1,013 matches
-
libertate și dreptate. În 1942, Norlandia lui Jacobs poate fi citită și ca un exercițiu utopic compensator. Visul conturează un teritoriu al purității și perfecțiunii. Profesorul Marduk este, ca și Mortimer sau mai târziu Hugo Kala din Luc Orient, un pontif al noii religii ce vizează eliberarea umanității. Invențiile sale sunt destinate grăbirii procesului de naștere al unei omeniri purificate de frică și de opresiune. Conspirația căpitanului Dagon, agentul marii puteri rivale, evoca improvizațiile ucigașe ale lui Olrik. Versatil și crud
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de la periplul caraibian și brazilian, Corto este din nou alături de Bouche Dorée și de Tristan Bantam. Pe vasul ce ancorează lângă ostrovul fermecat din largul Americii Centrale, li se alătură blonda Soledad și Jesus Maria, companionul ei, dar și cei doi pontifi ai gnozei europene, profesorul Steiner și anticarul Levi Colombia. Rasputin nu poate fi nici el absent de la această ultimă întâlnire. În adânc, acolo unde se aventurează ca scafandru Corto însuși, indiciile de pe frescele înecate arată că drumul către misteriosul continent
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
el strîngea cu ardoare mîna mamei. Am așteptat să fac a zecea sau a douăsprezecea călătorie la Roma pentru a mă duce eu Însumi la Vatican. Am avut norocul să ajung la Sfîntul Petru chiar În momentul În care suveranul pontif În persoană oficia liturghia sub baldachinul cu coloane răsucite al lui Bernini. Mă Însoțea Delphine. Sosiserăm cu taxiul, lucru cam frivol, poate, dacă ținem seama de generațiile de pelerini care suferiseră zdravăn Înainte de a intra În această sfîntă a sfintelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
se ivește cazul lui de Maistre.“ „Care de Maistre? am Întrebat eu. Joseph sau Xavier?“ „Joseph“. „Reacționarul?“ „Dacă a fost reacționar, n-a fost cât trebuia. Era un om ciudat. Rețineți că acest susținător al Bisericii catolice, tocmai În timp ce primii pontifi Începeau să emită bule Împotriva masoneriei, se face membru al unei loji, cu numele Josephus a Floribus. Mai mult, se alătură masoneriei, În 1773, când un rescript papal Îi condamnă pe iezuiți. Firește că de Maistre se alătură lojilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
-o privind chipul sfintelor tulburate de extaz, pe care am râvnit-o În răgazul ipocritelor mele adorări de chipuri virginale, o, Stăpână, frumoasă ești ca soarele, albă ca luna, iată, Îl reneg până și pe Dumnezeu, și Sfinții, și pe Pontiful Roman Însuși, mai mult voi zice, Îi reneg pe Loyola și jurământul criminal care mă leagă de Tovărășia-mi, implor o sărutare doar, și-apoi să mor. A mai făcut un pas, târându-se pe genunchii lui zbârciți, cu tunica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
în 1912 la Simbolul și îi va publica lui Tzara - la finele lui 1915, după plecarea la Zürich - o traducere din Walt Whitman („Song of myself“). Pe lîngă colaboratorii simboliști nelipsiți (Al.T. Stamatiad, Mihai Cruceanu, Eugeniu Speranția, Al. Vițianu), pontifii Al. Macedonski și I. Minulescu sau directorul I.M. Rașcu, e de remarcat prezența mai multor viitori scriitori de rezonanță: Hortensia Papadat-Bengescu, T. Arghezi, Perpessicius, B. Fundoianu, A. Maniu, G. Bacovia, F. Aderca, Ion Pillat, Cezar Petrescu, Filip Brauner-Brunea. Cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
-l apere; se afla încă la cheremul acelor nobili și preoți care la Ravenna erau considerați de mâna a doua. Nevoiți să-și plece adesea capul și să-și țină gura acolo, aici își dădeau aere și vorbeau ca niște pontifi, încercând să se-ntreacă în faimă. Voind fiecare să-și arate propria importanță, se aflau în necontenită rivalitate între ei și nu pregetau să-și demonstreze puterea călcându-i în picioare pe locuitorii sărmani care-i urau din această pricină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cugeta În tihnă. Făcu totuși cale-ntoarsă și tocmai se Îndrepta spre mașină cînd o mișcare ușoară venind dinspre sit Îi atrase atenția. De departe, semăna vag cu fumul papal care se Înalță la Vatican pentru a se vesti alegerea suveranului pontif. Aici, emanația evanescentă și albă părea că urcă din chiar inima dolmenului. Intrigată, se apropie de megalitul care Îi ajungea pînă la Înălțimea pieptului și Începu să tremure dîndu-și seama că era vorba de o bucată de văl de mireasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de la Vatican, o slujbă, Însuși Papa oficia, era Săptămîna Patimilor; chiar dacă Antonia nu era catolică, Papa era trimisul lui Dumnezeu peste pămînteni, peste o parte numai, dar asta Însemna mult: Antonia nu se mai simțea singură În stăruința ei: și Pontiful amintea uneori de pedeapsă; nimic nu avea să fie trecut cu vederea la Judecata de pe urmă. Antonia veghea. Thomas avea grijile lui. Deși folosea de mulți ani ordinatorul, nu avea nici pe departe cunoștințele necesare pentru a deveni hacker. Ar
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
să pîrjolească, fie și cu mîna Domnului, prunci nevinovați, măicuțe din mănăstiri, bătrîni, pe Papă? Nu; iar la o adică, Papa ar fi scăpat; pentru Antonia, chiar ortodoxă fiind, acesta era un reper important, obligatoriu: era unsul lui Dumnezeu! CÎțiva pontifi o făcuseră lată, oameni și ei, dar și atunci Îngăduința Cerului fusese mare. Ce mai, doar Papa ar fi scăpat, ar fi rămas singur pe un glod Încins, mergînd prin flăcări, călcînd pe jar. V-am zis de mii de
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ei ori cu alți barbați, mireni. Mai Încerca Papa să dreagă nițel lucrurile, dar mai mult le strica, ferindu-i de justiție, lăsîndu-i mai departe soldați ai Domnului, ascunzîndu-le, prin omisiune, numele; În Anglia fuseseră proteste de stradă cînd ajunsese Pontiful acolo; Antonia putea fi socotită Înger, fie și unul al apocalipsului, Îngerul negru, chiar Îi zicea, de la o vreme, În sinea lui, Thomas. Uită-te, Antonia, liniștită la toți despuiații din filmele pe care le vezi pe ascuns! Mai bine
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Niște stricați, toți! Va veni o zi! Nu! Poate, de acolo, de sus, ai văzut, Antonia, nu demult, cînd Papa a mers la Barcelona să sfințească Sagrada familia lui Gaudi, alaiul homo ce l-a Însoțit, la doi pași, pe pontif pe drumul pînă la catedrală. Nenumărate perechi de barbați se sărutau ostentativ, Antonia, la cîțiva pași de unsul lui Dumnezeu, care se uita la ei neputincios; nu le dădea liber să se căsătorească și religios, pentru asta erau nemulțumiți; de vreme ce
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
însă instantaneu înainte pe Sfântul Părinte Secund, atât de evocat până atunci, troienit de vremuri, înțelepțit de toate câte. Și avîndu-și sălașul în centrul unei neasemuite farfuri de porțelan, înconjurat cu un strat gros de ciuperci. - Pink Floyd, îl strigase Pontiful, făcîndu-i semne grațioase cu mâna. Am să-ți pun douăzeci și patru de întrebări. Ești catolic? - Nu prea sânt Adică nici nu m-am apucat bine... Nu sânt Sanctitatea Voastră... - Nu ești. Nu ești deloc... Dar ai să fii în curând. Amintește
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
stiluri de viață: generația „eu”, simplitatea voluntară, întrepătrunderea rolurilor, lipsa timpului și stilul de viață mixt; McCann-Erickson vorbește despre patru stiluri de viață britanice<footnote Philip Kotler, Managementul marketingului, Editura Teora, București, 1997, p. 248. footnote>: „avangardiștii” (interesați de schimbări), „pontifii” (tradiționaliștii britanici), „cameleonii” (cei care urmează curentul general) și „somnambulii” (cei mulțumiți cu realizări minime), iar firma BSN - unul dintre liderii mondiali în domeniul alimentar - a identificat șase segmente de cumpărători<footnote Charles Croué, Marketing International, De Boeck Université, 1994
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
stiluri de viață: generația „eu”, simplitatea voluntară, întrepătrunderea rolurilor, lipsa timpului și stilul de viață mixt; McCann-Erickson vorbește despre patru stiluri de viață britanice<footnote Philip Kotler, Managementul marketingului, Editura Teora, București, 1997, p. 248. footnote>: „avangardiștii” (interesați de schimbări), „pontifii” (tradiționaliștii britanici), „cameleonii” (cei care urmează curentul general) și „somnambulii” (cei mulțumiți cu realizări minime), iar firma BSN - unul dintre liderii mondiali în domeniul alimentar - a identificat șase segmente de cumpărători<footnote Charles Croué, Marketing International, De Boeck Université, 1994
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
din comorile părintești (fata știe, cu diplomație, să introducă aceste detalii, doleanța ei admirabil susținută verbal trebuia dublată și financiar). Dezinvoltura cu care susține deschis dreptul femeii de a alege, în fața unei personalități a vremii atât de importante cum era pontiful roman, dovedește curaj și o prospețime a gândirii. Este o ființă voluntară: „pe el l-am luat, pe el îl vreau și niciodată nu m-oi învoi cu altul, măcar să zică tata și alții orice ar zice”173, decisă să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
din comorile părintești (fata știe, cu diplomație, să introducă aceste detalii, doleanța ei admirabil susținută verbal trebuia dublată și financiar). Dezinvoltura cu care susține deschis dreptul femeii de a alege, în fața unei personalități a vremii atât de importante cum era pontiful roman, dovedește curaj și o prospețime a gândirii. Este o ființă voluntară: „pe el l-am luat, pe el îl vreau și niciodată nu m-oi învoi cu altul, măcar să zică tata și alții orice ar zice”173, decisă să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
absentia, importanța parodiilor de odinioară nu poate fi negată, căci simpla lor menționare, la un moment dat, în tratatele de poetică, oricât de rudimentară 71 ar fi terminologia acestora, atestă înclinația scriitorilor vremii, chiar și a celor de primă scenă, pontifi în genul lui Homer, de a-și încerca talentul în compoziții parodice. Mai mult chiar, anumite concepte lansate de Aristotel sau Quintilianus diferențiază net modul de a gândi și clasifica parodia în acel moment, în comparație cu modul în care este ea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
fiind ales questor în anul 68 î.Hr. Popularitatea i-a crescut din ce în ce mai mult, dar a crescut și ambiția sa. De aceea s a implicat în disputele și intrigile de la Roma, dovedind reale calități de politician. Reușește să fie ales mare pontif în anul 64 î.Hr. Gruparea sa politică, partidul popularilor, devenea tot mai puternică. Devenit guvernator al provinciei Spania, Caesar și-a demonstrat calitățile de militar și de administrator, care l-au făcut un candidat de seamă la funcția de consul
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
cu speranță. Papa Gelasius I (492-496), episcopul Romei îl cheamă insistent pe Dionisie să vină în Italia. Renumele cunoașterii limbilor greacă și latină, absolut necesare în nesfârșitele dispute teologice și în contactele bisericești ale epocii schismei acachiene, completat de preferința pontifului pentru tovărășia călugărilor studioși și înduhovniciți, respectiv a călugărilor „sciți” cărora li se adăugase și Dionisie Smeritul, au pledat pentru alegerea compatriotului nostru dintre alți monahi vestiți din capitala imperială. Aprecierea a fost reciprocă, acest lucru dovedindu-se prin remarcabilul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Pahomie. Pentru traducerile efectuate, Dionisie Exiguul a scris zece Prefețe: Prefață la traducerea în latinește a cărții Sfântului Grigorie al Nyssei, Despre facerea omului; Prefață la prima traducere a canoanelor grecești, către Episcopul Ștefan; Prefață la colecția de decretale ale pontifilor romani; Prefață la o altă traducere a canoanelor grecești; Prefață la traducerea în latinește a celor două epistole ale Sfântului Chiril, Episcop de Alexandria, adresate Episcopului Successus; Prefață la traducerea latinească a Epistolei sinodale a Episcopului Chiril; Prefață la traducerea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
apare noțiunea de „statut”, nu de „canon”. În Prefața către episcopul Ștefan, el precizează că a introdus în Colecția sa canonică tradusă „chiar și hotărârile Sinodului de la Sardica, precum și a celui din Africa”. În Prefață la colecția de Decretale ale pontifilor romani, epistola adresată preotului Iulian, Dionisie pune în circulație noțiuni, ca: „disciplina bisericească”, „hotărârile Întâistătătorului Scaunului apostolic din trecut”, „canoanele Sfinților Părinți traduse din grecește”, „conducerea în Biserică”, „autoritate respectabilă”, „măreția demnității sau a slujirii”, „cinstea demnității supreme”. În epistola
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
alte hotărâri”. Bineînțeles că cei avizați erau înșiși delegații papali și, implicit, Scaunul papal, întrucât atribuiseră paternitate niceeană canoanelor Sinodului de la Sardica pentru a justifica pretențiile necanonice, de jurisdicție universală, ale episcopului Romei. În aceeași Prefață, Dionisie își informa suveranul pontif că în prezenta Colecție nu a mai introdus „canoanele zise-apostolice și cele ale Sinodului de la Sardica, precum și cele ale provinciei africane”, pentru că „nu le primesc toți”, cu atât mai mult cu cât „aceste canoane” le prezentase deja în prima
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cu cîțiva ani înaintea evenimentelor de la 1848, care s-au extins de la Paris în toată Europa, emisese, odată cu Del primato morale e civile degli Italiani, ipoteza privind realizarea unificării italienilor în jurul Papei, sub forma unei confederații aflate sub conducerea suveranului pontif. Visul neo-guelf părea să devină realitate prin alegerea, în 1846, a cardinalului Mastai-Ferretti. Succesorul lui Grigore al XVI-lea, care și-a luat numele de Pius al IX-lea, urca pe tronul pontifical avînd reputația de liberal grație unei amnistieri
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
al lui Leon al XIII-lea, care era pe cale de a deveni ceea ce am numi foarte bine devoțiune, o adevărată adulare a papei. Ea este vizibilă în întărirea centralizării Vaticanului, acceptată de clerul bisericesc, ca și în dogma infailibilității suveranului pontif. Important era deci magisteriul pontifical, în general bine ales și popularizat cu grijă la fiecare nivel al ierarhiei bisericești. Deosebit de importante pentru evoluția democrației creștine au fost opțiunile lui Leon al XIII-lea, care, continuînd politica papei Pius al IX
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]