376 matches
-
Morariu - revista FătFrumos nr. 5 6/1932, Suceava) * „Deșteptarea a apărut ca ziar poporal până la încetarea ziarului „Patria” în 1900 când a devenit ziar politic.” A fost o pierdere care nu a putut fi reparată nici prin scoaterea altui jurnal poporal - Deșteptarea Poporului” George Tofan din Viața Românească nr.3, 1906) * Deșteptarea, gazetă pentru țărani, (1893-1904) are merite deosebite în problema susținerii cabinetelor de lectură, publicând articole de fond, statutul tip (27 iulie 1895), regulamentul (în nr.7/1899), continuând ceea ce
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
despre rectorul lor?...” * Foaea Poporului Foaea Poporului, când ziarul Patria a reapărut la 7 februarie 1909 - 27 noiembrie 1910, el consemna vestea preluată din publicația Tribuna de la frații noștri de peste munți”: „Azi a apărut nr.8 al bunei noastre foi poporale - Foaea Poporului. Din cele 22 articole și articolașe, care se cuprind în acest număr, remarcăm articolul „Bucovina.” Foaea Poporului va da pe rând portretele mai multor fruntași români din Bucovina. În numărul de azi este portretul tânărului și zelosului luptător
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din Bucovina ori „Armonia” - pentru cultivarea muzicii naționale și Societatea „Lumina” - a cantorilor ziarul a pus accent pe folosirea literaturii în ce privește creșterea sentimentului românesc în Bucovina. La Foița Gazetei Bucovina sau publicat producții de tot felul în sensul acesta: „Credințe poporale bucovinene” de Dimitrie Dan, paroh în Lujeni, în 19 episoade; Glume și povești de Dimitrie Stăncescu, cu o scrisoare din 16 octombrie 1894 semnată de Al Vlahuță, care apreciază că: „editorul n-a știrbit nimic din podoabe și arta lor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pozitiv pentru toate timpurile și împrejurările, dreptul său de existență pe acest pământ.” Luptând pentru „deplina și libera dezvoltare a limbii noastre materne, egala ei îndreptare pe toate terenurile vieții publice a localităților locuite de români”, „ pentru ca învățământul în școalele poporale, primare și secundare să se așeze pe singura bază pedagogică primită și recunoscută de știință”, să „facem ca biserica să fie pusă în posibilitatea de a urma și în viitor a fi pentru Români ceea ce a fost în trecut - un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
societate „Stejarul” din suburbia Cernăuților-Horecea se aranjează pentru duminică 13/25 iulie 1897 o petrecere împreunată cu teatru de diletanți și un concert în casele domnului Lomoș - proprietar în Horecea”, iar „poporenii din Siret aranjează la 18 iulie o petrecere poporală împreună cu o reprezentațiune teatrală, cântări și declamațiuni...” Societăți de cetire au fost încurajate și susținute și în localitățile din Suceveni, Ceapor, Pătrăuți pe Suceavă, la pădurea Cirîncău, Corecti, Marginea. „Scopul cabinetelor de citire” se intitulează un articol semnat Radu Sbierea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
limbii române se îngemănează cu alte inițiative ale ziarului. La rubrica „Biserica și școala” citim despre „O nouă desconsiderare a limbei române”. Czernowitzer Zeitung din 21 iulie 1897 publica un concurs pentru ocuparea mai multor posturi de învățători la școlile poporale ale Cernăuților și Caliceanca.” Și de data aceasta limba Țării este total desconsiderată, căci nici un singur cuvințel nu se cere de la competenți cunoștințele lor. Drept dovadă sunt admiși nu mai puțin de patru învățători pentru limba ruteană, singurul - Rusnak mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuțiul să trăiască îngrozitorul exod polonez, suflarea românească fiind grav și dureros afectată. Mare centru cultural românesc, Cernăuțiul devine un teritoriu al bejeniei, al pribegiei, al împrăștierii valorilor, un refugiu, neașteptat... * Steluța Steluța, foaie pentru poporul român de la țară, ziar poporal, era scoasă de două ori pe lună de Simeon Cobilanschi, paroh în Chorovia - județul Cernăuți. Ea purta ca motto: „Luminează-te și vei fi. Lucrează și vei avea.” Primul număr a apărut la 9/21 septembrie 1883. Cuprindea sfaturi economice
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
an, iar în al doilea an doar un singur număr. Gazeta Steluța, „foaie pentru popor” a lansat ideea cabinetelor de lectură, dar meritul principal în această privință îl are „Revista politică” de la Suceava (18861891) și tipărită la Cernăuți. În foia poporală, Steluța nr.15 din 18 aprilie se relatează că în ziua de 11 martie 1884 s-a deschis un cabinet de citire în satul Toporăuți, județul Cernăuți; la îndemnul și sub îndrumarea preotului Grigore Vorobchevici. „Cabinetul a hotărât să închirieze
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
deosebea prea mult de programul pe care îl avusese Patria, n-a fost suficient acceptat, ziarele din Ardeal și din România făcându-i o primire puțin favorabilă,chiar neprietenoasă. Lupta dintre ziarele Timpul și Deșteptarea, care se transformase din organ poporal în organ politic, trecut sub conducerea lui Atanase Gherman, era fățișă, ireconciliabilă. După 75 de numere, Timpul a înclinat totuși armele slavei, în nr.75 al său, sub titlul „Timpul se află pe patul de moarte” citim: „Mărturisim fără înconjur
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
neobservat la cele veșnice... Istoria, desigur, se face cu unii din aceștia.” (Cronica din revista „Tudor Pamfil” nr.1 6/1928, reprodus din Neamul Românesc din 6 ianuarie 1928). * Voința poporului Voința Poporului, (1 octombrie 1902 - 11 octombrie 1908), organul poporal independent, este ziarul noului partid condus de doi luceferi noi ai vieții politice din Bucovina - Florea Lupu și Aurel Onciul, care jucându-le țăranilor înaintea ochilor mirajul unor revendicări economice și sociale, condiții de trai prospere, dar introducând lupta de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
popor de Nico Cărăuș; 7. Strofe de Ioan Popșior; 8. Ziua și noaptea la popor, credințe poporane adunate de dna Elena Voronca; 9. Amintiri despre Eminescu, de dr. Radu Sbiera (conținând tabele cu testimoniile școlare ale lui Eminescu de la școala poporală și gimnaziul+ din Cernăuți; 10. Poezii de Filimon Taniac; 11. Concertul, nuvelă de Adrian Forgaci. (Din Deșteptarea nr.47/1903) * Almanahul evreesc pentru România Mare Almanahul evreesc pentru România Mare, cu calendarul pentru anul 5683 (19221923), anul I, editor dr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
adaptând ortografia stabilită de Academia Română din București. Publicația are un conținut bogat un timp: proză, cronici literare, versuri, literatură populară, cercetări filologice și lingvistice, materiale istorice și de critică literară, recenzii cuprinzătoare și la obiect, iar din literatura folclorică - poezii poporale, datini, obiceiuri, descântece etc. În Aurora semnau: Samson Bodnărescu, Enea Hodoș, Simion Fl. Marian, C. Morariu, T.V. Ștefanelli, N. Lazu, G.V. Ștefaneli, Dimitrie Dan, iar colaboratori externi îi avea pe I.I. Trutzescu și T.V. Păcățeanu, nume necunoscute în literatură. S.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Samson Bodnărescu, Enea Hodoș, Simion Fl. Marian, C. Morariu, T.V. Ștefanelli, N. Lazu, G.V. Ștefaneli, Dimitrie Dan, iar colaboratori externi îi avea pe I.I. Trutzescu și T.V. Păcățeanu, nume necunoscute în literatură. S. Fl. Marian semna articolele referitoaere la literatura poporală: obiceiuri, moravuri, datini. Cu timpul, revista devine plină de teme științifice, de studii filologice și istorice, iar partea literară este redusă la câteva poezii semnate de I.I. Bumbac, ca și partea științifică. Doar T.V. Stefanelli mai publica câteva comedii. Conștient
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Societatea Academică română „Dacia”. Deosebit de partea calendaristică, conținea diferite poezii, cântece, chiuituri și cimilituri, precum și bucăți de proză ca povești și legende scurte, selecționate și redate anume pe înțelesul copiilor. Este precedat de un cuvânt introductiv adresat elevilor școalelor noastre poporale, îndemnându-i să învețe, să respecte părinții și să lupte pentru țara noastră mărită. Adresa: Hotel Paris, strada Regele Ferdinand nr. 2 Cernăuți. Se transmitea gratuit și copiilor școlari din Basarabia. * Calendarul „Glasul Bucovinei” pe anii 19191940 Calendarul „Glasul Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1923 a avut 472 de pagini, 1924 - 524 pagini, 1925478 pagini, 1926 -364 pagini. La Candela nr.9-12/1923 se adăuga suplimentul de 50 de pagini cu „Grija cea mai mare trebuie s-o avem de viața cea veșnică”, scriere poporală, de preotul Constantin Morariu, redactată la Cernăuți 1923, la Institutul de Arte Grafice „Glasul Bucovinei”. Candela pe anii 1931 și 1932 nu mai nominalizează persoana directorului și administratorului. Începând cu anul 1934, Candela are conducător și redactor pe prof. univ.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
al foii și editor dr. Ambrosiu Dimitrovțæ (Dimitrovici), cu tiparul lui Rudolf Echardt, Cernăuți. Comitetul de redacție al foii adresându-se „Către cetitori” le spune că „națiunea română din Austria, punând în aplicare spusa poetului transilvan „cu neuitatul său imn poporal «Deșteaptă-te române» a dat viață în anii din urmă „Reuniunii române de leptură” care, dezvoltându-se, acum s-a transformat în „Soțietate pentru literatură și cultură în Bucovina.” Scopul acesteia este de a concentra puterile spirituale naționale din patria
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apucăm dar de lucru cu ajutorul lui Dumnezeu!” Și publica Kera Nastasia sau Mania pensiilor de V. Alecsandri, poezii - Defira de S.G. Vârgolici - dedicate poetului V. Alecsandri, un necrolog dlui Ambroziu Dimitrovici, un studiu „Mișcări în cestiunea unificării ortografiei române”, Cântece poporale, bibliografie, extrase din protocoalele ședințelor Comitetului Societății. Foaea aduce mărturii și despre ceea ce făcea biserica în vremea aceasta. Ziarul Albina din Viena consemna că deși primele încercări făcute în 1865 de către teologii din Cernăuți au fost paralizate, „cu ocazia serbării
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
austriacă.” „Cel mai fecund colaborator bucovinean al Foaiei a fost poporul cu producțiunile sale artistice, spune Const. Loghin în „Istoria literaturii române din Bucovina 1775-1918”. Editura Alexandru cel Bun, Cernăuți - 1996. Acestora li se dă cuvenita atenție. Se publică legende poporale, una despre imigrarea lui Bogdan Dragoș în Moldova de L.G.B. (Gherasim Buliga), Cimilituri române poporale de Ion B. (Bumbac?), dar mai ales un număr foarte mare de poezii poporale, culese din toate părțile Bucovinei. Și ceea ce e mai important, poeziile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
spune Const. Loghin în „Istoria literaturii române din Bucovina 1775-1918”. Editura Alexandru cel Bun, Cernăuți - 1996. Acestora li se dă cuvenita atenție. Se publică legende poporale, una despre imigrarea lui Bogdan Dragoș în Moldova de L.G.B. (Gherasim Buliga), Cimilituri române poporale de Ion B. (Bumbac?), dar mai ales un număr foarte mare de poezii poporale, culese din toate părțile Bucovinei. Și ceea ce e mai important, poeziile acestea, probabil la îndemnul lui Gh. Hurmuzachi, care are și o notă în sensul acesta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuți - 1996. Acestora li se dă cuvenita atenție. Se publică legende poporale, una despre imigrarea lui Bogdan Dragoș în Moldova de L.G.B. (Gherasim Buliga), Cimilituri române poporale de Ion B. (Bumbac?), dar mai ales un număr foarte mare de poezii poporale, culese din toate părțile Bucovinei. Și ceea ce e mai important, poeziile acestea, probabil la îndemnul lui Gh. Hurmuzachi, care are și o notă în sensul acesta, se publică așa cum circulau în popor, fără a fi atinse de mania îndreptării, pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
credință și datini.” Semna versuri: Eusebiu Camilar (Grădina pustie, nr.1/1933). În numărul 5-12/1931-1932 apare articolul: S.Fl. Marian, Amintiri cu prilejul împlinirii unui sfert de veac de la moartea lui. O carte necunoscută de S.Fl. Marian „Poezii poporale” din Bucovina. * Țara Fagilor, revista dlui Const. Milici își continuă - desigur cu sacrificii - apariția. Pentru Bucovina, o nouă revistă literară nu poate fi decât îmbucurătoare. Totuși Țara Fagilor a deziluzionat pe cititorii de literatură bucovineni. Contribuțiile originale ale colaboratorilor acestei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
februarie 1909 - 27 noiembrie 1910); Viața nouă (6 ianuarie 1912 - august 1914). PARTIDUL CONSERVATOR ROMÂN DIN BUCOVINA Creat la 16 martie 1900 - președinte Ioan Volcinschi; organ de presă: Timpul. La 20 iunie 1902 se creează o conducere unică cu Partidul Poporal Național Român din Bucovina iar în iulie 1902 se unesc. PARTIDUL DEMOCRATIC AL UNIRII DIN BUCOVINA Este fondat la 15 septembrie 1919, președinte prof. Ion Nistor; membrii marcanți în conducere: Iancu Flondor, Doru Popovici, Vasile Bodnărescu, Dimitrie Marmeliuc. Organ de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
conducerea lui Aurel Onciul. Organ de presă, succesiv: Privitoriul, Voința poporului, Foaia poporului. După februarie 1903 P.Ț.D. colaborează cu autoritățile austriace și celelalte naționalități din Bucovina, în 1904 încheie o înțelegere cu ucrainenii, germanii și evreii împotriva Partidului Poporal Național Român și a Partidului Conservator Român, iese victorios în alegerile din iulie, dar în interiorul tovărășiei realizate se ivesc neînțelegeri în ce privește împărțirea funcțiilor, diferende în urma cărora P.Ț.D rupe colaborarea și creează împreună cu Partidul Conservator, la 17 iulie 1905
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scrisului lui Gane: "Limba în care se prezentau reproducea întocmai graiul de obște din timpul acela. Felul său de povestire este simplu. În nuvelele sale nu vom găsi niște intrigi țesute cu rafinărie. Firul curge limpede. Forța autorului este limba poporală... A voit să ne dea o limbă curată românească, întocmai cum o vorbește poporul de obște: clară, naturală și neforțată prin imitări de ziceri neaoșe anume căutate. Și a reușit deplin". Calitatea principală a nuvelelor lui Gane stă, după Vulcan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să-și dezvolte ideile pe plan teoretic și să acționeze pentru punerea lor în aplicare (21). În 1911 publică o nouă lucrare de fapt o amplă scriere de pedagogie școlară intitulată modest Plan de învățămînt și îndreptar metodic pentru școlile poporale confesionale greco-orientale române de sub jurisdicțiunea bisericii greco-orientale române din Ungaria și Transilvania. Aceeași idee a caracterului național al educației l-a urmărit și în elaborarea valoroasei sale lucrări Din istoria literaturii didactice românești (1916). Criteriul de apreciere a valorii bucoavnelor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]