1,140 matches
-
sexuală ș.a. S-a ajuns ca istoricilor să li se ceară rescrierea istoriei lumii și a SUA din perspectiva dominației și exploatării exercitată de anumite națiuni asupra altora. Psihologilor li se spunea să dovedească structura paranoică a politicienilor americani antisovietici. Politologii trebuia să-i prezinte drept naționaliști pe nord-vietnamezi sau să nu-i mai taxeze totalitariști pe ruși. Reținem din finalul "descompunerii" un text care se potrivește până la identificare cu ținuta universitarilor omologi din Est: ""Rasist" și "sexist" erau și sunt
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
organizate. Multe din aceste comportamente sunt preluate prin imitație în numele unei modernități perimate. Dacă istoricul Djuvara a revenit din exil cu credința cam sceptică a intrării Occidentului într-un "nou Ev Mediu", echivalent cu "moartea definitivă a civilizației occidentale", (3d) politologul S. Huntington confirmă prima conjectură, dar susține (aproape ca și I. Berlin citat mai sus) că se poate stopa involuția prin cernerea valorilor comune ale celor 7-8 civilizații din lumea de astăzi. Ideea este îmbietoare. Ea ne evocă poziții asemănătoare
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
intensificat supravegherea și pilotarea lor de către forțe continentale și internaționale. Reconstrucția noilor instituții și infrastructuri nu numai că depășește adesea resursele financiare, materiale și umane, dar este frânată de conflictele interetnice și religioase dintre ortodocși, catolici și musulmani. De aceea, politologul american Samuel Huntington (1927-2008) afirma că în Balcani s-a produs cel de al treilea "șoc al civilizațiilor", după cel sovieto-afgan dintre 1978- 1989 și cele din Irak și din Afganistan, neîncheiate încă. Adăugăm că în aceste regiuni se confruntă
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
entității politice al Uniunii Europeană) se află în desfășurare un război al civilizațiior sau cel puțin unul cu caracter religios religios? Cred că dumneavoastră vă referiți la cartea lui Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și nouă ordine mondială, unde faimosul politolog nord-american presupunea că noile conflicte ce vor apărea odată cu încheierea Războiului Rece vor avea ca motivație diferențele de "civilizație" pe care autorul le-a identificat. Cu toate acestea, dincolo de criteriile efemere și contradictorii pe care autorul nostru le-a identificat
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
în anii șaizeci), Mihai Dinu Gheorghiu (Peer Review.O evaluare nu doar academică din anii 1980) și Daniel Șandru (Puterea cuvintelor: despre relația intelectualilor cu ideologia, de la comunism la postcomunism). Doi sociologi (Zoltan Rostaș și Mihai Dinu Gheorghiu) și doi politologi (Sorin Bocancea și Daniel Șandru) conturează, prin contribuțiile lor, o imagine de ansamblu a raporturilor dintre intelectuali și ideologie. Zorii omului nou se prefigurează în paginile ziarului Scânteia încă din primii ani postbelici, când sunt propuse noi repere morale întruchipate
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
contrast, Traian Băsescu devine pozitiv. Deci, huiduielile de la Iași îl victimizează. Susținătorii președintelui au argumente să persiste în susținerea acestuia, ba chiar el ar putea să recâștige o parte din simpatia pierdută, pentru că adversarii săi au huiduit un simbol național”. Politologul Alfred Bulai, pe de altă parte, e de părere că scandalul din timpul mitingului nu are nicio semnificatie. Ar presupune ca să existe respect la nivel de mase pentru valorile și simbolurile naționale, ne-a declarat prof. Bulai, dar acesta nu
Un expert în comunicare crede că huiduielile îl avantajează pe Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/49201_a_50526]
-
afișul electoral care-i reunește pe Iorga, pe Vlad Țepeș și pe alții aparține celui de al doilea partid ca număr de voturi din România anului 2000 și nicidecum imaginației celor de la The New York Review of Books. Dl Brezianu reproșează politologului american cîteva ,,accente exagerate". De pildă acela pus pe participarea României alături de Germania hitleristă la război ori pe ,,obsesia identitară" arătată de români după 1918 (dl Brezianu traduce expresia prin ,,șubrezenia identității naționale", ceea ce este altceva). Dar, indiferent de conjuncturi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
au evidențiat un fapt scandalos (pe care însă, în mod surprinzător, nimeni nu l-a considerat astfel): etalarea fără nici o reținere de către partidul lui Voronin a unor însemne ale comunismului ("regim criminal", cum l-a definit, printre alții, Vladimir Tismăneanu, politolog de notorietate internațională): figura lui Lenin, simbolul "secera și ciocanul" etc. Dacă într-o țară un partid ar fi arborat fotografia lui Hitler sau zvastica în campania electorală, acel partid s-ar fi compromis pentru totdeauna, iar liderii lui n-
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
el, în 1739, ""nu este o istoria politică sau militară, aceasta este istoria artelor, comerțului, civilizației - într-un cuvânt, - a minții umane."" Nicolas de Condorcet, marchiz de Condorcet, (n. 17 septembrie 1743 - d. 29 martie 1794 ), un filosof, pedagog, matematician, politolog, economist și om politic francez, a scris "Schița asupra tabloului istoric al progresului spiritului uman". David Hume (n. 26 aprilie 1711 - d. 25 august 1776), un filozof, istoric și economist scoțian, un adept al empirismului, unul dintre reprezentanții cei mai
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
redacției. În 1912 Marc Bloch a debutat în revistă. Din 1920 cei doi sunt profesori la Universitatea de la Strassbourg. În 15 ianuarie 1929 a apărut primul număr al revistei, în redacție nefiind doar istorici, ci și geografi, sociologi, economiști și politologi. Printre istorici se disting și Henri Pirenne, Febvre și Bloch au anunțat un nou mod de scriere a istoriei, cu accent pe istoria economică și pe cea socială, criticând istoria politică și militară. Au propus subiecte ca: demografia, mentalitățile, istoria
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
nici limbile turce. Sunt trei grupuri, familii de limbi locale, cele din sud, georgiana și alte limbi înrudite; în nord-vest, cercheza, abhaza și altele, iar în nord-est, cecena și limbile din Daghestan. Ocupându-mă de cecenă am citit cartea unui politolog evreu, originar din Rusia, din URSS, care, deși nu a fost niciodată în Caucaz, a scris un volum despre islamul cecen. Era primul studiu parcurs de mine despre confreriile mistice, despre confreriile sufi la ceceni, care mi s-au părut
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
voință, disciplină, inițiativă proprie, perseverență, pragmatism, curaj, mai mult realism. Românii sunt apreciați la noi ca fiind prea îngăduitori, moi, răbdători, ușor de corupt, nepractici, ușuratici; bogățiile pământului acționează negativ asupra oamenilor, le paralizează voința și temperamentul... Asta susțin unii politologi... Eu cred interveni Katherine Wandycz, reprezentanta Poloniei că situația României contemporane, ca și a țării mele, se datorează nu atât defectelor și calităților poporului, cât mai ales târgului arbitrar care-a intervenit, la sfârșit de război, între U.R.S.S. și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
liber peste granițe. BUCOVINA ȘI MITUL HABSBURGIC 2 1. Parte componentă a spațiului geografic situat la răsărit de lumea germană și la apus de Imperiul Sovietic teritoriu cuprinzând un mozaic de popoare și state mici și mijlocii, pe care istoricii, politologii, sociologii, specialiștii în istoria culturii și în literatura comparată îl numesc Europa Centrală, "A treia" Europă, Europa "intermediară" sau cu sintagma germană Mitteleuropa, Zwischeneuropa, Ostmitteleuropa, ori cu varianta austriacă Zentraleuropa Bucovina rezumă ea însăși vitregiile, schimbările dramatice, implicațiile și complicațiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ai cărei exponenți străluciți au fost Rose Auslander și Paul Celan. Același J. Le Rider intuia, în finalul analizei sale cu privire la încercarea unora de-a reactualiza, difuza și exagera mitul habsburgic, că s-ar putea să asistăm la împlinirea previziunilor politologului Arnulf Baring că "Germania nu va face altfel, decât să pătrundă economic în Europa de Est și este probabil că ea va obține, astfel, ceea ce al III-lea Reich nu a putut niciodată să realizeze cu câteva sute de divizii: supremația asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
multietnică" și "în ce măsură ar fi posibilă regăsirea rădăcinilor trecutului sub forma unui program ideologic teritorial explicit formulat, în care să fi funcționat primatul întregii populații a țării asupra intereselor fiecărui grup național?" . Nu e deloc întâmplător faptul că, dintre istoricii, politologii, sociologii sau etnologii care iau parte la dezbaterea problemelor Bucovinei ca "model de integrare europeană actuală și viitoare" evreii subscriu fără rezerve mitului habsburgic. Chaim Frank, de pildă, analizând "aportul evreilor la cultura Bucovinei", după ce relevă că "nici nemții fasciști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
martor. Chișinău 28.II.1998 Prefață la vol. Basarabia sau drama sfâșierii N. GEORGESCU Înțelepciunea marginii Domnul Theodor Codreanu este una dintre personalitățile tutelare ale culturii române de azi și dintotdeauna. În calitate de prozator, poet [sic], cugetător, lingvist preocupat de stilistică, politolog și sociolog, dar mai ales de critic și istoric literar, el s-a impus prin originalitatea și valoarea lucrărilor pe care le-a elaborat, prin receptarea lor excepțional de favorabilă în rândurile marelui public, ca și ale celor mai exigente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se schimbă și se înrădăcinează o nouă manieră de a gândi lumea și de a construi un nou context social: identitate și reprezentare socială. Sunt concepte utilizate în limbajul comun, dar deopotrivă și de către psihosociologi și sociologi, de psihanaliști, de politologi, de specialiștii în comunicare, analiști sociali sau jurnaliști. Psihologii înțeleg prin identitate unitatea persoanei, sentimentul continuității temporale, coerența internă a individului, articularea sinelui cu lumea. Dimpotrivă, sociologii consideră că identitatea este un produs social, rezultat al asimilării valorilor oferite de
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vieții cotidiene în timpul regimului comunist și schemele cognitive utilizate în analiză, raportate, tot timpul, la contextul prezent. Cercetarea noastră a fost determinată de constatarea că societatea comunistă și funcționarea acesteia au fost și sunt intens analizate de către istorici, economiști, sociologi, politologi, literați, dar mai puțin de către psihologi, interesați mai mult de chestiuni abstracte și de comportamente nonsituate. Au fost examinate, de către colegi din disciplinele învecinate, mecanismele puterii, birocrația organizațională, stilul comunicării, miturile comuniste și funcționarea lor, ritualurile și practicile cotidiene, aniversările
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a puterii și responsabilităților în societate, astfel încât nimeni nu controlează toate instrumentele și nu există un deținător unic al tuturor pârghiilor prin care sunt abordate problemele de interes major pentru comunitate. Termenul de „coproducție” a fost introdus, în 1970, de politologul american Elinor Ostrom și a fost promovat prin intermediul Institutului Britanic pentru Cercetarea Politicilor Publice, în anii ’80. Ulterior, dr. Edgar Cahn, la mijlocul anilor ’90, a dezvoltat acest concept. Deoarece conceptul de coproducție implică un alt mod de partajare a puterii
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
Îmbibă de ceea ce se Întâmplă. Îmbibarea nu se poate face fără să te bagi În, iar băgarea asta „În” se produce În momentul când refuzi explicațiile ulterioare. Aceasta este metoda etnografică: „Toate explicațiile care s-au dat de sociolog, de politolog sunt false pentru că sunt operaționalizate. Eu mă duc Înăuntrul unei comunități având acest bagaj operațional”. Or, tu, la un moment dat, ai fost autorul care a participat la propria lui experiență și care, printr-o șansă extraordinară, a reușit să
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un fel refuză niște modele anterioare, inclusiv modelul optzecist comunist. Însă nu știu dacă această Castalie va reuși să abandoneze tezismul estetizant, literaturizant al deceniului În care s-a format. Și, ca să Închei această argumentație, Încep să apară tineri sociologi, politologi, iar aici exemplul unor Chelcea și Lățea - care au trecut la un alt tip de discurs, la o altă metodă de lucru și la alte puncte de interes - este mai mult decât salutar. Sanda Cordoș: Mi se pare că aici
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
postcomuniste și prezintă partidele relevante pentru România. Definirea, particularitățile și selecția partidelor analizate La nivel teoretic și conceptual, definiția minimalistă oferită de Sartori (1976, 57) partidelor, surprinde elementele definitorii ale competitorilor instituționali, indiferent de eticheta pe care o adoptă. Conform politologului italian, un partid este "orice grup politic ce se prezintă în alegeri și promovează candidați în funcții publice prin intermediul alegerilor".7 Capacitatea acestei definiții de a vedea dincolo de eticheta oficială este relevantă în spațiul postcomunist. Istoria recentă a partidului unic
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
valorice existente la nivel social (Lasswell 1965; Lenski 1966; Putnam 1976; Nadel 1990). Aceștia sunt numiți invariabil "elită", iar criteriile de definire au pendulat, de-a lungul timpului, de la cel altimetric la cel valoric, preocupându-i pe sociologi și pe politologi deopotrivă. Dacă pentru Lasswell (1965) a aparține elitei însemna în primul rând capacitatea de a influența, Putnam (1976) ajungea la concluzia că unii se bucură de mai multă putere decât alții, aceasta fiind principala exigență a constituirii elitei. La începutul
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
elaboreze reflecții care să integreze așa-zisa mondializare 72, nu doar asupra unor obiecte precum munca ale cărei raporturi cu piața mondială sunt dintre cele mai perceptibile -, ci și asupra altora, care ar putea părea mai îndepărtate, precum religiosul 73. Politologii au fost cei dintâi care au surprins schimbările actuale referitoare la legăturile dintre globalizare și natura statului, oferind perspective generale de analiză al căror interes depășește cu mult câmpul lor inițial 74. În acest context, tendința antropologiei ar fi de
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
special de tinerele generații și de clasele defavorizate. Pentru ele, riscurile sovietiz...rîi și totalitarismului nu sînt deloc evidente. În aceast... faz... inițial... - repet...m, foarte scurt... În unele ț...ri - Fronturile Naționale ofer... cea mai bun... imagine de sine. Politologul Miklos Molnar vorbește despre „imensă speranț...” pe care au adus-o „tinerele democrații populare n...scute din vicisitudinile r...zboiului și din ocupație”. El reamintește c... polonezii și maghiarii au Început atunci s... „munceasc... printre ruine cu Îndîrjire”: „Chemarea la
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]