260 matches
-
rurale, asupra suferinței maselor țărănești; e) cultivarea democratismului: poporul se confundă cu clasa lui cea mai numeroasă, țărănimea. Constantin Stere pune accentul pe ideea datoriei păturii culte față de popor, căreia trebuie să-i soluționeze problemele. Unele opere se integrează perfect poporanismului, cum ar fi: "Datorii uitate", de Jean Bart, "Moș Gheorghe la expoziție" și "Rătăcirea din Stoborăni", de Spiridon Popescu. Alți scriitori, cum ar fi Calistrat Hogaș, Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu, includ elemente poporaniste în operele lor
Poporanism () [Corola-website/Science/308218_a_309547]
-
lui Vlahuță, scurta schiță „Măcar o lacrimă” a lui Paul Bujor; fragmentul „Furtună Veteranul” al lui I. I. Mironescu; nuvela „Judecata din urmă” a lui Timiraș"”. În opoziție a fost profesorul Ilie Bărbulescu care i-a imputat lui Băncilă „"... un poporanism sau un țărănism exagerat și tendențios politicește"”. Mai departe, profesorul a adus câteva comentarii laudative, după care a trecut din nou la critici: „"de îndată ce însă Dul Băncilă vrea să facă ceva ce nu a simțit și de care nu e
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Mara" cu care încheie perioada inspirației din realitățile transilvănene. În "Vatra" mai publică schițe și povestiri inspirate din viața nouă începută o dată cu stabilirea la București, precum, "Ceas rău", "Hanul ciorilor", "Mitocanul", "Gogu și Gogușor" . Revista "Vatra" reprezintă începutul semănătorismului și poporanismului în literatura noastră, dar simpatiile socialiste ale revistei nu au fost pe placul "Junimii", astfel Duiliu Zamfirescu îi scria lui Iacob Negruzzi că "scriitorii populari ca Slavici și-au trăit traiul. La 15 iunie 1894 a fost numit de către Academia Română
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
fi "o epopee pastorală autohtonă". La cealaltă extremă se situează Duiliu Zamfirescu (1858-1922). În data de 16 mai 1909, în aula Academiei Române susține un celebru discurs, în care afirmă că „Miorița lui Alecsandri, ca născocire populară, este o imposibilitate” (Discursul "Poporanismul în literatură", apud A. Fochi, "Miorița", 1964, p. 141). Nicolae Iorga (1871-1940), în volumul "Balada populară română. Originile și ciclurile ei" (Vălenii de Munte, 1910), își expune punctul de vedere despre vechimea și modul în care a luat naștere Miorița
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
Mulți scriitori valoroși, inclusiv Ion Luca Caragiale, care a scris unele din cele mai bune comedii românești, povestitorul Ion Creangă și Barbu Ștefănescu Delavrancea, și-au publicat lucrările în această perioadă. Astfel au coexistat curente literare diverse, de la Romantism, la Poporanism sau chiar Sămănătorism. După înfaptuirea unității naționale în 1918, în literatura română a debutat ceea ce se poate numi o adevărată epocă de aur, caracterizată prin dezvoltarea romanului. Societatea tradițională și recentele evenimente politice au influențat opere precum "Răscoala" lui Liviu
Literatura română () [Corola-website/Science/297262_a_298591]
-
literare" prin reunirea în jurul revistei "Viața românească" a scriitorilor cei mai însemnați ai epocii și prin orientarea mișcării literare a vremii în direcția creației de caracter specific, legată de realitățile naționale contemporane. Spiritul democratic al lui Garabet Ibrăileanu a ferit poporanismul, în cei 10 ani de existență, din prima serie a revistei "Viața românească", de excese ca și de exclusivism, permițând scriitorilor importanți ai epocii, Mihail Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, Gala Galaction, Octavian Goga, Tudor Arghezi etc. să-și dezvolte liber activitatea
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]
-
parte și cumnata sa Izabela. Revistele "Sămănătorul" și "Viața Românească" au avut o mare influență în cadrul literaturii române. Ele susțineau o abordare tradițională și rurală a artei, deși mai târziu au adoptat o politică de stânga, cunoscută sub denumirea de "Poporanism". Liderul acestei ideologii, omul de cultură Garabet Ibrăileanu, redactor până în anul 1933 al Vieții Românești, devine un admirator și prieten apropiat al lui Sadoveanu, invitându-l la o excursie pe Râul Râșca. În această perioadă, o tânără scriitoare, Constanța Marino-Moscu
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
în literatură, înțeleasă ca un instrument al ideologiei comuniste, promovând deschis lupta de clasă împotriva burgheziei. În "prezentarea succintă", el disocia tranșant între „forțele progresiste" și „pozițiile reacționare", considerând, de pildă, drept „curente diversioniste" și „retrograde" nu doar sămănătorismul și poporanismul, dar și simbolismul. În acest spirit sunt „reconsiderați", în antologii și prefațe, corifeii Școlii Ardelene, Alecu Russo, Alecu Donici, chiar și Miron Costin. Insa, autorul căruia i-a consacrat cea mai mare parte a activității de editor este Costache Negri
Emil Boldan () [Corola-website/Science/326016_a_327345]
-
profesor universitar și membru al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1940), apoi studii de specializare în Franța (1942). Obține în 1945 titlul academic de doctor în litere al Universității din București cu teza "Poporanismul. Geneză, evoluție, ideologie". După revenirea de la studiile postuniversitare din Franța a lucrat ca asistent la Catedra de istoria literaturii române a Universității din București (1942-1949), condusă de acad. Dumitru Caracostea și ulterior de prof. George Călinescu, devenind astfel coleg de
Valeriu Ciobanu () [Corola-website/Science/336981_a_338310]
-
concepției scriitorului italian”". El cunoștea scrierile lui H.G. Wells și J.-H. Rosny și a scris recenzii ale unor opere literare SF precum "În cetatea idealului" (1920) a lui Dem. Theodorescu. Scriitorul român a criticat tendințele exclusiviste ale sămănătorismului și poporanismului de a promova doar operele cu specific național, ignorându-le sau respingându-le pe celelalte. Într-un eseu din 1923 inclus în "Mic tratat de estetică sau lumea văzută estetic" (1929), Aderca întreba retoric: "„Un scriitor de pură fantezie, dar
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]