1,120 matches
-
saison/ Spirit of the season (terține, ediție trilingvă), coautor Gheorghe A. Stroia, 2012. Dintre premiile sale, amintim: • Mențiune la concursul de poezie și publicistică patriotică “Oda pământului meu”, Viața Studențească, 1968; • Premiul II de poezie la concursul literar “Tâmplă a Pontului” organizat de ziarul “Dobrogea Nouă” în 1973; • Premiul pentru poezie al ziarului “Secera și Ciocanul” în 1983; • Premiul II pentru poezie al revistei “Viața militară” în 1987; • mai multe premii pentru poezie și reportaj literar în cadrul festivalului “Cântarea României”; • Marele
SINCERE CONDOLEANŢE FAMILIEI ÎNDOLIATE ŞI ZBOR LIN CĂTRE PATRIA ÎNGERILOR, GEORGE NICOLAE PODIŞOR! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352448_a_353777]
-
dar ce-i la acela votat ce hibernează? Doarme pe el și prin foruri străine acum, Iar din căscarea-i face etichete de album! Cum de au tupeul de a chivernisi-n voturi, Cele nedate le sunt de fapt alte ‘ponturi? Atât de ‘patrioți învățați doar țara să sugă, Iar de idei secați ajung s-o și străpungă..! Oare de-am mai vota, o ajunge cine noi vrem, Ori e scleroza aiurită închipuirea de-o putem? Închipui.. nevrând decât ce omul
CE E UN DREPT... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350552_a_351881]
-
însă, dacii sunt pomeniți, după cât se pare, pentru întâia oară de geograful Strabon. Acest scriitor, care amintește și el existența geților pe malul nordic al Dunărei, stabilește următoarea deosebire între geți și daci: ‚Geții sunt acei care se înclină către Pont și răsărit; Dacii, acei ce vin către Germania și izvoarele Istrului” A.D.Xenopol (Istoria Românilor, Vol I, pag.61) „Geții și dacii erau două ramuri ale aceluiași popor, căci Strabon spune cu siguranță și din propria lui experiență că „Geții
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
Marea Neagră (Schwarzes Meer) prin Delta Dunării. Fluviul curge prin 10 țări - Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina -, străbătând 4 capitale europene: Viena (Austria), Bratislava (Slovacia), Budapesta (Ungaria) și Beograd (Serbia). Istrul / Dunărea de la izvoare până la vărsare, Pontul Euxin / Marea Neagră cu puținele insule și ținuturile din împrejurimi așezate sub Ursa Mare constituie izvoarele mitologiei răspândită, preluată, adoptată și adaptată la aproape toate popoarele antice. Aici în ținutul tenebros al hiperboreenilor, cimmerienilor, tracilor, geților, sciților, sarmaților și amazoanelor s-
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
bogat. Acum zaci în nesimțire, Mâine vei fi amintire; Cu Iadul ești de-acum logat. Plânge-vor numai bancherii Că banii nu mai sunt în cont. Mâna darnică-a muierii Va plăti visul plăcerii, Căci moartea ta a fost un... pont! Sub crucea rece de piatră S-or stinge lumânări în vânt; Lutu-ți este de-acum vatră, Ploaia și-un câine, când latră, Îți vor mai plânge pe mormânt... Referință Bibliografică: Mâine vei fi amintire / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
MÂINE VEI FI AMINTIRE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351155_a_352484]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ZEIȚA CU BALANȚĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 346 din 12 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu se sinchisesc de probe Nici de cei ce vând vreun pont Cât mai costă azi trei robe Să le-aprobe-ntr-un decont? -------- Un lipsit de apărare capotează. Dar mai des Cine dă cu pumnul tare, Are cel mai mult succes Dați-mi numai o părere Nu e nou nimic sub soare Iluzia iluzii
ZEIŢA CU BALANŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351198_a_352527]
-
367 după alte surse, necunoscanduse foarte bine data nașterii lui), într-o familie de sciți --daco-romană( sau străromâna)-- de oameni de frunte ai ținutului, de unde a primit o educație aleasă într-una din renumitele cetăți grecești de pe țărmul apusean al Pontului Euxin, poate la scoala Histriei sau a Tomisului. Faptul nașterii în antichitatea creștinismului, timprurile de început ale creștinismului când nici nu se percepea o altă religie, îl consacră ca fiind un sfânt al tuturor creștinilor. Cunoștea bine cultură greacă și
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]
-
nerușinată hrănești razele unei pânze pe care o filezi din zori și până-n seară și în sarcină pretenția să te numești viață. Felicitari, Luca Cipolla și, fie ca și vestitul Ovidiu, să-ți cânți în vers frumos, iubirile (și) la Pontul Euxin. Melania Cuc”. Referință Bibliografică: PREZENTARE DE MELANIA CUC: Italianul Luca Cipolla și mare sa dragoste pentru poezia danubiană / Luca Cipolla : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1008, Anul III, 04 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Luca Cipolla
ITALIANUL LUCA CIPOLLA ŞI MARE SA DRAGOSTE PENTRU POEZIA DANUBIANĂ de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352139_a_353468]
-
bogat. Acum zaci în nesimțire... Mâine vei fi amintire, Cu Iadul ești de-acum logat. Plânge-vor numai bancherii Că banii nu mai sunt în cont; Mâna darnică-a muierii Va plăti visul plăcerii, Căci moartea ta a fost un... pont! Sub crucea rece de piatră S-or stinge lumânări în vânt; Lutu-ți este de-acum vatră, Ploaia și-un câine, ce latră, Îți vor mai plânge pe mormânt... Referință Bibliografică: Mâine vei fi amintire / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
MÂINE VEI FI AMINTIRE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356432_a_357761]
-
calm, lux și voluptate, unde poetul își cheamăiubita, sora de suflet; Jacques Prévert m-a incitat săurmăresc cu privirea zborul portretului de pasăre, animat cu acel „șic” franțuzesc de neegalat; cu Apollinaire m-am plimbat de atâtea ori „sous le pont Mirabeau”, iar Neruda m-a susținut în efortul de a limpezi bâlciul amintirilor care m-a prins în caruselul cu călușei al sorții. Fiecare are ceva să-mi spunăpentru perseverența cu care, aidoma paznicului în lanul de secară(„The Catcher
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
pe trotuar, oameni stradali, egali electoral cu noi, trecătorii pe-aici, chiar amabili cu românii beți, nu ca Sarkozy, și ei ne-ar fi condus personal, dacă se dezrădăcinau din solul sacru și acru francez, până la intrarea de la podul celălalt (Pont de Clichy), în celebrul Le cimetière des chiens - Asnières, cu carele așișderea trebuie să ne sincronizăm urgent mișcarea noastră civică, pro-maidaneză sau cu acte de proprietate pe suflețele moarte-n regulă. Or, eu, ca postac patriot și antibolșevic de atâta
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
amiezi N-a făcut din brânză, lapte Da-i cu ochii pe cirezi Fură taler de balanță Și statui fără vedere Magistrații din instanță Care n-au nici o putere Nu se sinchisesc de probe Nici de cei ce vând vreun pont Cât mai costă azi trei robe Să le-aprobe-ntr-un decont?! Nici de martori n-au habar Că vând totul pe arginți Când simt banii-n buzunar, Nu le pasă dacă minți Câtă clanță și prestanță Toată lumea în picioare: Doamna doctor în
DINTR-O STANŢĂ ÎN INSTANŢĂ! de ION UNTARU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346193_a_347522]
-
Sena se prelinge liniștită, fermă. Deasupră-mi norii, la fel. Mă simt potrivnic așezat în fața curgerii universale. „Bate ora-n alt tărâm,/ Zile, nopți trec, eu rămân...” Refrenul mă obsedează. Ridic intrigat privirea. Între pământ și tării se profilează pasiv le Pont Mirabeau. Podul... Asta era! E un distih din Apollinaire! Subconștientul mi-e stăpân. Poetul îmi picură îndoiala în auz: „Curg zilele spre-un alt destin/ Nici timpul nu se-ntoarn-acum.” Caut repere. Nu percep timpul! Unde e? Cât am umblat? Podul
CAPTIV de ANGELA DINA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370902_a_372231]
-
26). Acest nume de creștin îl purtăm și noi toți care am fost botezați în numele Sfintei Treimi. *** 2. " Sfîntul VASILE CEL MARE "(330 -1ianuarie 379 ), a trăit pe vremea Sfântului și marelui Împărat Constantin cel Mare. S-a născut în Pont și a fost unul din marii învățați ai Bisericii creștine din veacul al IV-lea. A fost arhiepiscop, considerat Doctor al Bisericii, și unul din cei patru doctori răsăriteni, alături de Grigore de Nazians (Teologul) și Sf. Ioan Gură de Aur
CUGETĂRI DE PREOT ILIE BUCUR SĂRMĂȘANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369706_a_371035]
-
ci”, „ce”, „sci”, „șci”. Alte cuvinte sunt șuierătoare, cu sunete precum „sâ”, „șâ”, „sea”, „șa”, ori hârâitoare, prin folosirea consoanei „r”, mai ales în combinație cu semivocalele „ă” și „â”. De altfel și poetul roman Ovidius Publius Naso, exilat la Pontul Euxin în perioada 8îHr-17dHr era de părere că: „limba geților folosește prea mult sunetul „r” care dă asprime cuvintelor și face ca limba să fie dură”. De aceea Ovidiu numea limba geților „vox fera”, „vox ferina”, caracterizând poporul Get după
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
trad. Maria Valeria Petrescu, București, 1977 • Ovidiu Drimba, Ovidiu, poetul Romei și al Tomisului, București, 1966 • Nicolae Lascu, Ovidiu, omul și poetul, Cluj, 1971 • Nicolae Lascu, „Amintirea poetului Ovidiu la Constantă”, Revista Pontica, nr. 2, 2012, pp. 339-358. • Ovidiu la Pontul Euxin, Adrian Rădulescu, Editura Ex Ponto, 1998 • Operele complete ale lui Ovidiu în limba latină • Ovidiu, la Tomis, 17 iulie 2008, Adrian Bucurescu, România liberă • traducerea integrală a Elegiilor lui Ovidiu, TRISTELE (EPISTOLE DIN EXIL), de EUSEBIU CĂMILAR, apărută postum
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
250 de legende privitoare la metamorfoze. A compus această colecție de mituri în 12.000 de hexametri dactilici. Dacă de la această vastă lucrare i s-a imputat acel celebru error și a fost alungat din Romă la capătul pământului, recte Pontul nostru Euxin, Tomis, poate vă mai discenne viitorul dar există și riscul devierii adevărului,căci până acum cauza exilului lui Ovidiu la Tomis nu a fost probata documentar iar autorii de tabloide uzează de false presupuneri. Metamorfozele sunt o operă
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
Iar “săgeata magică de aur” a fost dată ca moștenire din tată în fiu până astăzi. Astfel, Fecioarele Soarelui, Laudike (Leukippe), Hiperohe, apoi Arge, Opis, Europe, au fost aduse în Delos cu această ”săgeată magică de aur”, odată cu zeii, deasupra Pontului Euxin (Marea Neagră) deasupra Istros-ului (Dunării) și a Adrie, într-un ținut descris ca fiind o Terra Mirabilis. ”Terra Mirabilis este un pământ sacru, luminos, fertil prin el însuși. Locuitorii sunt foarte drepți și trăiesc mai mult și mai fericiți decât
CODUL NUMERIC AL MĂRCII GENETICE 666 ( CODUL FIAREI ) ŞI EXODUL EVREILOR ÎN ROMÂNIA (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (33) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ed [Corola-blog/BlogPost/353645_a_354974]
-
Cernavodă- Fetești-Sat, locul pe unde a trecut Neptunus Dunărea), dar nu au dispărut. În cele zece regate atlante, în Anatolia, în Grecia antică, în Italia, Germania, etc., și în ținutul de dincolo de Istru descris ca fiind o Terra Mirabilis deasupra Pontului Euxin, zeițele-mume au supraviețuit ca Prințesa Kibele, Prințesa Hathor, Regina Leukippe, Regina Rhea, Diana-Luna-Hecate, Diana Artemis Bendis, Diana Sancta Potentisima, etc. Tot din această carte mai aflăm că:” la Atlanți, Soarele era zeiță, iar luna - zeu!”. Neamul geto-dac, pelasg și
CODUL NUMERIC AL MĂRCII GENETICE 666 ( CODUL FIAREI ) ŞI EXODUL EVREILOR ÎN ROMÂNIA (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (33) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ed [Corola-blog/BlogPost/353645_a_354974]
-
și despica centrul durerii pe pleoape: timpul trece că și cristalul ocazional prin trupul tău, dar nu este pasiune pentru sânge care să te consume, căci Ea a adus temerile vântului, omagiu Goncai Ozmen) A L’ENTREMARGE Sóc l’únic pont de la consciència de la teua ferida de mort. Ets només l’empremta de leș meus pors: els peixos de la solitud abruptă naden en rotgle l’apetit del rellotge, com l’altă fornicació en triangle obscé, homenatge a l’André Cruchaga) Sóc
«LA HOTAR [‘A L ENTREMARGE ] DE PERE BESSÓ TRADUS DIN CASTILIANĂ ÎN ROMÂNĂ DE MARIA ROIBU de MARIA ROIBU în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358518_a_359847]
-
zidurile unei lumi milenare e acum îmblânzită sau rostită doar în șoaptă, în copilărie /.../ pe jumătate barbari, pe jumătate greci, mereu captivi înăuntrul unei granițe invizibile și improbabile numită Cherson”). Tabloul tulbure, complex și dramatic al etnogenezei semințiilor din vecinătatea Pontului Euxin e surprins în tușe iuți și viguroase. Nu sunt uitate elementele de realitate strictă, cum ar fi numele unor personaje istorice, ale locurilor existente cândva ori faptele consemnate de memoria înscrisurilor. Cu toate acestea, senzația pe care o lasă
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
m-a rugat să fac public acest protest. Îl anexez mai jos, fiind foarte important. De fapt, textul lui m-a inspirat la poezia ce urmeaza: Cristian Petru Bălan INEVITABILĂ UNIRE Candoare ideală și univers feeric, Unirea dintre țărmuri la Pontul Euxin S-a scufundat în Prutul proscris de vânt siberic Să fie-un rău de jale, de plânset și de chin. Dar iată, frați de sânge din cele două maluri, Că timpul tânguirii și de-amânări se gata... Veniți să
FRAŢI ROMÂNI DE PRETUTINDENI ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357742_a_359071]
-
stingher. și azi pe stâncă urma se mai vede a cârjei azvârlite cu năduh... Poveste-o fi, dar celui care-o crede - ferice lui de-a fi sărac in duh! Acelui avva Getikós i-au spus, căci se tragea din Pontul unde-odată Andrei, intâi-chematul lui Iisus, a răsădit credința-adevarată. și povestesc de dânsul cei bătrâni că mulți veneau să-l caute-n pustie, dar l-așteptau și șase săptămâni să ias-un ceas afară din chilie. Răzvan Codrescu Referință Bibliografică: Avva și
AUTOR RĂZVAN CODRESCU de ION UNTARU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358681_a_360010]
-
oameni și la multe, multe altele care nu sunt menționate în Evanghelii, după mărturia lui Ioan cuvântătorul de Dumnezeu. După slăvita Înviere și Înălțare a Domnului, prin tragere la sorți sfântului Andrei i-au revenit teritoriile din Scythia Minor de la Pontul Euxin, adică de la țărmul apusean al Mării Negre. Menționăm că din sec. VII,VI î.Hr. coloniștii greci întemeiaseră pe teritoriul Dobrogei o serie de cetăți ca Tyras (Cetatea Alba), Histria (Istria), Tomis (Constanta), Callatis (Mangalia) si altele iar la sfârșitul sec
SF. APOSTOL ANDREI, OCROTITORUL ROMÂNIEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344716_a_346045]
-
ora de limbă franceză”- CD cu lucrările simpozionului „Crăciunul în context european”, Lugoj, 2008 , "„L'Internet en classe de FLE” - CD "„Le document de type „Temoignage” en classe de FLE "„Larticle de presse ecrite en classe de fle”- "„Sur le pont d'Avignon”- fiche d'exploitation pedagogique - revista „Florile gândului”, dec. 2008, "„Projet didactique”- revista „Actori pe scena educației” , nr.23, 2008, "„Faits de culture et civilisation françaises " travers le texte litteraire”- revista „Congruențe”, Simian, 2008, "„Suntem înfrățiți cu școala...” - revista
TEATRU-FORUM SAU TEATRUL OPRESAŢILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358898_a_360227]