330 matches
-
Muntenia. Cultura noastră de azi e o sumă a vechii culturi românești, de care am vorbit, a culturii europene venite mai ales prin curentul francez, a ideilor Școlii ardelene (curentul latinist), toate acestea prelucrate și fasonate - foarte puțin - de curentul poporan. Vechea cultură a fost mai puternică în Moldova decât în Muntenia, cum s-a văzut, din pricina curentului polonez. creeze o școală moldovenească literară, spunea că, dacă în veacul al XVIII-lea Blajul a fost în capul culturii românești, dacă în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
În Moldova, el se va 1 1905. 2 Letopisețe, ed. I, XXXIII. 3 Cugetări, "Revista romînă", 1863, p. 356. înfățișa mai ales ca un curent cultural, aproape literar, pe când în Muntenia, mai mult ca un curent social și politic. Curentul poporan, adică cunoașterea literaturii populare și utilizarea ei ca îndreptar pentru literatura cultă, s-a născut în Moldova. Eliade, când recomandă lui C. Negruzzi procedeul de a-și forma limba literară, vorbește de unificarea dialectelor, de limba bisericească, dar de limba
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
că în capul acestui deosebit român lucrul de care vorbesc - poezia populară ca mijloc de originalizare a literaturii culte - era clar. În Muntenia, unde interesul cultural și literar era lăsat în umbră de cel politic, n-a fost un curent poporan: "Anton Pann - zice Alecsandri într-o scrisoare din 1872 - nu a fost până acum prețuit la adevărata lui valoare, ba, încă, în Valahia meritele sale sunt chiar disprețuite de majoritatea literaților moderni"2 . Acum posedăm factorii culturii românești din veacul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Vedem că în Muntenia sunt: o tradiție culturală mai slabă, curentul latinist și curentul francez mai ales în ipostazul lor politic. În Moldova: o tradiție culturală mai puternică, curentul latinist slab, curentul francez în ipostazul mai ales literar, și curentul poporan. Din această deosebire a factorilor rezultă și deosebirea dintre istoria culturii și a literaturii Moldovei și Munteniei din veacul al XIX-lea. Caracteristica Munteniei, am spus-o, e lupta pentru 1 Poezia poporală, Albina Pindului, 1868, p. 217. 2 V.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Amintirile dlui Panu - că și influența dlui Maiorescu se datorește mai mult personalității sale, influenței sale directe, decât articolelor sale. Din cele spuse, se mai explică și o altă deosebire dintre vechea școală critică și dl Maiorescu: deosebirea în privința curentului poporan și a celui istoric. Vechea școală este poporanistă și istorică, pentru că criticii vechi au fost romantici și apărători ai originalității limbii și spiritului românesc. Fiind romantici s-au adresat la literatura populară, care conține elemente romantice, și la trecut, ca
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
limbă încă și mai românească. Iar dl Maiorescu n-a fost nici romantic, nici democrat, nici n-a luptat așa de mult, cum am văzut, pentru păstrarea originalității în limbă și literatură: dl Maiorescu n-a stăruit, deci, asupra curentului poporan și a tratat cu oarecare dispreț, în orice caz cu nepăsare, curentul istoric. Așadar - din cauza deosebirii de epocă -, pe când vechea școală critică, reprezentată mai ales de A. Russo, va fi cu precauțiune, constituționalistă liberală, va lupta mai mult pentru păstrarea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
caz cu nepăsare, curentul istoric. Așadar - din cauza deosebirii de epocă -, pe când vechea școală critică, reprezentată mai ales de A. Russo, va fi cu precauțiune, constituționalistă liberală, va lupta mai mult pentru păstrarea originalității limbii și spiritului românesc, insistând asupra curentului poporan și istoric, și va lupta mai puțin pentru triumful bunului-gust literar și respectarea adevărului în știință sau formei științei -, dl Maiorescu va avea dispreț și neîncredere față de constituționalismul liberal, va lupta mai puțin pentru păstrarea originalității limbii și a spiritului
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pentru triumful bunului-gust literar și respectarea adevărului în știință sau formei științei -, dl Maiorescu va avea dispreț și neîncredere față de constituționalismul liberal, va lupta mai puțin pentru păstrarea originalității limbii și a spiritului românesc, va insista foarte puțin asupra curentului poporan și aproape deloc asupra celui istoric, va lupta mai mult pentru triumful bunului-gust în literatură și a respectării adevărului în știință, sau a formei științei. Aceste deosebiri se explică și prin mentalitatea acestor critici, prin deosebirea de temperamente și de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
are exact atitudinea dlui Maiorescu, vreau să zic că nu e nimic la dl Maiorescu care să nu fi fost simțit și spus de C. Negruzzi. Cele câteva puncte de vedere în plus la C. Negruzzi - oarecare accentuare a curentului poporan și mai ales a celui istoric - se datoresc presiunii împrejurărilor de pe vremea sa: am arătat în capitolul precedent că pe vremea lui C. Negruzzi primejdia înstrăinării în limbă și literatură era mai mare decât pe vremea dlui Maiorescu. Mai întîi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în Scrisori, unde a colectat o sumă de proverbe (în care, nu-i vorbă, pune în gura poporului cuvinte ca: intrigi, caracter etc.), dar aceasta la dânsul e întîmplător și el n-a fost conștient de marea importanță a curentului poporan, cum n-a fost nici maestrul său Eliade, pentru că n-a fost poporanist, el, primul junimist. Românismul său se reduce mai mult la cărțile bicericești și la "trecut", decât la literatura populară, decât la țăranul român viu, cu sufletul și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
limbii a lui Eliade. Iar în literatură, importanța prea mare ce o dă Eliade traducătorilor din limbile străine (lucru de care, cum am văzut, nu s-a entuziasmat niciodată școala critică moldovenească) și lipsa oricărui interes și înțelegere pentru curentul poporan sunt tot atâtea trăsături care ne fac să-l considerăm printre importatorii, foarte merituoși dealtmintrelea, ai culturii străine, dar nu printre adevărații ei asimilatori. Și nici în politică, cum am avut prilejul să arăt aiurea 1, Eliade nu poate fi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
luând cunoștință de direcțiile și felul activității sale multilaterale: El vrea să avem o literatură nouă și este partizan al influenței literaturilor străine, dar dă în același timp scriitorilor un îndreptar prin cronicile pe care le dezgroapă și prin literatura poporană. El vrea să schimbe organizarea țării, dar în același timp studiază istoria trecutului și starea actuală de atunci a țărilor române, ca să știe ce li se potrivește și ce nu din ceea ce poate fi importat. Și nu mai insist, căci
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
legendară. Și, să mai adăugăm romanele istorico-soci-ale ale lui D. Moruzi. Dacă, în sfârșit, ne întoarcem privirile la o altă preocupare cu "ale noastre", foarte interesantă, la folclor, constatăm că primii colectori ai poeziei populare și primii teoreticieni ai curentului poporan (încă de la 1840) au apărut în Moldova, unde găsim și pe cei mai mari folcloriști, pe S. Fl. Marin și Tudor Pamfile - precum și publicația cea mai valoroasă din acest domeniu, bătrâna Șezătoare, a dlui Artur Gorovei, el însuși un eminent
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
asupra celei culte a fost o cauză esențială de înviorare și de progres estetic a celei din urmă. Această influență însă s-a exercitat cu adevărat numai în Moldova, unde a și apărut și a fost cultivat așa-numitul "curent poporan". Dar ce lucru poate fi mai "al nostru" decât literatura populară - opera literară, în care se oglindesc cele două mii de ani de viață subiectivă și obiectivă a poporului român în mediul natural, în care a fost el menit să trăiască
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
singurul prozator artist muntean din vremurile acele, Odobescu, este un fervent iubitor și admirator al literaturii populare. Și credem că nu e, iarăși, o întîmplare că acest singur artist al prozei muntene dinainte de 1880 este și singurul reprezentant al curentului poporan din Muntenia din acea vreme și, încă, un reprezentant al curentului istoric - unul care "șterge colbul de pe cronice bătrîne" -, un alt curent care a fost un factor însemnat al literaturii române, pentru că "cronicile", aproape ca și poezia populară, conțin lucruri
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Negruzzi, se datorește și poeziei populare, și "cronicilor bătrîne". Iar - ajungem acum la cel mai mare scriitor al nostru - opera lui Eminescu, marele pelerin în toate ținuturile românești și însuși colector de poezie populară, poate fi concepută fără existența curentului poporan, a literaturii populare - și, să nu uităm, a "cronicilor bătrîne", în care a trăit cufundat toată viața -, fără existența celor două izvoare de lucruri "ale noastre"? Nu trebuie să părăsim acest capitol fără să spunem un cuvânt despre limbă. Limba
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Pe lângă acestea, să se ia în seamă că trecuse și vremea culturii fanariote, care înstrăina spiritul public. Dar mai este ceva. Este poezia populară, care învigorează spiritul specific național și-l face să asimileze influența străină. Și cum curentul acesta poporan există numai în Moldova, scriitorii moldoveni de atunci sunt mai mari și mai trainici. (Atragem atenția profanilor că acest "curent poporan" nu înseamnă curent poporanist. E un termen uzual în istoria literaturii romîne.) În Muntenia, spiritul specific are numai tăria
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Este poezia populară, care învigorează spiritul specific național și-l face să asimileze influența străină. Și cum curentul acesta poporan există numai în Moldova, scriitorii moldoveni de atunci sunt mai mari și mai trainici. (Atragem atenția profanilor că acest "curent poporan" nu înseamnă curent poporanist. E un termen uzual în istoria literaturii romîne.) În Muntenia, spiritul specific are numai tăria pe care i-o dă extracția scriitorilor, mai apropiați de popor, dar nu o are și pe aceea pe care i-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
un termen uzual în istoria literaturii romîne.) În Muntenia, spiritul specific are numai tăria pe care i-o dă extracția scriitorilor, mai apropiați de popor, dar nu o are și pe aceea pe care i-ar fi dat-o curentul poporan. De aceea, un poet ca Grigore Alexandrescu, cel mai mare talent dinainte de Eminescu afară de Cîrlova (care însă, după ce a scris cinci poezii, a murit), abia se poate spune că "a rămas". Structura artistică defectuoasă a acestui poet se explică, pe lângă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ele mai puternic și mai de timpuriu în Muntenia. Și or mai fi și alte cauze pentru care Muntenia este de la început mai "înaintată" decât Moldova. În epoca următoare, a lui Alecsandri, Moldova e stăpânită de curentul critic, de cel poporan și de cel istoric; 1 Poezia lui Goethe apare însă după 16 ani de la moartea lui Văcărescu. literatura ei e mai obiectivă; Moldova creează proza românească și critica socială. Muntenia, în epoca aceasta, este entuziastă, lirică, lipsită de curentele mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
grad puterea de a ne surprinde ĭel are acela-sĭ defect ca și țăranul nostru: guraliŭ, ades se pĭerde în amărunțimele descripțieĭ slăbind firul logic... Creangă ĭe o vastă sinteză etnică a poporuluĭ român. Cine s’ar ispitì să facă psihologia poporană a românuluĭ, va trebuì să studieze afund pe acest foarte talentat scriitorĭŭ. Creangă ĭe, poate, cea maĭ verde creangă a literatureĭ noastre, vreauŭ să înțeleg cea maĭ românească. Afară de însemnătatea cea mare literară și estetică Creangă maĭ ĭe însemnat și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
generații: Lucian Blaga în poezie, Pavel Dan, Ion Vlasiu și Victor Papilian în proză, Ion Chinezu, Ion Breazu și D.D. Roșca în planul criticii, istoriei literare, eseisticii și filosofiei. În Cuvânt înainte Ion Chinezu încearcă o racordare a vechiului realism poporan tribunist la stadiul de evoluție al societății românești contemporane, preconizând înscrierea „localismului creator” în ritmul spiritual al întregii țări: „Rostul acestei reviste este tocmai să mobilizeze toate energiile bune ale Ardealului, să ție mereu la suprafață complexul de probleme ale
GAND ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287143_a_288472]
-
influențat poeți ca Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion Barbu, V. Voiculescu, Tudor Arghezi. Ca formă de artă, această specie continuă să prezinte interes pentru creatorii literaturii culte. Surse: G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; S. Fl. Marian, Descântece poporane române, Suceava, 1886; Dimitrie P. Lupașcu, Medicina babelor. Adunare de descântece, rețete de doftorii și vrăjitorii băbești, București, 1893; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I, București, 1900; T. Pamfile, Boli și leacuri la oameni, vite și păsări, după datinile și
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
Cireș, Iași, 1982; Antologia descântecelor populare românești, îngr. și pref. Radu Răutu, București, 1998. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Considerațiuni critice asupra descântecului de „apucat” sau „încleștat”, „Columna lui Traian”, 1875, 3; Gaster, Lit. pop., 406-429; Mihai Canianu, Din psihologia poporană. Descântece, farmece și vrăji, RIAF, 1894, 115-191; Ov. Densusianu, Limba descântecelor, „Grai și suflet”, 1930, 2, 1931, 1, 1934, 1-2; Artur Gorovei, Descântecele românilor, București, 1931, 7-197; I. A. Candrea, Folklorul medical român comparat, București, 1944, 322-375; Gh. Pavelescu, Cercetări
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
și Ion H. Ciubotaru, postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Studii de etnologie, îngr. Viorica Săvulescu, introd. Iordan Datcu, București, 1998. Repere bibliografice: A. Brükner, „Obrzęd kolędowania u Slovian i u Rumunów”, „Zeitschrift für slawische Philologie”, 1934; D. Caracostea, Balada poporană română, București, 1932-1933, 355-416; Ovidiu Bârlea, Procesul de creație al baladei populare române, RFR, 1941, 10; D. Caracostea, Balada Crivățului, RFR, 1943, 8; Bârlea, Ist. folc., 505-509; Iordan Datcu, Petru Caraman, REF, 1978, 2; G. Ivănescu, A 80-a aniversare
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]