377 matches
-
Pe de altă parte, în perioada 1867-1918 marea majoritate a românilor care studiaseră la universitățile ungare proveneau din această provincie. Accesul la instrucție și educație a fost permisiv primordial categoriilor sociale de jos, cele care studiau în așa-zisele școli poporale. Astfel de instituții școlare își au începuturile în perioada Luminilor, iar efectele reformelor lansate de Maria Theresia și Iosif al II-lea și continuate chiar și după 1790 și-au pus amprenta asupra sistemului educațional elementar până la Revoluția de la 1848
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
perioada dualismului austro-ungar, majoritatea etnică din provincie o forma populația românească. În consecință, școlile comunale și confesionale cu limba română de predare, susținute material numai de locuitorii români din așezările bănățene, ocupau un loc însemnat în structura generală a învățământului poporal elementar. Spre pildă, în anul școlar 1904-1905, școlile comunale și confesionale, cu activitățile desfășurate în limba română, reprezentau în totalul instituțiilor școlare elementare 76,5% în comitatul Caraș-Severin. Debutul maghiarizării prin școală și educație s-a produs inițial prin Legea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Coroanei austriece. Conform Regulamentului, comunitățile locale aveau obligația de a întreține școala și învățământul, apoi prevedea defalcarea funcției de învățător de cea a preotului, stabilea calitățile morale și nivelul de instruire ce urma să le întrunească învățătorul, stipula conținutul învățământului poporal (se preda citirea și scrierea, aritmetică și religie, învățături morale și cântări bisericești), impunând necesitatea uniformizării materiilor și a metodelor de predare. Planul mai impunea ca școala să fie frecventată de copii între 6-12 ani, apoi o dublă subordonare a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
considerată de cercurile aulice, în spiritul iluminismului, drept soluție panaceu în vederea asigurării ordinii sociale. Consiliul Locotenențial, în baza unui decret imperial, prin ordinul nr. 28.128, din 13 septembrie 1784, solicita comitatelor să elaboreze proiecte detaliate de organizare a școlilor poporale în limbile naționale din Banat, în conformitate cu realitățile concrete locale. Ca și în celelalte domenii în care s-a manifestat, reformismul a făcut o amplă popularizare numeroaselor decrete și legi școlare, în vederea cunoașterii conținutului reformelor în societate. Cu toate că în procesul de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
imperială din 9 februarie 1811. Planul acestui director de școli ortodoxe, sancționat prin rezoluția imperială din 29 august 1812 și publicat în 1813, avea în componența sa 23 de puncte, ce se refereau la următoarele prevederi: susținerea materială a școlilor poporale din fondul scolastic comun al școlilor ortodoxe și de către proprietarul de pământ local, ale cărui drepturi și obligații au crescut; obligația comunității în construirea și întreținerea școlii locale; numirea învățătorului cu acordul obștii și al directorului școlar, dar și garantarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cărui drepturi și obligații au crescut; obligația comunității în construirea și întreținerea școlii locale; numirea învățătorului cu acordul obștii și al directorului școlar, dar și garantarea unei mai mari stabilități a acestei funcții didactice; interzicerea implicării clerului în activitatea școlilor poporale care erau subordonate direct administrației școlare din provincie; obligativitatea frecvenței școlare. Conform aprecierilor lui C. D. Loga, într-o prefață care făcea elogiu inspectorului regal al școlilor ortodoxe, la începutul secolului XIX directoratul Timișorii avea 180 de școli, iar cel
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
obligativitatea frecvenței școlare. Conform aprecierilor lui C. D. Loga, într-o prefață care făcea elogiu inspectorului regal al școlilor ortodoxe, la începutul secolului XIX directoratul Timișorii avea 180 de școli, iar cel al Caransebeșului avea 238 de școli confesionale și poporale. Preparandia din Arad devine unul din centrele culturale și politice românești, alături de cea din Oradea, în preluarea inițiativei în mișcarea culturală și politico-națională a românilor. Profesorii acestei instituții au provocat o adevărată mișcare pentru numirea unui român în fruntea cercului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
o intensă activitate didactică și de manageriat a învățământului românesc de pe arealul Regimentului valaho-iliric al cărui sediu era în Caransebeș. Între anii 1807-1811 el a îndeplinit competențele de director al școlilor din Banat. În activitatea sa de îndrumare a învățământului poporal din Banat, Obradovici a insistat pe funcția formativă a științei și literaturii, pe care le considera, în manieră luministă, drept factori de emancipare intelectuală a tineretului. Pe linie luministă de gândire, pedagogul bănățean a tipărit la Buda, în 1805, Povățuirea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
instrucția și educația în perioada iluminismului românesc din Banat, realizată după pedagogul german Niemeyer. Statul austriac a menținut sub un control constant școlile ocolind, cel puțin până în 1862 ierarhia ecleziastică. În acest fel, spiritul laic s-a impus în școala poporală și a promovat introducerea științelor în învățământ. Până la reforma din perioada liberală, statul a promovat constant reforme pentru modernizarea învățământului, de sus în jos, folosind eficient directoratele școlare locale și directorii ce se aflau în fruntea acestora. Concomitent, monarhia a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cel puțin până la nivelul anului 1862, reiese primordial politica școlară promovată de autoritățile laice, biserica fiind nesemnificativ prezentă în politica școlară generală. În imensa lor majoritate, circularele școlare reflectă o imagine robot asupra învățământului și a vieții cotidiene din cadrul școlii poporale. Printre datoriile învățătorului cel mai des invocate în asemenea documente, una rămâne leitmotiv în relatările directorului districtual și anume trimiterea la termen și în structura recomandată de directorate a situațiilor semestriale privind starea frecvenței școlare și rezultatele la examenele finale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
orânduiala guvernului Ungariei, prin care se fixa vacanța elevilor de 5 săptămâni vara, anul școlar începând în septembrie și încheindu-se în august. Inspectorul Nicolae Temesvari a fost preocupat în mod permanent de predarea și însușirea limbii maghiare în școlile poporale românești. Învățătorii care nu stăpâneau această limbă erau eliminați din învățământ. Același inspector școlar produce o altă modificare în practica didactică, instituind un corp de învățători centrali, împuterniciți cu difuzarea cărților didactice. Astfel, au devenit ,,țentralici învățători” trei dascăli din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
latin, cei care nu cunoșteau literele latine urmând să le învețe. Printr-o circulară din 11 iunie 1859 se instituie subordonarea școlii ierarhiei bisericești, măsura devenind aplicabilă începând cu 15 ianuarie 1862, prin care se inaugurează caracterul confesional al școlilor poporale. De data aceasta, episcopul devenea inspectorul suprem al școlilor din dieceză, protopopul devenea inspector districtual în aria protopopiatului său, iar parohul devenea inspector școlar local. Pe lângă acesta se mai alegea un inspector din rândul mirenilor. Constantin Ianovici a fost preocupat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în ședința a XII-a din 15 octombrie, a aprobat organizarea provizorie a învățământului național confesional în Mitropolia ortodoxă română. Sinodul Episcopiei Caransebeșului a hotărât punerea lui în aplicare. Noua organizare statua că în Biserica ortodoxă română se înființau școli poporale inferioare, școli poporale superioare (capitale, normale), școli cetățenești și preparandii (institute pedagogice). În acest caz, fiecare comună urma să înființeze și să întrețină cel puțin o școală populară inferioară confesională, iar comunele care nu beneficiau de mijloace suficiente și se
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
XII-a din 15 octombrie, a aprobat organizarea provizorie a învățământului național confesional în Mitropolia ortodoxă română. Sinodul Episcopiei Caransebeșului a hotărât punerea lui în aplicare. Noua organizare statua că în Biserica ortodoxă română se înființau școli poporale inferioare, școli poporale superioare (capitale, normale), școli cetățenești și preparandii (institute pedagogice). În acest caz, fiecare comună urma să înființeze și să întrețină cel puțin o școală populară inferioară confesională, iar comunele care nu beneficiau de mijloace suficiente și se găseau la o
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
situație similară s-a produs și în comuna Bobda. Din această realitate au izvorât numeroasele proteste ale românilor bănățeni împotriva presiunilor făcute de organele statului pentru a modifica caracterul școlilor confesionale. Învățământul primar bănățean a fost categoric dominat de școlile poporale confesionale, cu predarea în limbile materne ale populației din provincie. Autoritățile de stat s-au prelevat de prevederile legislației școlare și de prerogativele asigurate prin deținerea puterii politice, care le facilitau instrucțiunile și abuzurile în viața școlilor confesionale bănățene, făcând
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Georg Ondra și Andreas Krolky. În localitățile bocșene, chiar și după Legea Apponyi, cu toate restricțiile impuse în legătură cu creșterea numărului de ore cu predare în limba maghiară, cu salarizarea personalului didactic etc., au continuat să funcționeze câte o școală confesională poporală cu sprijinul Bisericii Ortodoxe și al părinților elevilor. Aceasta o dovedește continuarea instrucției în limba română chiar și în perioada primului război mondial, când protopopiatul din Bocșa Montană se ocupa nemijlocit cu organizarea procesului instructiv-educativ din conscripția sa. Astfel, printr-
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
organizarea procesului instructiv-educativ din conscripția sa. Astfel, printr-o circulară din 17 aprilie 1918, protopopul Mihail Gașpar fixa data examenului final în școlile românești: ,, Onoratul oficiu parohial va comunica comitetului parohial ca scaun școlar că examenul final de la școala noastră poporală se va ținea duminică în 29 aprilie vechi, anul curent (Dumineca Tomii) după Sfânta Liturghie. Preotul, în calitate de director școlar, va prezida acest examen despre rezultatul căruia va înainta raport aci, odată cu returnarea coalelor A, B, C aci subalăturate, care returnare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
elite intelectuale din provincia istorică bănățeană. Ministrul de Culte și Instrucțiune a nominalizat în 22 noiembrie 1907 așa-numiții vizitatori școlari specialiști, care-i dublau pe inspectorii guvernamentali, a căror exclusivă atribuție era ,,a constata cu deosebire în școalele elementare poporale nemaghiare ascultarea art. de lege XXVII din 1907 și instrucțiunile ministeriale transmise cu nr. 76.000 din 1907.” În 12 octombrie 1907, episcopul Nicolae Popea dispunea scoaterea inscripțiilor nemaghiare de pe frontispiciul școlilor invocând art. 17 al legii Apponyi, pe care
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și bisericești să informeze imediat consistoriul dacă autoritățile administrației locale au intervenit pentru înlăturarea inscripțiilor românești. După promulgarea legii Apponyi din 1907, cea mai cunoscută măsură întreprinsă de Biserica Ortodoxă Română a fost adoptarea Regulamentului pentru organizarea învățământului în școalele poporale, măsură aprobată de Congresul Național Bisericesc într-o ședință din 9/22 octombrie 1909. Acest regulament a fost difuzat sub forma unei broșuri în toate comunele bisericești din eparhia Caransebeșului. Din conținutul acestui document reiese poziția formulată mai clar față de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
reforma școlară a Mariei Theresia și până la primul război mondial, efortul majoritar în susținerea școlii elementare a revenit comunității rurale, care și-a asumat cu consecvență atât misiunea de a conduce, cât și de a susține material și financiar școala poporală. Din aceste considerente, școala ca instituție a rămas una din efigiile comunei rurale, un adevărat simbol al satului și al națiunii române, emblema unei civilizații rurale, alături de biserică. În provincia istorică Banat, biserica și școala au reprezentat cele două instituții
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
scrisului lui Gane: "Limba în care se prezentau reproducea întocmai graiul de obște din timpul acela. Felul său de povestire este simplu. În nuvelele sale nu vom găsi niște intrigi țesute cu rafinărie. Firul curge limpede. Forța autorului este limba poporală... A voit să ne dea o limbă curată românească, întocmai cum o vorbește poporul de obște: clară, naturală și neforțată prin imitări de ziceri neaoșe anume căutate. Și a reușit deplin". Calitatea principală a nuvelelor lui Gane stă, după Vulcan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Sylva. Din 1893 a scos „Deșteptarea”, gazetă destinată satului. În primii ani o redacta, aproape în întregime, singur: articolele aveau caracter instructiv (istorie, agricultură, economie), educativ și literar. După 1900, independent de voința inițiatorului ei, „Deșteptarea” a devenit ziarul Partidului Poporal Național. M. a fost membru în Societatea pentru cultura și literatura română în Bucovina. După Culturhistorische und ethnographische Skizzen über die Rumänen der Bukowina (1891), o culegere alcătuită din materialele apărute în „Rumänische Revue”, a lăsat o istorie foarte documentată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288244_a_289573]
-
cercetări cronologice”, referitoare la opere depărtate în timp. Ca folclorist, s-a preocupat, într-o viziune personală, de baladă, în care a găsit reflectate o seamă de chipuri istorice importante, așa cum reiese și din studiul Figuri istorice românești în cântecul poporal al românilor (1915). SCRIERI: Figuri istorice românești în cântecul poporal român, București, 1915; Pe drumul idealului, Cernăuți, 1919; Sofocles, I-II, Cernăuți, 1920-1925; Eroului de la Cireșoaia: Ion Grămadă, Cernăuți, 1936; Un sfert de veac de la moartea lui Petre Liciu, Cernăuți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288042_a_289371]
-
s-a preocupat, într-o viziune personală, de baladă, în care a găsit reflectate o seamă de chipuri istorice importante, așa cum reiese și din studiul Figuri istorice românești în cântecul poporal al românilor (1915). SCRIERI: Figuri istorice românești în cântecul poporal român, București, 1915; Pe drumul idealului, Cernăuți, 1919; Sofocles, I-II, Cernăuți, 1920-1925; Eroului de la Cireșoaia: Ion Grămadă, Cernăuți, 1936; Un sfert de veac de la moartea lui Petre Liciu, Cernăuți, 1937; Clasicismul greco-roman și cultura românească, Cernăuți, 1937; Frumusețea poeziei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288042_a_289371]
-
sale au fost publicate în calendarele populare ale vremii, ale căror rubrici de „învățătură și petrecere” erau semnate întotdeauna de D. Cele mai multe lucrări publicate aici, ca și altele, inedite, le-a strâns în câteva volumașe tipărite la Sibiu, în „Bibliotecă poporală a Asociațiunii”: Din popor (1920), Icoane de la țară (1924), Oameni de pe la noi (1925), Din vremuri uitate (1937), Oameni și întâmplări (1944) ș.a. Despre piesele sale de teatru - Legea casei (1940), Tot omenia-i mai tare (1934), Stâlpii satului (1935), Să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286696_a_288025]