat ele, că au votat cu „ochiul” majoritatea dintre ele, dar prin acest proces de politizare există pentru noi posibilitatea de a le face să voteze nu cu „ochiul”, ci
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a femeilor la vot. Deci, interes deosebit pentru treburile obștești, deci, un proces de politizare serioasă în rândul femeilor. Nu are importanță cu cine au votat ele, că au votat cu „ochiul” majoritatea dintre ele, dar prin acest proces de politizare există pentru noi posibilitatea de a le face să voteze nu cu „ochiul”, ci cu noi, de a sprijini forțele democrate. Putem face aceasta, tovarăși? Eu cred că putem. „Stenograma ședinței Plenarei a V-a a C.C. al P.C.R. din
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mod sistematic și cuprinzător elitele politice comuniste din România, cu scopul de a evalua locul tehnocraților În cadrul lor, În două perioade diferite ale comunismului român. Lucrarea prezintă un set de argumente care ar putea contribui la dezbaterile despre structura și „politizarea” elitelor comuniste române și, răspunzând unor intenții similare exprimate de Baylis și Putnam, la realizarea unor comparații cu alte țări est-europene. Obiectivele acestui studiu În ceea ce privește cazul României, sper că acest studiu va așterne lumini noi asupra unei perioade (În mare
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
există două „bazine” principale ale elitelor politice: partidul și guvernul. În multe țări comuniste (și România nu a fost o excepție) a existat o suprapunere considerabilă a celor două „bazine”. Consider că proporția acestei suprapuneri este un bun indicator al „politizării” elitelor guvernamentale. Dar suprapunerea aceasta nu poate fi măsurată dacă nu se face o analiză cuprinzătoare a elitelor guvernamentale. Mai mult, se lucrează, În general, cu prezumția unui control total al partidului asupra guvernului În regimurile comuniste. După cum au arătat
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În cazul elitei lui Dej (18, comparativ cu 17), dar relevant este faptul că acest grup reprezintă mai mult de jumătate din elita guvernamentală Ceaușescu, o proporție mai mare decât În elita anterioară. Acesta este un semn clar al unei „politizări” În creștere a aparatului de stat. Din nou, ne vom orienta mai Întâi către cei rămași În afara acestui grup influent. În elita de partid, dar nu În cea guvernamentală Alte 10 persoane, necuprinse În lista de mai sus, au fost
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
unde informația era disponibilă, a formației academice. Am identificat patru evoluții care par să sprijine observația conform căreia, comparând elita Gheorghiu-Dej cu elita Ceaușescu, locul și autonomia tehnocraților au scăzut Într-o măsură semnificativă. Descriind elita Ceaușescu, am descoperit: - o „politizare” a elitei guvernamentale; - scăderea proporției tehnocraților În nucleul elitei; - un număr mare de schimbări de portofoliu care afectau performanța unui ministru; - o proporție mare de tehnocrați „incerți” - adică de politicieni de rang Înalt cu implicare extinsă În problemele economice. Politizarea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
politizare” a elitei guvernamentale; - scăderea proporției tehnocraților În nucleul elitei; - un număr mare de schimbări de portofoliu care afectau performanța unui ministru; - o proporție mare de tehnocrați „incerți” - adică de politicieni de rang Înalt cu implicare extinsă În problemele economice. Politizarea elitei guvernamentale Prima dovadă În sprijinul acestei afirmații este proporția celor din elita guvernamentală care dețineau poziții de conducere În Biroul Politic sau În Secretariatul Comitetului Central. În cazul elitei Ceaușescu, am numărat 18 persoane din 34, În timp ce În elita
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cu diplomă, creați În masă de către comunism, proveniți din mediul muncitoresc și care formează osatura nomenklaturii - după cum o arată și anchetele de mobilitate socială -, apartenența la Partid constituia un „pașaport necesar” pentru reușita socială. În momentele de rară, dar intensă politizare a acestor societăți (epopeea Solidarnosc În ’80-’81, Primăvara de la Praga), cu siguranță că s-au confruntat cu conflicte și dileme, Însă acestea nu le-au afectat deloc capacitatea de adaptare și gradul de pregătire. Capitalul lor cultural și social
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Veneția, 1998). Deoarece funcționarea serviciilor de informații este bazată pe un mandat definit legal, iar organizația este subordonată liderilor politici civili, este important ca lumea serviciilor de informații și a politicilor publice să rămână apropiate, dar distincte pentru a evita politizarea serviciilor de informații. 11.1.1. Politizarea serviciilor de informații Informația strategică 1 „satisface nevoile declarate sau cunoscute ale decidenților politici, care a fost colectată, rafinată și analizată pentru a Îndeplini acele nevoi” (Lowenthal, 2003). De aceea, dacă a fost
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
este bazată pe un mandat definit legal, iar organizația este subordonată liderilor politici civili, este important ca lumea serviciilor de informații și a politicilor publice să rămână apropiate, dar distincte pentru a evita politizarea serviciilor de informații. 11.1.1. Politizarea serviciilor de informații Informația strategică 1 „satisface nevoile declarate sau cunoscute ale decidenților politici, care a fost colectată, rafinată și analizată pentru a Îndeplini acele nevoi” (Lowenthal, 2003). De aceea, dacă a fost obținută mai târziu sau dacă nu se
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
informații să abuzeze de instituții. Parlamentarilor li se asigură un mijloc de prevenire a abuzurilor, prin dreptul de a primi rapoarte. În al doilea rând, un scenariu la fel de plauzibil și, de obicei, mai periculos este abuzul din partea executivului asupra serviciilor. Politizarea serviciilor de informații În scopuri partizane a devenit o temă centrală după declanșarea războiului din Irakxe "Irak", În 2003, cu toate că pericolul există și a existat și Înainte, necesitând mecanisme de apărare instituțională. În Statele Unite și Marea Britanie, de pildă, mulți dintre
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
muzicală (Luciliu Olteanu, Musicus), cinematografică (Ion I. Cantacuzino). Din 1933, A. capătă însă un profil tot mai accentuat politic, susținând din ce în ce mai vehement idei antidemocratice și șovine și afișându-și simpatia pentru nazismul care tocmai se instala în Germania. În urma acestei politizări, spațiul dedicat culturii scade simțitor, iar textele despre literatură și artă sunt marcate și ele adânc de radicalismul ideologiei legionare. De exemplu, la cronica literară apare un lung articol al lui Octav Șuluțiu (Pro domo, II), care, conformându-se extremismului
AXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]