10,542 matches
-
masterat de traduceri literare la Universitatea din București. Alții, cum ar fi Stephen Watts, nu ne-au vizitat niciodată țara. Watts cunoaște însă poezia românească din traduceri, poeții lui preferați fiind Nichita Stănescu și Ileana Mălăncioiu. Pe Nichita îl și pomenește într-una din poeziile incluse în ultimul său volum, The Blue Bag (Aark Arts, 2004). La rândul ei, Ioana Ieronim a convins audiența, dacă mai era nevoie, că poezia românească actuală merită toată atenția și că vocile acestei poezii dezmint
Poezia în traducere by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/11686_a_13011]
-
la fonduri au acces doar "noi și ai noștri". Regula e unanim valabilă, fie că vorbim de cărți, reviste sau monumete. În cinematograf scandalurile sunt mai mari pentru că și sumele sunt impresionante. Astăzi, Ministerul Culturii și Institutul Cultural Român (te pomenești că mâine o face și Academia!) au anunțat o strategie prin care proiectele vor fi finanțate exclusiv pe baza deciziei juriilor independente. Problema, după cum lesne se poate bănui, e și a juriilor, și a independenței. Într-un fel sau altul
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
să-l continui cu o privire cuprinzătoare asupra perioadei interbelice. încât, printre altele, am purces și la o cercetare, pe cât am putut mai amănunțită, a rapoartelor trimise superiorilor lor de către diplomații germani acreditați la București. în aceste circumstanțe, m-am pomenit pus în fața unor documente ce priveau nu numai oameni politici sau conciliabule mai mult sau mai puțin ferite de ochii marelui public, ci și intelectuali intrați în vizorul diplomației și încă în ipostaze total neașteptate, mai ales după înscăunarea nazismului
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
Evtușenko îi e ciudă că nu mai puțin celebrul poet Iosif Brodski, eliberat cu ajutorul lui Evtușenko din deportarea sa în Nordul țării, într-o zi, la un restaurant, a refuzat să îmbrace haina pe care acesta i-o oferise (te pomenești că una smeurie, cu sclipici) și că, de fapt, "l-a trădat", făcând afirmații compromițătoare la adresa lui. Fără să aibă conștiința diferenței de potențial creator, ingenuul poet exclamă cu amărăciune în romanul său: "O, epocă, o, mamă a monștrilor! Ce ai
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
Florența, m-am încumetat să le citesc și să le arăt lui Mario Luzi (dedicația sa pe culegerea Su fondamenti invisibili este datată noiembrie 1973) și lui Carlo Betocchi (dedicație pe Un passo, un altro passo, din 5 decembrie). Pentru că pomenesc asemenea infime "documente", consacru un paragraf după-amiezii de lecturi poetice petrecute, la Roma, în compania lui Alfonso Gatto. (Acest poet apare în filmul lui Pasolini Evanghelia după Matei, din 1964, unde îl interpreta pe Sfântul Andrei.) Pe volumul Poesie d
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
am să întreb care e "profesor" și care "cercetător"... S-au văzut și lucruri mai bizare. Spre deosebire de domniile lor, eu nu-mi scriu articolele sprijindu-mă în cârja însemnelor academice, asociind pe neîntrebatelea părerilor mele vreo instituție. Sau, cine știe, te pomenești că numeroasele universități americane la care sunt "angajați" i-au abilitat în acest sens! Și poate că tot ele i-au încurajat să-și ofere sprijnul pentru "consolidarea diplomației culturale românești." Oricum, pentru niște potențiali "diplomați culturali" mint cam mult
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
N. Steinhardt a vorbit, a mărturisit câte ceva, dar fără a intra în detalii de viață personală, adică intimă. Nici Zaharia Sângeorzan (în volumul Monahul de la Rohia răspunde la 365 de întrebări incomode, 1992), nici Ioan Pintea (în volumul de convorbiri pomenit anterior) nu au reușit să-l facă pe N. Steinhardt să vorbească despre viața intimă. Singur Nicolae Băciuț, în micul, dar interesantul său volum de convorbiri cu N. Steinhardt, Între lumi (1994), îndrăznește să-i pună discretului eseist și călugăr
N. Steinhardt îndrăgostit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11724_a_13049]
-
oare Callie uneori o expresie stranie pe figură? Atît de intensă, atît de... masculină. Și n-avea pic de grăsime pe nicăieri, numai oase, fără șolduri. Dar nu era posibil... și doctorul spusese despre Callie că era... și de ce nu pomenise nimic de cromozomi... și cum putea să fie adevărat? Așa curgeau gîndurile mamei mele și mintea i se întuneca și scînteierile încetau. Și după ce se gîndea la toate acestea, Tessie se gîndea la Obiect, la prietenia mea strînsă cu Obiectul
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
intuiției auditive prin imixtiuni senzoriale extra-auditive sau intelectiv-speculative, afirmate de experiențe componistice mai mult sau mai puțin falimentare. în fața sfîrșitului de ciclu, muzica savantă se prezintă ca o sumă de arhipelaguri sonore alcătuite dintr-o sumedenie de insulițe în care, pomenindu-l pe Spinoza, fiecare poate să gîndească ce vrea și să spună ce gîndește. Toate acestea în pofida faptului că, dintr-o perspectivă fenomenală, muzica savantă nu și-a curmat cursul niciodată, neproducîndu-se hiatusuri sau intervale care să o reducă la
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
vin, tot ca în viață, pe rînd, la carnavalul funebru care încheie, pe străzile mohorîte din Bucureștiul copilăriei, un destin de personaj. Ceea ce urmează este un fel de "indiscreție" auctorială, a "romanțiarului" ce ridică un colț de zăbranic și se pomenește în lumea vieneză a începutului de secol, cu eroii ei maudits, copii mari și buni, ca Peter Altenberg, somnolînd pe străzi, curtenind femei ușoare, sub privirile unor Stefan Zweig, Hofmansthal sau Arthur Schnitzel, care n-au putut scoate din el
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
Orăscu pur și simplu înflorise la această intervenție atât de inteligentă și de calificată a viitoarei nurori (...) În vreme ce fata continua să vorbească despre meritul lui Homer - despre care directorul știa doar că și bătrânul Homer ațipea câteodată - fără a mai pomeni de Ulise, ci despre Hector și Andromaca în calitatea lor de părinți, Negru se răsuci spre ea, cu greu stăpânindu-se să nu-i pună mâna pe genunchi." (p. 65). Trei dintre cele șase femei promise în titlu (Ursula, amanta
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
și concepte înalte, cu citate și bibliografii monumentale. Deocamdată am ales, pentru a spune ce a fost de spus, această cale simplă de teamă ca nu cumva unii să nu înțeleagă... Altminteri (că nu știu cum să închei) ar mai fi de pomenit, așa, într-o doară, spre sporirea tonusului vital, vreo două cărticele, bune și bine de (re)citit în aceste zile de către fiecare, academician ori ba: Jocul cu mărgele de sticlă de Hermann Hesse și Călătorie la capătul nopții de Louis
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
intelectual, european, solar-mediteraneean, al lui Reverte! De când sunt n-am citit o batjocură mai mare la adresa credinței unui popor ca al nostru de pildă, poate plin de metehne, dar măcar cuvios și cu teamă de Dumnezeu. Adevăr grăiește Evanghelia când pomenește de lupii în blană de oaie... Oare chiar așa de rău am ajuns, încât să nu mai discernem, ci să ne dăm în vânt după orice fadă plăcintă americană împănată cu blasfemii? Dar să lăsăm păcatelor o astfel de "literatură
Don Quijote - 400 - Suișul muntelui by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/11831_a_13156]
-
care vă bucurați din partea moderatorilor și crainicilor sportivi tv, ce să mai vorbim ? Este aproape neverosimilă... Mugur Ciuvică și Dumitru Dragomir. Cred că faceți o oarecare confuzie: B1 nu este un parc zoologic unde animalele (porci, boi, măgari ș.a.) sunt pomenite, firesc, ăn mod frecvent, ci un post public de televiziune. Pentru lămuriri suplimentare, consultați din când în când DEX-ul, dar și autenticitatea actelor de studii. Căci, Doamne, se întâmplă atâtea în democrație!... Dan Negru, Ciao, Darwin (Antena 1). Poate
Poșta cronicii TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12884_a_14209]
-
domo sua. Nu este mai puțin adevărat că nici Vladimir Tismăneanu nu insistă cu întrebări incomode, iar atunci cînd o face, acestea rămîn fără răspuns. Pentru a fi mai explicit voi da doar cîteva exemple. Nicăieri în carte nu se pomenește de Tratatul Iliescu-Gorbaciov de la începutul anilor ’90. În legătură cu Piața Universității și mineriada care i-a urmat, președintele spune că se știe cu precizie că în ziua violențelor din 13 iunie în Piață nu se mai aflau studenți. Din cine erau
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
grabnică de o societate. Statul improvizat, în loc de a fi forma de echilibru al forțelor sociale la un moment dat, caută să fie fondul și izvorul născător al acelor forțe. De unde statul ar trebui să fie rezultatul natural al societății, ne pomenim că societatea trebuie să fie produsul artificial al statului. Statul improvizat, simțind că pășește în gol, are nevoie numaidecît de un razim pe care să-și pună piciorul; îi trebuie neapărat o societate, pentru liniștea lui, pentru asigurarea față cu
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
în 1988 chiar două, astfel că s-au adunat opt până în pragul schimbărilor politice decembriste. Deținătorii acestei performanțe sunt îngrijitorii ediției: Maria Simionescu și Alexandru George, performanță realizată, evident, și cu sprijinul Editurii Minerva, ale cărei merite trebuie să le pomenesc aici foarte des. Dar, după 1990, ediția s-a împotmolit și de atunci încoace abia a apărut volumul 9, în 1992, urmat de o pauză lungă și dezamăgitoare. Să mai notez că ediția a urmărit pe linie publicistică evoluția criticii
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
pot să-mi las agenda acasă, fiindcă ea este un instrument care acolo nu are prea mare importanță. Dar, în același timp, am resimțit aceasta și ca pe o eliberare. Și cred că "das Schwankende" - unduirea, legănarea care este literal pomenită la începutul și la sfîrșitul romanului reprezintă o calitate a acestei țări, îi dă culoare și poezie. Acest ceva l-am primit cu mare plăcere în dar atunci cînd am vizitat România; întors acasă a trebuit să recuperez pe cont
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
și pentru romanul meu. În foarte scurt timp, am putut stabili foarte multe contacte și am putut cunoaște diverse persoane în împrejurări care altminteri mi-ar fi rămas inaccesibile. Pentru mine toate acestea au însemnat o imensă facilitate. R.B.: Ați pomenit impresia unduitoare, ambiguă, pe care v-a creat-o România, atunci cînd v-ați referit și la curgerea timpului, mai puțin exactă decît cea din Elveția, țara ceasornicarilor. Dar mi-ați mai povestit, în timp ce ne plimbam aici, la Schloss Solitude
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
În urmă cu aproape cincizeci de ani, la 17 iunie 1889, vorbise din partea studenților la înmormîntarea lui Eminescu. Copilul de peste drum, care îl privea prin ostrețele gardului, avea s-o afle mult mai tîrziu.6) Nimeni din oraș n-a pomenit vreodată despre asta. 1) Ștefan Cazimir, Potcoave de purici, Editura Albatros, București, 2003, p. 122. 2) Ștefan Cazimir, Honeste scribere, Editura Național, București, 2000, p. 287-288. 3) Geo Călugăru, Întîlnire în spirit, în Pentru patrie, nr. 10 (654), octombrie 2002
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
în vigoare; cât despre normele de minimă civilizație, este mai bine să le uităm. A invoca numele unui potentat pentru a acoperi o neregulă este un fapt reprobabil, care s-a mai întâlnit și se mai întâlnește; a amenința însă pomenind numele partidului de guvernământ este un sistem încetățenit în cei patruzeci și cinci de ani de stăpânire comunistă. Atunci se puteau auzi formule de tipul: “vezi că te torn la partid!”. N-am auzit în guvernarea din 1996-2000 pe cineva
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
sofisme ar construi Puterea, raportul este, din nefericire, dur și realist. Nu revin asupra criticilor la adresa României din textul european. Vreau să atrag însă atenția asupra unor fapte grave, antieuropene, contrare spiritului și tradiției românești, pe care raportul nu le pomenește explicit, dar care sunt bine cunoscute de către factorii de decizie din străinătate și care afectează grav prestigiul țării și riscă să compromită integrarea noastră europeană. Își imaginează cineva că apărarea plagiatului, adică a furtului intelectual, și a plagiatorilor de către cele
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
în oglindă a fost motorul existențialismului. Neîndoios, cafeneaua, ca intersecție de destine literare, beneficia de o bogată tradiție, consemnată în jurnale, în memorii, în biografii mai mult sau mai puțin romanțate. Evoc sumar unele episoade fără a intra în detalii. Pomenesc astfel în treacăt, restrângându-mă la Paris, năvala conquistadorilor literari americani după întâiul război mondial. În cartierul Montparnasse, la Coupole, Rotonde, Select își găsiseră sediul Hemingway, Ezra Pound, Scott Fitzgerald, John Dos Passos, antrenați în dispute de idei înfierbântate, în
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
se va adresa din nou românilor din diaspora americană la Washington DC, m-am pregătit venind cu patru fotografii puternic mărite în care documentam cele de mai sus. După ace le-am prezentat, bazandu-ma pe conferință președintelui în care pomenea ca exemplu de apropiere între români si-americani pe generalul George Pomut, mi-am exprimat convingerea că și acest erou, dacă ar fi fost în locul meu, ar fi fost tratat în țară cu aceiași indiferență. Atât conținutul criticei cât și
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
Saliorum pateras ― „cupele gravate ale altora (sic!)” (p. 33), în loc de „cupele gravate ale salienilor”; § 11, p. 32: tandem gradibus Romulus escendit in caelum? - „de la treptele (sic !) pe care Romulus a urcat la cer?” (p. 33), dar nici o sursă antică nu pomenește despre vreo treaptă pe care ar fi urcat la cer întemeietorul Romei; Cicero se referă la pașii acestuia; § 16, p. 38: magnitudo animi - „măreția sceptrului (sic!)” (p. 39), fiind vorba, de fapt, de „măreția sufletului”; § 31, p. 56 : Qui templa
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]