371 matches
-
habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: mistreț ("Sus scrofa"), cerb lopătar ("Dama dama"), căprior ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), vidră de râu ("Lutra lutra"), breb ("Castor fiber"), popândău european ("Spermophilus citellus"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), jderul de copac ("Martes martes"), hermină ("Mustela erminea"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult ori mai puțin colorați,licurici,șerpi,năpârci,gușteri,salamander,broaște țestoase de uscat și de apă, melci,omizi,viermi,greieri,lăcuste,furnici,gândaci,viespi,tăuni,țânțari,gărgăuni,libelule, cărăbuși,albine
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
mm/an). Este tipică vegetația de stepă, puternic modificată de om, care a luat în cultură majoritatea terenurilor. La marginea drumurilor și pe terenurile nelucrate vegetează pirul, colilia, știrul etc. Animalele specifice sunt rozătoarele: șoarecele de câmp, iepurele de câmp, popândăul etc. Numele satului provine de la stația CFR din apropiere, de pe magistrala 500 București - Suceava, unde opresc trenurile personale. Se află pe magistrala 500 CFR București Nord - Suceava - Vicșani. Are stație de oprire a trenurilor personale, aflată la de Gara Buzău
Gara Bobocu, Buzău () [Corola-website/Science/300815_a_302144]
-
stânjenelul galben, etc. Vegetația lemnoasă a luncilor cuprinde mai multe esențe moi. Întâlnim plop, răchită, salcie, arin, etc. Fauna aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe, cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii, rândunici (doar vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vânatului excesiv și necontrolat, unele populații de animale s-au rărit îngrijorător, drept urmare au fost
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
garbiță ("Limodorum abortivum"), buhai ("Listera ovata"), nufăr galben ("Nuphar lutea"), untul-vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis tridentata"), peștișoară ("Salvinia natans"), viorele ("Scilla autumnalis") sau ghimpe ("Ruscus aculeatus"). Printre speciile faunistice enumerate în acceași anexă a "Directivei Europene" se află două mamifere: popândăul ("Spermophilus citellus") și liliacul comun ("Myotis myotis"); o reptilă și doi amfibieni: țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina") și tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"); și cinci specii de pești: țigănuș ("Umbra krameri
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
5%) și sud-vest (10,1%). Cel mai important curs de apă care traversează comuna pe direcția vest-est este râul Bârlad, afluent al Siretului. Specii de faună: șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), potârnichea ("Perdix perdix"), cârtița ("Talpa europaea"), popândăul ("Spermophilus citellus"), iepurele de câmp ("Leporidae Lagomorfa"), vulpe ("Canidae carnivora"), mistrețul ("Sus scrofa"), viezurele ("Meles meles"). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Dumești, Vaslui () [Corola-website/Science/301879_a_303208]
-
Călărașiului și împrejurimilor sale este variată, clasificându-se în 3 categorii: Deși stepele propriu-zise ale zonei au dispărut, fauna caracteristică acesteia s-a refugiat către zonele împădurite constituind astăzi un tot unitar. Speciile reprezentative sînt: 1) rozătoarele, dintre care amintim: popândăul (Citellus citelius), cățelul pământului (Spalax leucodon), iepurele de câmp (Lepus europaeus); 2) carnivorele sunt reprezentate de: vulpea comună (Vulpes vulpes), viezurele (Moles moles) și, foarte rar, lupul (Canis lupus), dihorul de stepă și dihorul comun; 3) păsările indigene și migratoare
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
de Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, efectivele de vânat sînt în continuă creștere, îndeosebi la căpriori și porci mistreți, de la care s-au obținut trofee medaliate cu aur la concursuri interne și internaționale. 1) rozătoarele, dintre care amintim: popândăul (Citellus citelius), cățelul pământului (Spalax leucodon), iepurele de câmp (Lepus europaeus); 2) carnivorele sunt reprezentate de: vulpea comună (Vulpes vulpes), viezurele (Moles moles) și, foarte rar, lupul (Canis lupus), dihorul de stepă și dihorul comun; 3) păsările indigene și migratoare
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
variate, având bioceneza cu rol mare în procesele de pedogeneză. Pe sol și în sol trăiesc animale nevertebrate (viermi, insecte, larve, cochilii), animale vertebrate, rozătoare în special: șoarecele de pământ (Microtus agrestis), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), cârtița (Talpa europea), popândăul (Otellus citellus), iepurele de câmp (Lepus europaeus). Animalele cel mai des întâlnite sunt: hârciogul (Cricetus cricetus), vulpea (Vulpes vulpes), lupul (canus lupus). Dintre cele mai întâlnite păsări amintim: grangurul (Oridus oridus), coțofana (Picapica), potârnichia (Cortunix), barza (Ciconium ciconium), pupăza (Upupa
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
flora spontană se întâlnesc arbuști fructiferi cu pondere economică mică: soc negru, porumbar, alun, păducel, cireș sălbatic. Efectivele de vânat (existent și optim) sunt constituite din iepure, vulpe, mistreț și căprioară. Fauna mai prezintă elemente tipice de stepă și silvostepă: popândău, șoarece de câmp, șobolan de câmp, nevăstuică și cârtița. Păsările sunt reprezentate de cioară, pițigoi, gaiță, ciocârlie, privighetoare, sticlete, cuc, găinușă, barză, rață pitică, nagâț, iar reptilele de șopârle și șerpi. Un loc important îl ocupă fauna piscicolă. Printre speciile
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: vidra de râu ("Lutra lutra"), popândău ("Spermophilus citellus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), năpârcă ("Natrix natrix"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), broasca-de-pământ ("Pelobates fuscus"), broască-de-mlaștină ("Rana arvalis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), broasca râioasă brună
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
iarba de sărătură și păiușca. Pe izlazuri cresc buruienile cu spini și buruienișul cu scai măgăresc. Vegetația lemnoasă este reprezentată de specii de salcâm, pin, molid, porumbar, plop și salcie. Fauna este caracteristică silvo - stepei, fiind reprezentată de rozătoare ca popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp și iepurele de câmp. Sporadic se mai întâlnesc și alte specii de animale, cum ar fi mistrețul, vulpea, cârtița și căprioara. Păsările sunt reprezentate de pescărușul alb, fazanul, vrabia, ciocănitoarea, graurul, țarca, sticletele, cucu, șoimul, bufnița
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
dea ordine, de zici că au toți halucinații.“ Îl văzusem, dar nu vroiam să-i spun. Se umflase destul în pene, parcă vorbea de la catedră. Uitase complet de cutremur; de vin, nici nu mai pomenesc. Stăteam pe uscat, noaptea, ca popândăii. „E cam aceeași poveste, cu alți actori.“, a continuat Mihnea, imperturbabil. „Eu, de exemplu, am vrut să aflu cum va arăta geografia Orientului Mijlociu peste cincizeci de ani. Am introdus datele, am pus programele la lucru și-acum aștept rezultatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și se strecoară dintr-un salt afară, singur și turbat, cu arma-ntinsă, zorit să treacă peste orice fel de opoziție. Rapid, Îngerul reîncuie și apasă pe comutator, scufundând camera într-o beznă cvasi-totală. Bogdănelu'-Nebunu' chițăie ascuțit, ca un popândău speriat și-și zbiară refrenul: Dă și mie cinci lei! Din exterior, pocnesc două împușcături succesive. O clipă de liniște ... Apoi, către fereastră, vine pe o traiectorie balistică, boltită, o boccea, un obiect rotund, ca o minge de fotbal, care
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
a patului cu apă, și Brandy zise: — Am aflat cine-i Dumnezeul adevărat. Agentul imobiliar era la zece secunde distanță. Sari la toate minunile naturii care trec pe lângă noi ca-n ceață, iepuri, veverițe, cascade învolburate. Asta-i mai rău. Popândăi săpând bârloguri subterane. Păsări cuibărindu-se în cuiburi. — Prințesa B.A. este Dumnezeu, îmi zice Seth în oglinda retrovizoare. Sari la momentul când agentul imobiliar din Spokane strigă de la baza scărilor. Proprietarii castelului de granit veneau pe drumul de acces
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
măciucă. Sfânta de pe Vale, vrăjitoarea, numai Îi privi cu un fel de milă. În jurul ei puțea a pucioasă. De gât Îi atârna un șarpe albăstrui care zvârlea furca neagră a limbii. Prin spărturile zdrențelor Își ițeau capetele gușteri și broaște, popândăi, salamandre portocalii și Încete, nevăstuici furișate, câte o rădașcă În platoșă lucitoare, clămpănind din cleștii fioroși. Gemeau, răsuflarea scurtă le ardea piepturile. Se Împiedicau În ciolane vechi de vite ori alunecau pe leșuri ce putrezeau, colcăind de târâtoare. Din când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și mobilă, fructele de pădure, plantele medicinale, ciupercile sunt folosite pentru sănătatea oamenilor, pădurea și poienile sale oferind și posibilitatea unor interesante drumeții. Fauna este, în general, săracă, fiind diminuată în urmă expansiunii activităților umane. Mai reprezentative sunt rozătoarele(cârtita, popândăul, șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, ariciul, dihorul). Se întâlnesc și specii caracteristice pădurii: vulpea, căprioara, mistrețul. Păsările sunt reprezentate de: sticlete, graur, ciocârlie, porumbel, turturica, guguștiuc, pupăza, vrabie, cioară, rândunica, prepelița, mărăcinar, lăstun, ș.a. Dintre reptile, întâlnim șarpele de casă
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
mai degrabă: „Eu m-am chinuit destul cu calul meu, luați-vă și voi un câine și o să aveți aceleași probleme cu urmele de câine prin livadă”! Vlad Roman: Situația este foarte subtilă. Imaginați-vă un alt „accident de suflet”: popândăul roșu de pe colină! E o problemă legată de modul În care Horea a ales calul. Horea Poenar: L-am ales pentru că era În Nichita Stănescu. Vlad Roman: Dar nu l-ai ales numai pentru asta. Gândește-te că este o
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
problemă legată de modul În care Horea a ales calul. Horea Poenar: L-am ales pentru că era În Nichita Stănescu. Vlad Roman: Dar nu l-ai ales numai pentru asta. Gândește-te că este o structură care funcționează. Pe când „urma popândăului În iarba umedă a dimineții”... Horea Poenar: Asta deschide o discuție, pentru că nu știu dacă nu se Întâmplă așa din cauza prea multor prejudecăți pe care le avem și a unor chestiuni de educație, care țin de credință. Cornel Vâlcu: El
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Completând ciclul natural soluri-vegetație, fauna din zonele forestiere era reprezentată prin animale sălbatice (bouri, mistreți, căprioare, vulpi, lupi, jderi, pârși, bursuci, veverițe, cerbi lopătari), păsări (coțofene, cinteze, pițigoi, turturele, bufnițe, corbi, ciori), reptile (șerpi, șopârle, salamandre), rozătoare (iepuri, șoareci, șobolani, popândăi, hârciogi, cârtițe) și insecte (fluturi, bondari, cărăbuși). În jurul apelor viețuiau vidre, nurci și variate păsări de apă (cocostârci, berze, rațe), iar mediul acvatic includea specii diverse de pești (crap, șalău, somn, știucă, caras, babușcă, oblete). Aceste specii de animale sunt
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au carabidele, furnica roșie (Foenica rufa) care se hrănesc cu larve, omizi și alți dăunători (V. Băcăuanu, 1880). FAUNA SILVOSTEPEI Este mai săracă, ea având mult de suferit de pe urma expansiunii activităților umane. Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândău (Citellus citellus), cățelul pământului sau orbetele (Spalax leucodon), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), șobolanul de câmp (Apodemus agraris), hârciobul (Cricetus cricetus), iepurele de câmp (Lepus europaeu) etc.Acestor mamifere li se alătură și altele, specifice zonei forestiere vecine (căprioara, mistrețul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
îi este caracteristică o anumită grupare de animale. În regiunile de câmpie și podișuri joase, cu vegetație de stepă și silvostepă, sunt specifice animalele mici care se hrănesc cu ierburi și semințe. Între acestea sunt rozătoarele (șoarecele de câmp, hârciogul, popândăul, iepurele etc.) și diferitele specii de păsări (prepelița, dropia). În regiunile de câmpii înalte, dealuri și munți cu o vegetație de păduri există cea mai mare varietate de animale, diferențiate pe etaje. În pădurile de stejar și fag viețuiesc vulpea
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mai multă umiditate, solurile sărăturoase care au conținut mare în săruri. Solurile din lunci sunt folosite pentru legumicultură, cele sărăturoase, cu pajiști sărace, pentru creșterea vitelor, iar cele pe nisip pentru viticultură. 66 GEOGRAFIE FIZICĂ Sol brun-roșcat Cernoziom cambic Cerb Popândău PROTECȚIA ȘI CONSERVAREA MEDIULUI NATURAL Dezvoltarea societății a fost însoțită de modificări pe care omul, prin diverse acțiuni, le-a impus mediului natural. Tăierea pădurii pentru folosirea lemnului sau pentru extinderea suprafețelor de pășunat, desțelenirea stepei și a silvostepei pentru
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
regiunilor de dealuri joase; c) regiunilor de câmpii înalte. II. Completați propozițiile de mai jos cu informația corectă: 1. Cea mai întinsă suprafață forestieră se află în Carpații ........ 2. Zona de vegetație alpină se află la o altitudine de ............... 3. Popândăul este un animal rozător specific zonei de .............. 4. Cernoziomurile fac parte din clasa de soluri numite ............... 5. Solurile din regiunile montane se numesc ........................... III. Definiți noțiunea de zăvoi. IV. Caracterizați vegetația, fauna și solurile pentru o singură unitate de relief
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de foioase și sunt reprezentate de mamifere ca: mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreoleos), vulpea (Canis vulpes), lupul (Canis lupus), viezurele (Melis melis), pisica sălbatică (Felix silvestris). Fauna de terasă și de versanți cuprinde animale specifice silvostepei și pădurii de foioase: popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricitus), șoarecele de câmp (Mieratus arvalis), șoarecele de stepă (Sicesta subtilis), șoarecele de pădure (Apodemus agrarius), la care se adaugă iepurele de câmp (Lepus europacus), cățelul de pământ (Spalax leucodon), veverița (Sciurus vulgaris), părușul, 116 șoarecele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]