265 matches
-
Panorama, 76-77, 237-238; Mihail Sadoveanu, C. Stere, IIȘ, 1939, 13-14; Călinescu, Ist. lit. (1941), 673-678, Ist. lit. (1982), 757-762; Haneș, Scriitorii, 387-447; Petre Pandrea, Portrete și controverse, București, 1945, 63-94; Pamfil Șeicaru, Un singuratic: C. Stere, Madrid, 1956; Dumitru Micu, Poporanismul și „Viața românească”, București, 1961, 96-100, passim; Sevastos, Amintiri, 31-34, 88-110, 398-399, 409-416, 435-437, 479-481; N. Tertulian, Eseuri, București, 1968, 129-158; Profira Sadoveanu, Stele și luceferi, București, 1969, 267-276; Botez, Memorii, I, 282-292; Scrisori - Ibrăileanu, II, 369-381, IV, 113-254; Crohmălniceanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Russu mai semnează articolul Pe marginea ortodoxismului d-lui Crainic (52/1929), în care se războiește cu „Gândirea”. Pe lângă polemicile purtate împotriva curentelor moderniste, Mihail Dragomirescu s-a ocupat, în cadrul rubricii „Istoria spiritului românesc în secolul al XX-lea”, de poporanism, de ideologia sămănătoristă și de Curentele mai nouă în literatura română. Pentru a promova tezele esteticii proprii, el creează o rubrică specială, „În Empireu”, în care clasicii literaturii române - Eminescu, Creangă, Caragiale, Vlahuță, Maiorescu, Delavrancea - „își exprimă” părerea asupra unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
în al doilea rînd, convingerea lor că nici un individ nu trebuie să renunțe la identitatea lui de dragul națiunii. În perioada aceea, Iorga a avut cîteva contacte cu mișcarea populistă larg răspîndită în România, considerată echivalentă cu aceea a narodnicilor ruși Poporanismul. Ca să-i găsim originea (ca în atîtea alte cazuri în România), trebuie să privim peste Prut. Nu este de mirare faptul că unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai mișcării, Constantin Stere, provenea din Basarabia. Poporanismul a fost o reacție
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceea a narodnicilor ruși Poporanismul. Ca să-i găsim originea (ca în atîtea alte cazuri în România), trebuie să privim peste Prut. Nu este de mirare faptul că unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai mișcării, Constantin Stere, provenea din Basarabia. Poporanismul a fost o reacție împotriva marxismului, care nu prea oferea mare lucru țărănimii. Mulți intelectuali est-europeni considerau că marxismul are motivație doar în țările industriale occidentale. Nici o mișcare muncitorească nu avea vreun sens fără o clasă muncitoare care să merite
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
făceau eforturi serioase ca să atragă proletariatul rural lipsit de pămînt. Trebuia găsită o soluție pentru problemele arzătoare ale țărilor cu populație țărănească majoritară și cu zone rurale în care oamenii trăiau în mizerie. Stere și alți ideologi de frunte ai Poporanismului se opuneau industrializării occidentale. Ca și grupările rusești similare, nu voiau să-i tîrască pe țărani într-un "Calvar Capitalist". Satul danez, olandez sau elvețian constituia modelul ideal pentru Stere sau Garabet Ibrăileanu, dar Stere considera că țelurile urmărite de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dar nu era de acord cu noțiunea de artă pentru artă. El voia ca implicarea politică să fie pusă în slujba naționalismului lui Eminescu cum îi spunea Șeicaru în vederea creării uni fel de "Realism naționalist"61. Ideile politice și scopurile Poporanismului erau inacceptabile pentru Iorga: "Poporanismul nu-și are sensul în acest domeniu". Pentru că nimeni nu poate ridica masele prin literatură și "dacă există ceva care poate îndeplini sarcina de a le ridica, acesta este numai naționalismul, dat fiind că, întîmplător
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu noțiunea de artă pentru artă. El voia ca implicarea politică să fie pusă în slujba naționalismului lui Eminescu cum îi spunea Șeicaru în vederea creării uni fel de "Realism naționalist"61. Ideile politice și scopurile Poporanismului erau inacceptabile pentru Iorga: "Poporanismul nu-și are sensul în acest domeniu". Pentru că nimeni nu poate ridica masele prin literatură și "dacă există ceva care poate îndeplini sarcina de a le ridica, acesta este numai naționalismul, dat fiind că, întîmplător, o națiune are suflet; pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
bibliotecii liceului din localitate. Punându-se „în slujba talentului”, cu dorința de a umple un gol în „beletristica acestui oraș”, inițiatorii publicației se declară „tradiționaliști” și îi iau drept călăuze pe scriitorii marcanți ai celor „trei mari orientări tradiționaliste: sămănătorism, poporanism, ortodoxism” (În loc de program). Rubricile obișnuite sunt „Carnet dobrogean”, „Cronica literară”, „Cronica teatrală”, „Ateneul popular”, „Cronica științifică”, „Reviste, ziare, cărți”, „Poșta redacției”, „Recenzii”, „Cronica măruntă”. Versuri semnează Liuben Dumitru, Laurențiu Georgescu, T. Moisescu, Dimitrie Batova, George Danubia (George Dan), Boris N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]
-
stagiul și participările scriitorului la campaniile din 1913 și 1917. Același mod al criticii descriptive e prezent în monografia C. Stere, scriitorul (1978), țintind epuizarea subiectului tratat: sunt urmărite reperele biografice ale lui C. Stere, activitatea sa de ideolog al poporanismului, de critic și eseist, apoi „aventura românească”. O altă încercare monografică, Vasile Cârlova (1981), reconstituie, cu documente istorice, cadrul social în care se situează poetul Cârlova, de al cărui nume se leagă o serie de controverse biografice. SCRIERI: Orion, constelația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
Mallarme. Simbolismul s-a manifestat În literatura română aproape sincronic cu simbolismul european, avându-1 ca teoreticican pe Alexandru Macedonski, conducător al cercului revistei Literatorul. Respins inițial de reprezentanții Junimii, de scriitorii de la Contemporanul, ca și de orientările tradiționaliste (sămănătorismul și poporanismul), simbolismul românesc s-a impus prin poeți reprezentativi, după anul 1900: Dimitrie Anghel, Ștefan Petică, Ion Minulescu și George Bacovia. AVANGARDISMUL - DADAISMUL Reprezintă o mișcare lansată În 1916 de Tristan Tzara, poet român. Acesta, Împreuna cu intelectualii dezertori, refugiati politici
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
modernism” constituie eticheta aplicată ultimelor forme de expresie ale spiritului inovator În planul creației artistice. În sfera conceptului de modernism intră toate manifestările avangardei literare de după 1916. Dacă Înainte de Primul Război Mondial principalele discuții din reviste aveau În vedere sămănătorismul, poporanismul si simbolismul (singurul curent specific literar fiind simbolismul), În perioada interbelică, disputele literare se duc În jurul antitezei modernism tradiționalism. Cuvântul care denumește mișcarea propriu zisă a apărut În tezele lui Eugen Lovinescu, referitoare la dezvoltarea literaturii; ele privesc principalele elemente
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
literar este anul 1840, când În revista „Dacia literară”, M. Kogălniceanu a publicat articolul „Introducție”. Acest articol impunea conceptul de specific național, prin cele trei surse de inspirație ale operelor literare: istoria națională, folclorul românesc și natura patriei. De asemenea, poporanismul și sămănătorismul, apărute la Începutul secolului al XX-lea, au Încercat să protejeze valorile tradiției românești, Însă au provocat reacții adverse, prin exagerarea ideei de autohtonism, idealizand realitatea. Scriitorii aparținând acestor ideologii au păstrat un devotament exagerat pentru trecut. O
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
culturale. Evaluări ale unui fond fără forme Proiectul poporanist și țărănist al dezvoltării societății românești întemeiate pe solidarități specifice Principalii teoreticieni ai modelului dezvoltării întemeiate pe solidarități proprii, specifice identității culturale, etnice a colectivității umane, aparțin romanticii germane, narodnicismului rusesc, poporanismului și țărănismului. Această reprezentare constituie, în esență, o critică a modernității (liberale) venită dinspre un „fond fără forme” și asumă amenajarea unui „spațiu de libertate” în fața instituțiilor statului (Barbu, 1995, p. 14), prin contestarea împrumutului extern ori, în cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și Enciclopedică, București. Mihăilescu, I., 1989, „Dinamica structurilor sociale din mediul rural”, în I. Drăgan, C. Atanasiu (coord.), Structura socială a României socialiste, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Ornea, Z., 1969, Țărănismul. Studiu sociologic, Editura Politică, București. Ornea, Z., 1972, Poporanismul, Editura Minerva, București. Papacostea, C., 1935, „Ștefan Zeletin. Viața și opera lui”, Revista de filosofie, vol. XX, serie nouă, nr. 3. Parkin, Frank, 1971, Class Inequality and Political Order, MacGibbon & Kee, Londra. Parkin, Frank, 1978, „Social Stratification”, în T. Bottomore
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Iași. Stahl, H., 1960-1965, Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, 3 vol., Editura Academiei, București. Stahl, H., 1968, Civilizația vechilor sate românești, Editura Științifică, București. Stere, C., 1921, În literatură, Editura Viața Românească, Iași. Stere, C., 1907-1908/1996, Social-Democratism sau Poporanism?, Editura Porto-Franco, Galați. Wagner, Peter, 1994, A Sociology of Modernity: Liberty and Discipline, Routledge, New York. Zamfir, C. (coord.), 1980, Dezvoltarea umană a întreprinderii, Editura Academiei, București. Zamfir, C., 1990, Incertitudinea. O perspectivă psihosociologică, Editura Științifică, București. Zamfir, C., 1999, Spre
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]