333 matches
-
lu rusnacu. Dân fericire, don Marforio, care ie mai subțire ca fanta dă la otomatu cu firfirici, ie un antic d-ăia care tu-l confunzi c-o grămăjoară dă mătreață și iel atinge cele mai fine resorturi dân sufletu poporan, așa că nu să egzistă chichirez care să pună pă loc frână la jmecheria noastră, amânând distribuțea chiar pentru ziua festivă, sub pretextu că Departamentu dă Gabori tărăgăne trasportu dă pușcoace. Nainte să stau o oră juma planton, la o coadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
credințele populare românești, copacul și ramura pe care a cântat cucul au valențe magico- benefice ; vezi Sim. Fl. Marian, Păsările poporului român, București, 1938, p. 14, și nota 8, p. 299 ; vezi și relația cuc-paltin în Sim. Fl. Marian, Ornitologia poporană română, vol. I, p. 8 și vol II, p. 159, Chișinău, 1883. 59. Mircea Eliade considera că în acest episod al Kalevalei este vorba „de o aventură inițiatică întreprinsă pentru a dobândi cunoașterea secretă. Se coboară în pântecele unui gigant
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ambele legende „explică”, „motivează” și „stabi lesc” funcțiile magico- -religioase ale paltinului, legându-le (în moduri diferite) originile de evenimente, personaje și timpuri mitice. Acest aspect a fost sesizat încă de Simeon Florea Marian, în corpusul său inedit de Botanică poporană română : „Datina de-a face toci din lemn de paltin datează, după credința și spusa românilor din Bucovina, precum și a celora din Țara Românească, încă de pe timpul lui Noe. După o legendă din Moldova însă, datina de a face toci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fiecăreia din ele tot ce a putut aduna din obiceiele și credințele poporului român” (7). Fără să știe, Hasdeu intuia modul în care un alt Simeon al folcloristicii românești - Simeon Florea Marian - începuse deja să-și alcătuiască monumentala lucrare Botanica poporană română. Câteva decenii de muncă (1870-1907) s-au materializat în 13 volume : 12 volume de text și un volum ierbar, însumând circa 6.000 de file și cuprinzând descrierea etnobotanică a 520 de plante. Un amănunt revelator al exhaustivității de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un oltean șef, da! și eram încântat pe atunci de volutele stilului său. Mai târziu a sombrat în autopastișă și în redundanță stilistică, plus că nu mai avea farmec, devenise veninos. Însă nu avea dreptate, chiar dacă opera cu aceeași prejudecată "poporană" reținută de tine. Nu avea cum să aibă pentru că, și aici voi face o parabolă care sper să-și placă, nu ajunge un tren să încapă toți poeții buni din Oltenia, dacă se suie de la Târgu Jiu ca să ajungă în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nus e putea potrivi cu oricine. Toate camaradele cunoșteau pe Lică: în mijlocul a treizeci de șorțuri albe, el glumea cu fetele, laolaltă cu a lui, tot așa de nepăsător ca de obicei. lipsită de imaginație, Sia avea totuși acea nevoie poporană de a mări și denatura lucrurile. Aventurile lui Lică, ocupațiile lui, nobleță familiei erau povestite de Sia, nu conform adevărului strict, ci conform importanței pe care o avea pentru ea tot ce privea pe Lică. Sia era o făptură supusă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Manole". Ne-am oprit impresionați și plini de curiozitate în același timp. O fântână obișnuită, cu troiță frumoasă și cu o arhitectură originală. Apa curgea limpede și îmbietoare. Fără să vreau, mi-au venit în minte versurile din minunata poezie poporană, "Legenda mănăstirii Curtea de Argeș": "Manole, Manole, Meștere Manole, Zidul rău mă strânge, Trupușoru-tni frînge..." Iar după îngrozitoarea prăbușire a ziditorului de biserici, pe locul unde a căzui, s-a ivit ca prin farmec: "O fântână lină Cu apă puțină, Cu apă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
s-a ivit ca prin farmec: "O fântână lină Cu apă puțină, Cu apă sărată, De lacrimi udată!" Am rămas o clipă cu ochii pierduți în zarea albastră, înfiorat de simbolul ce se desprinde din această podoabă a poeziei noastre poporane: ca să fie realizată și să dăinuiască, orice operă de artă, indiferent de natura ei, trebuie să aibă la temelie sacrificiul! ― O fi apa într-adevăr sărată, cum spune legenda? Băieții, însetați de căldură și obosiți de drum, se și repeziseră
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
alt punct de sprijin intern decît folclorul popular, „primitiv”. Un punct de vedere asemănător (deși mai complex) despre relația dintre folclorul autohton - privit ca formă de clasicism sui-generis - și literatura avangardistă avansa și G. Călinescu în Istoria..., vorbind despre „dadaismul poporan” și despre „folclorul suprarealistic” din „Domnișoara Hus” de Ion Barbu. Într-un articol intitulat „ Uimitoarea carieră a rîsului lui Urmuz” (în Argeș, nr. 2, iulie 1966, p. 15) un Mihail Diaconescu aprecia că umorul lui Urmuz „are rădăcini în folclorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
codrului (codrul, frate cu românul, care însă, uneori, fură ca în codru), stejarul mitizat în imaginarul popular, Manea slutul și urîtul devenit șef de post, noul haiduc care a înlocuit pistoalele cu șpaga și, în final, apoteotic, acest mare concept poporan, rostul ! Hidos ? Nu am pretins că e frumos ! Constatam doar că folclorul a rămas viu, oferindu-ne o oglindă a societății în care trăim și a preocupărilor sale sincere, exprimate într-un mod ingenuu. Ca de pildă : Ui, ce bucurie
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
vorbele mari, de rigoare în astfel de ocazii, gâlgâiau ca niște bășici goale, care pocnesc inutil într-un bâlci unde oamenii cască ochii cu urechile înfundate. Între multiplele calități politice ce-și atribuia prefectul era și aceea de neîntrecut orator poporan. Avea convingerea mare că verbul său fierbinte merge drept în inima țăranului și o modelează după intențiile lui. Jongla și acuma cu frazele și cuvintele irezistibile: "opinca e talpa țării", "munca voastră sfîntă", "țăranul român cuminte și harnic", "regele și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Marian, Poezii poporale române, I, Cernăuți, 1873, 151-160; T. T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880, 165-173; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884, 14-16; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 410-415; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899, 51-53; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I, partea I, București, 1900, 13-17; Al. Țiplea, Poezii populare din Maramureș, București, 1906, 4-6; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, II, Sibiu, 1906, 9-16; Gh. Tulbure, Cântece din lumea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
ci în știință și în bogăție”, bogăția fiind „condițiunea civilizațiunii”. A. D. Xenopol reafirma tranșant în 1903 că premisa îmbogățirii patriei și a împlinirii idealurilor naționale stătea în ridicarea stării economice a poporului: „Numai acele țări sînt bogate în care masele poporane stau bine economicește [...]. Numai o țară în care masele poporane stau bine economicește poate să vadă cultura răspîndindu-se în ele [...]”; idealul „de a vedea uniți într-un singur corp pe toți românii” va fi împlinit numai dacă poporul se va
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
A. D. Xenopol reafirma tranșant în 1903 că premisa îmbogățirii patriei și a împlinirii idealurilor naționale stătea în ridicarea stării economice a poporului: „Numai acele țări sînt bogate în care masele poporane stau bine economicește [...]. Numai o țară în care masele poporane stau bine economicește poate să vadă cultura răspîndindu-se în ele [...]”; idealul „de a vedea uniți într-un singur corp pe toți românii” va fi împlinit numai dacă poporul se va ridica economicește. Este adevărat că A. D. Xenopol, studiind pe Carey
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
originii lor, a metamorfozelor suferite în timp. Pe un plan secund apare și ideea de destin individual și colectiv legat de timp și sărbătoare. Simion Fl. Marian este autorul unor studii de referință în cultura populară românească. Lucrarea sa, Descântece poporane române. Vrăji, farmece și desfaceri reprezintă o reeditare a lucrărilor Descântece poporane române (apărută pentru prima dată la Suceava, în 1886) și Vrăji, farmece și desfaceri (publicată în "Analele Academiei Române", Tom XV, "Memoriile Secțiunii Literare", București, 1893). O altă lucrare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și ideea de destin individual și colectiv legat de timp și sărbătoare. Simion Fl. Marian este autorul unor studii de referință în cultura populară românească. Lucrarea sa, Descântece poporane române. Vrăji, farmece și desfaceri reprezintă o reeditare a lucrărilor Descântece poporane române (apărută pentru prima dată la Suceava, în 1886) și Vrăji, farmece și desfaceri (publicată în "Analele Academiei Române", Tom XV, "Memoriile Secțiunii Literare", București, 1893). O altă lucrare a lui Pamfile , Mitologie românească, este alcătuită din trei secțiuni: Dușmani și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ciocănitoarea, corbul și cioara (mai ales în previziuni meteorologice). Cocoșul prevestește ceasul rău, la miez de noapte, dar poate să dea de veste și că pragul casei poate fi călcat în curând de musafiri etc. S. Florea Marian, în Ornitologia poporană română 61, inventariază o multitudine de credințe și superstiții în centrul cărora se situează manifestările unor păsări care au puterea de a prezice anumite evenimente. Când cântă găina ca cocoșul nu-i a bine; s-o măsori din fundul casei
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Bouché-Leclercq, op. cit., p. 98. 59Prodigii sunt numite toate acele fapte sau fenomene ciudate, neașteptate, inexplicabile, care nu au o cauză limpede. 60 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 112, cu referire la Porphyrios, De abstinentia, III, 5. 61 S. Florea Marian, Ornitologia poporană română, II, Cernăuți, 1883. 62 Elena Sevastos, Călătorii prin Țara Românească apud S. Florea Marian, Înmormântarea la români, București, Ed. "Grai și suflet. Cultura națională", 1995, p. 8. Relatări asemănătoare se regăsesc și în scrierile lui Ion Creangă: "iar găinile
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ș.a. Surse: At. M. Marienescu, Poezia poporală. Colinde culese și corese, Pesta, 1859; Teodor T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Alexiu Viciu, Colinde din Ardeal. Datine de Crăciun și credințe poporane, București, 1914; Sabin V. Drăgoi, 303 colinde cu text și melodie, Craiova, [1930]; Gh. Cucu, 200 colinde populare, îngr. Constantin Brăiloiu, București, 1936; G. Breazul, Colinde, București, [1938]; Constantin A. Ionescu, Colinde din Transnistria; ed. 2, postfață Constantin Mohanu, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
Contribuții la cunoașterea funcției colindelor, AMET, 1971-1973, 473-488; Mihai Pop, Obiceiuri tradiționale românești, București, 1976; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 132-171; Nicolae Bot, Funcțiile agrare ale colindatului, AMET, 1977, 311-337; Traian Herseni, Forme străvechi de cultură poporană românească, Cluj-Napoca, 1977, passim; Octavian Buhociu, Folclorul de iarnă, ziorile și poezia păstorească, București, 1979; Lucia Cireș, Aspecte ale colindatului în Moldova, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Mihai Coman, Izvoare mitice, București, 1980; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 267-394
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
să se specifice că, de la Baumgarten încoace, „clar confuzul” a devenit „aproape un loc comun în estetică”. S. mai publică studii de istorie literară, în special despre A. I. Odobescu, și unul de folclor, Supraviețuirea cultului lui Zalmoxis în poezia noastră poporană (1943). De asemenea, editează din scrierile lui Ioan Slavici, A. I. Odobescu, I. L. Caragiale și Petre Ispirescu. SCRIERI: Încercare critică asupra comicului dramatic la Caragiale, București, 1924; Teoria imitațiunii și a clarului confuz în estetică, București, 1925; Istoria națională romanțată în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
comicului dramatic la Caragiale, București, 1924; Teoria imitațiunii și a clarului confuz în estetică, București, 1925; Istoria națională romanțată în opera lui Al. Odobescu, Craiova, 1936; Al. Odobescu și romantismul franco-englez, Craiova, 1937; Supraviețuirea cultului lui Zalmoxis în poezia noastră poporană, București, 1943. Ediții: Ioan Slavici, Nuvele, pref. edit., Craiova, [1930]; A. I. Odobescu, Opere literare, pref. edit., București, 1938; I. L. Caragiale, Opere alese, I-II, pref. edit., București, 1940; Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor, București, 1942. Traduceri: Hoffman Birney, Ann
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
Căliman împotriva lui Petru Rareș și ajutorul dat de oștean în luptă. O reușită tipologică este Malaspina, intrigantul de speță romantică. Turnul Butului (1863) este o dramă hibridă, ce amestecă medievalități (lupta lui But la Marienburg, dispute cavalerești) și „tradiții poporane”, departe însă de valoarea artistică a baladei. Scenetele comice ocazionale, Înturnarea plăieșului din Anglia (1851), ce absoarbe textul idilei Piatra Teiului (în care jucase și Matei Millo), și Țiganii (1856, la momentul dezrobirii lor), ce aduce un personaj insolit de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
în literatura didactică, în Transilvania, Curtea de la Viena își continua demersul de promovare a unui patriotism civic paternalist ca parte a programului statal de consolidare a imperiului multietnic. Carte de cetire seaé Legendariu românesc: Pentru a treia clasă a școaleleor poporene publicată la Viena în 1858 sub semnătura lui Silvestru Morariu- Andrievici este o lucrare reprezentativă pentru genul materialului didactic de factură luminist redactat sub tutela statului habsburgic: mixează sub copertele aceleași cărți cunoștințe practice de economie rurală (de ex: despre
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
așezată de B.P. Hasdeu. În fruntea avangardei gândirii romantice, Hașdeu elaborează un "splendid edificiu imaginar" (Boia, 1997, p. 139) a cărui concluzie probează rădăcinile dacice ale basarabilor, precum și continuitatea milenară a dinastiei. Monumentalul Etymologicum Magnum Romaniae. Dicționarul limbei istorice și poporane a Românilor, proiectat ca dicționar exhaustiv al limbii române, scris însă doar până la litera B, cuprinde faimosul articol "Basarabă" (Hasdeu, 1887-1898, pp. 2540-2594), publicat ulterior ca eseu de sine stătător sub titlul Basarabii - Cine? - De unde? - De când? (1894). Prin mijloacele analizei
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]