473 matches
-
filosofia politicii" sunt, tehnic vorbind, mai curând sociologi, nu filosofi politici. Că Principele lui Machiavelli sau Politica, o vocație și o profesie a lui Max Weber fac parte din bibliografia obligatorie a oricărui curs decent de sociologie politică sau/și politologie, însă nu și din bibliografia obligatorie a unui curs de introducere în filosofia politică, nu este, din punctul meu de vedere, o greșeală. Faptul că teoriile moraliste ignoră sau analizează prea puțin "lumea reală a politicii" - i.e., circumstanțele sau interesele
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
147-148, 150-153, 155-157, 160, 162-165 politici anti-discriminare, 17 politici asimilaționiste, 16 politici de dreapta, 146 politici de gen, 17 politici de stânga, 146 politici multiculturaliste, 16 politici publice, 44-45, 47, 83, 101, 131, 146 politici redistributive, 17 politici social-democrate, 45 politologie, 97, 152 populism, 44 practică politică, 23, 117, 136-137, 141, 146-147 presupozițiile morale ale argumentării, 90 principii de organizare (socială și politică), 32, 93, 136-137, 141 principii epistemice, 102 principii morale, 31, 41, 53, 73-76, 90-92, 102-103, 109, 125-126, 164
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Ea rămâne totuși miza unor conflicte majore, În funcție de modul de a o gestiona luat În calcul. Pe de altă parte, reorganizarea științelor umane În funcție de multiplicitatea obiectelor și a locurilor de apartenență nu s-a realizat Încă. Toate tratatele recente de politologie consideră că este indispensabil, pentru păstrarea păcii În viitor, să se creeze sisteme de reglementare bazate pe pluralism. Însă reflecția se oprește tocmai În punctul În care ar trebui de fapt să Înceapă: nicăieri nu se dau indicații cu privire la ce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acest proces. Rezultatele de până acum au fost obținute cu prețul estompării specificității minorităților și al renunțării colective la revendicările acestora. Încă ne lipsește o adevărată cultură a diversității. În această privință, este semnificativ să constatăm că toate lucrările de politologie de după al doilea război mondial afirmă că nu poate exista democrație fără pluralism, care este expresia politică a diversității. Și totuși, nicăieri nu sunt menționate soluțiile ce trebuie aplicate pentru a permite participarea politică a tuturor părților interesate. Lumea comerțului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
științele umane care s-ar fi putut apleca asupra acestui obiect de studiu (ca etnologia, antropologia sau sociologia) par să neglijeze chestiunea. Marile tratate ale acestor discipline cel mult citează cuvântul, fără ca măcar să-i schițeze teoria și practica. Istoria contemporană, politologia și psihologia socială par totuși să facă excepția de la regulă. ν Dificultățile conceptuale se alătură celor politice și juridice când Încercăm să utilizăm termenul. Riscând să cădem În formalism și În derizoriu, este fără Îndoială imposibil să ne limităm strict
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
elibera chiar și foarte puțin de povara care mă apasă trăind într-un sistem atât de imperfect. Sunt conștient că aceste enervări nu propun mari probleme existențiale, nu fac o filosofie a vieții, nu dezbat doct teme de istorie, literatură, politologie. Nici nu ne-am dorit asta. Cred că forța acestor enervări constă tocmai în „populismul“ lor, adică în faptul că mulți dintre cei care, să sperăm, ne vor citi se vor regăsi într-o anumită măsură în ele. Experiențele noastre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
în timp ce literatura urmărește forma și tehnicile literare specifice. Așadar, discursul utopic folosește ficțiunea pentru a pune în circulație convingeri, teze și idei, împrumută cîte ceva de la fiecare disciplină care o revendică, de la filozofie, metoda ipotetico-deductivă, de la literatură, poncifele, de la istorie, politologie și sociologie, problematica. Ca atare, utopia este un gen literar, dar și un proiect care nu are nici o șansă de a se transforma în realitate. În plus, se mai vorbește despre utopie ca despre un tip de orientare ce depășește
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acest gen până la acel punct în care așa zisul conceptual stretching (elasticitate conceptuală) care ar fi trebuit să constituie regula reprezintă excepția. Dacă termenul "clivaj" a fost încorporat vocabularului uzual al politicii, aceasta l-a împrumutat cu siguranță din lexicul politologiei. De ce atunci termenul e considerat polisemantic într-o asemenea măsură încât ne putem întreba pe bună dreptate dacă nu servește la denumirea unor concepte diferite? La congresul mondial al Asociației Internaționale a Științelor Politice ținut la Montréal în august 1973
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a reaminti că aceasta a fost bine prezentată în cadrul științelor politice din Cehia. Analizele cele mai cunoscute sunt desigur cele care au depășit frontierele lingvistice, unele publicate în engleză (Lubomí Brokl 10 și Zdenka Mansfeldová11), altele în franceză (Miroslav Novák12). Politologii de la Brno au și ei un aport la această polemică. Astfel Vit Hloušek s-a preocupat de definirea unei noi abordări în termenii unor clivaje valabile pentru întregul areal "post-comunist"13 (înțelegând prin aceasta nu doar cele trei sau patru
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
înainte ca disfuncționalitatea sa să devină evidentă: un nou cuvânt a fost inventat pentru a desemna "maladia partidelor": Parteinverdrosenheit. În acest timp nemulțumirea cetățenilor și neîncrederea acestora a fost în mod rapid certificată. În 1990 a devenit o modă pentru politologii, jurnaliștii și politicienii germani în a recunoaște o atitudine de dezamăgire față de partide 10. În 1992 președintele federal Weiszacker, într-un interviu la Die Zeit a formulat mai multe acuzații împotriva partidelor: acestea promovează niște modele greșite de politicieni, sunt
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
vreți, unei viziuni - subiective se’nțelege - asupra acestei frământate a doua jumătăți de secol XX, totul susținut dar și comentat cu păreri, idei, teorii chiar, ce ating - ca și În textele sale ample de ficțiune - zone Învecinate epicului contemporan: sociologie, politologie, filozofie; de fapt, o eseistică fără pretenții, sub scutul sincerității auctoriale, ca o mărturie asupra sa, dar și a secolului și a contemporanilor săi. „Întoarcere a aceluiași fenomen”, dar, bineînțeles, nu a oricăruia, ci a celui, cum e cazul exemplului
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
fost identificat în putere. Modul în care se dobîndește și se folosește puterea, concentrarea și distribuția ei, originea și legitimitatea exercitării sale, însăși definirea ei au rămas în atenția oricărei analize politice, de la Aristotel la Machiavelli, de la Max Weber la politologii contemporani (Barry 1976; Barnes 1995). Bineînțeles că s-au schimbat tehnicile de analiză, făcîndu-se apel la instrumente preluate din psihologia politică, la elaborarea unor modele matematice de măsurare a puterii, la o cît mai cuprinzătoare și mai elocventă formalizare a
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
sînt, pe alocuri notabile. Surclasată din punct de vedere cantitativ de cea din Statele Unite, știința politică britanică se menține totuși strîns ancorată în terenul cercetărilor serioase, bine cotate, mature din punct de vedere analitic. Aceleași aprecieri sînt valabile și pentru politologii scandinavi, care reușesc să contopească unele tradiții culturale "continentale" (mai ales analize instituționale) cu unele tradiții culturale anglo-saxone (cercetarea empirică și filozofia analitică), cel mai bine combinate în opera lui Stein Rokkan. În Italia Întreruptă brusc de ascensiunea fascismului, dar
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
unui pios deziderat. Oricum, ambele situații semnalează o evidentă nemulțumire față de situația raporturilor dintre știința politică și clasicii teoriei politice. Rarele și succintele referiri la clasici (Aristotel și Tucidide, Hobbes și Locke, Burke, Tocqueville și Mill) întîlnite în cercetările de politologie nu schimbă esențial starea lucrurilor: știința politică contemporană nu a găsit încă modalitatea de a "recupera" întru totul gîndirea clasică. Niciunde istoricii gîndirii politice și filozofii politici contemporani n-au reușit să reformuleze contribuțiile clasicilor, în așa fel încît să
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
unor întrebări fundamentale, perene și al învățării explicite și exclusive a democrației. Întrebările perene În legătură cu întrebările fundamentale, pare oportun să ne punem mai ales întrebări la care se pot da răspunsuri falsificabile și capabile de a diversifica cunoștințele în domeniul politologiei, decît să ne referim la chestiuni pe cît de vaste, pe atît de vagi. În ceea ce privește democrația, nu s-ar putea spune că politologii contemporani nu împărtășesc o orientare favorabilă democrației ca formă de guvernare. Dimpotrivă, majoritatea, dintre cei mai importanți
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
transparente și mai ușor de analizat și de comparat sînt cele care se referă la extinderea participării politice sub forma participării electorale, adică a afirmării dreptului la vot. E adevărat că, așa cum au subliniat unii autori din secolul trecut și politologii contemporani, participarea electorală este numai una dintre modalitățile posibile de participare politică, dar este tot atîta de adevărat că, mai ales în regimurile democratice, consecințele sale sînt imediate și semnificative, în măsură să influențeze alegerea guvernanților la diferite niveluri și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
caz, meditații asupra mentalității formate sub vechiul regim, situații statistice, dicționare și studii ce urmăresc evoluția elitelor comuniste în postcomunism. Să nu uităm creațiile literare și artistice, producții cu mai mare impact la public decât studiile de istorie, sociologie și politologie. S-au creat și instituții de cercetare a comunismului românesc, ce lansează în fiecare an noi abordări și perspective asupra regimului ce ne-a guvernat timp de aproape jumătate de secol și asupra consecințelor lui, de care facem eforturi să
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
că, după ce termină facultatea, vor fi integrați în producție automat și că vor lucra în industriile de profil, că vor fi ingineri, că vor fi o elită a inteprinderilor și că, pentru a conduce, trebuie să aibă noțiuni elementare de politologie și de economie. Erau și colegi care prezentau un curs tern, care plictiseau, stârnind comentarii printre studenți și profesori. La filosofie, curs de filosofie marxistă, eu făceam istoria filosofiei. Profitam de faptul că în programa analitică capitolul era lupta între
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și toți absolvenții fostei Academii de Studii Social-Politice "Ștefan Gheorghiu" pot fi atestați, la cerere, ca avînd studii superioare. Diplomele omologate nu intră în obligativitatea unei repartiții la absolvire din partea statului. Articolul 5 Se înființează Institutul de teorie socială și politologie, în subordinea provizorie a Ministerului Învățămîntului, care va prelua biblioteca, mijloacele de multiplicat și o parte din clădirea fostei Academii de Studii Social-Politice. Profesorul Radu Florian se numește în funcția de director al acestui institut. Articolul 6 Ministerul Învățămîntului împreună cu
HOTĂRÎRE nr. 55 din 19 ianuarie 1990 privind desfiinţarea Academiei de Studii Social-Politice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106897_a_108226]
-
rearhaizarea practicii religioase la căutarea bizantină a fuziunii cu statul și la ultima modă la haine și obiecte de cult), sociologie (avem o societate funcțională ? modernă ? este cetățeanul român un individ autonom, s-a petrecut separarea sa de grupul fuzional ?), politologie (este România un stat laic ?), economie politică (de pildă, turismul religios, comerțul ambulant și, în general, lucrativa confuzie între economie și iconomie, întreținută și de BOR, care totuși e unul dintre cei mai mari filantropi ai perioadei - 20.828.191
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la o intervenție pentru diminuarea curbei de sacrificiu, în favoarea enoriașilor care țin și biserica, dar, se pare că biserica noastră națională nu se coboară la nivelul treburilor lumești. De aproape trei săptămâni, opoziția (PSD și PNL), specialiști în economie și politologie, alții care se bagă în seamă, au identificat mare parte din sursele financiare care ar putea alimenta bugetul, fără să se meargă numai pe linia minimei rezistențe. Cele două partide de opoziție își dau mâna la o moțiune de cenzură
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Republicii Moldova, pentru merite în difuzarea culturii românești; 6. domnului Petre Popa, directorul Direcției Cultură a județului Soroca, pentru contribuția sa la sprijinirea culturii românești în județ; 7. domnului Oleg Serebrean, prorector al U.L.I.M., pentru contribuțiile sale remarcabile la dezvoltarea politologiei și la propagarea valorilor democratice; 8. doamnei Claudia Sersun, director al Direcției Cultură a județului Chișinău, pentru rolul său la propagarea valorilor culturale românești. III. În grad de Cavaler: 1. domnului Ion Mistreț, primarul comunei Pașcani, pentru contribuția adusă la
DECRET nr. 567 din 1 decembrie 2000 privind conferirea ordinelor naţionale Steaua României, Serviciul Credincios şi Pentru Merit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131723_a_133052]
-
1 Pe data prezentei hotărîri, următoarele institute de cercetare trec, din subordinea Ministerului Învățămîntului, la Academia Română: - Institutul de Cercetări Juridice; - Institutul de Filozofie; - Institutul de Psihologie; - Institutul de Sociologie. Articolul 2 Pe data prezentei hotărîri, Institutul de Teorie Socială și Politologie, din subordinea provizorie a Ministerului Învățămîntului, trece la Academia Română, sub denumirea de Institutul de Teorie Socială al Academiei Române. Articolul 3 Pe data prezentei hotărîri, următoarele unități de cercetare din teritoriu trec, din subordinea Ministerului Învățămîntului, la Academia Română: - Institutul de Istorie
HOTĂRÎRE nr. 209 din 3 martie 1990 privind trecerea unor unităţi de cercetare la Academia Română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107028_a_108357]
-
mama lui Andrei, soția lui Adrian, prietena prietenilor mei, colega colegilor mei, profesoara elevilor și studenților mei. Am scris cărți de filosofie feministă, de teorie politică feministă, de etică, de analiză politică. Am editat studii de gen, cultură civică, filosofie, politologie. Sunt profesoară universitară, conduc doctorate în Științe Politice și un masterat de Gen și Politici Europene - Studii de Gen. Am încercat să scriu literatură. Am încercat să pictez. Am cunoscut mulți oameni și multe locuri. Mi-am dorit să pot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
intervenționismul de tip keynesist nu putem accepta calități ale statului care să știrbească libertățile umane 33. 7. Lucrarea de față este o analiză instituțională, în sensul de care vorbește Dragoș Paul Aligică 34, și anume acela al convergenței economiei cu politologia și sociologia. În sensul discutat de Weber, putem afirma că este și o socioeconomie a banului, o analiză complexă despre om și bani, totul fiind văzut pe fundalul dezvoltării civilizației umane. Abordarea doar prin prisma științei economice nu este în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]