61,812 matches
-
Strivită sub lespedea poncifurilor limbii de lemn și a lozincilor repetate pînă la delir, tema patriei a cunoscut cîteva încercări de reanimare, precum „festivalul național” Cîntarea României, care „a legalizat, în fond, decesul fervorii patriotice”, înlocuind arta cultă cu cea „populară” (ajustată și adusă la zi!) și Cenaclul Flacăra, condus de Adrian Păunescu, care l-a transformat „într-o manifestare grandioasă și, mai apoi, într-un spectacol itinerant (televizat), cu zeci de recitatori, interpreți, cîntăreți, mișcîndu-se toți, fără șovăire, la comandă
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
cum stăm cu bobocii incubați în tratatul română-rus. Mă rog, acolo lucrurile s-au priceput cu mult mai lesne, Domnul Ion Iliescu cunoscând prea bine limba rusă, pe când cu moldoveneasca se vedea clar că era o problemă numită în dialect popular „țeava”, respectiv cordonul ombilical Chișinău-Moskova reprodus grafic, din neatenție, sub formă de conductă de gaze cu mireasmă CSI-stă. Și tot dintr-un sentimentalism exacerbat și o imaginație cu iz patologic, deasupra capetelor celor doi șefi de stat, am văzut clar
Sunt un sentimental! by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13604_a_14929]
-
politic orientate, fie că s-a numit „literatură proletară”, „literatură militantă”, „realism socialist”, „umanism socialist”, s-au conservat în ciuda proteismului nu o dată spectaculos de care au dat dovadă: ,,Modelul unic al literaturii importat la noi, ca și în celelalte «democrații populare», din URSS, a fost, în esența lui, păstrat neschimbat prin străduința a două generații de ideologi (cei de obediență moscovită - Mihai Novicov, Mihai Roller, Nicolae Moraru - și cei de coloratură naționalistă - Dumitru Popescu, Eugen Florescu, Mihai Ungheanu”. Odată ce a fost
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
Rodica Zafiu Limbajul textelor folclorice e în bună măsură o construcție cultă: operațiile de transcriere și selecție reduc uneori particularitățile dialectale și cenzurează aproape întotdeauna zona populară a vulgarității. Norme variabile în timp au acționat pretutindeni, stabilind ceea ce este sau nu interesant, ceea ce se poate sau nu publica. În cazul particular al culturii române, a doua jumătate a secolului al XX-lea a teoretizat interesul științific pentru
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
limitare prin estetizare îl oferă ghicitoarea. Caracterizările tipice ale speciei sînt sau convenționale (privind presupusul său rol formativ, educativ, de exercițiu al inteligenței, ba chiar ca „expresii ale năzuinței neabătute a poporului spre lumină”), sau centrate asupra mecanismului metaforic. le populare au fost adesea elogiate pentru ingeniozitate și poeticitate în invenția metaforică; interesul pentru această latură semantică fiind exagerat în dauna altui mecanism, cel puțin la fel de important - și mult mai bogat în consecințe în planul interacțiunii dialogale -: cel al echivocului. Multe
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
din volum a multor texte „indecente”. Studiul lui G. Pascu, Despre cimilituri (Iași 1909), aduna, din perspectivă lingvistică, exemple mult mai numeroase de „indecență” lexicală. Cel mai des, e vorba fie de un text explicit, conținînd cuvinte vulgare din lexicul popular sau regional, care devin metafore licențioase pentru elemente și scenarii inocente, fie de cuvinte ambigue sau de creații fără sens care (în combinație mai ales cu anumite verbe) par a sugera scenarii obscene, contrazise ipocrit de o soluție banală: cimpoiul
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
mai «anapăda»”. Cred că rezultă de aici interesul deosebit pe care aceste observații și fenomenele la care se referă îl pot avea pentru sociolingvistică, pragmatică, antropologia lingvistică; pentru a înțelege mai multe despre uzul actual și trecut al limbii române populare (în ce măsură limbajul vulgar e tabuizat sau utilizat în scopuri umoristice, de către femei și bărbați, din diferite categorii de vîrstă).
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
dovedesc că o parte din formele în -țiune nu sînt pur și simplu eliminate din limbă. Ele continuă să existe, tocmai pentru că variația terminațiilor are o încărcătură stilistică - ecou al istoriei lor culturale. Ca și alte forme arhaice (muzichie) sau populare (odraslă), variantele în -țiune alimentează în româna de azi un anume „registru ironic”. Un exemplu interesant este propozițiune : forma învechită a cuvîntului (în DEX: variantă literară, fără indicații stilistice) devine semnal suplimentar într-o expresie ironică - despre ce e vorba
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
cu oameni ca el”, comunismul s-ar fi construit pînă la urmă, într-adevăr, ar fi învins definitiv la orașe și nu l-ar mai fi clintit nimeni, niciodată. Nici Paul Goma, nici Radu Filipescu, nici Europa Liberă, nici o revoltă populară și nici o revoluție. La un al treilea da, doamnă, trebuie musai să reacționez, încercînd butoanele reportofonului care, fatalitate, nu merge. Iar el se pune pe urlat: „De ce-ați venit, doamnă, la mine, dacă nu vă merge ăla, eu nu
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
înnoadă spontan. Cum omul de cultură e din fire un tăcut, a cuvîntat individul afumat: - «Dom’le, îl știi pe tipul ăla ciufulit, în carouri, de la bar?» - «Nu», zise din inerție culturalul, deși recunoscuse în persoana indicată un actor foarte popular. - «Dom’le - continuă afumatul - tipul ăsta mi-a mîncat sufletul. M-a lăsat nevasta..., m-am îmbolnăvit de ficat... m-a adus în ultimul hal..., mi-am pus în cui toate treburile, treaba mea e să-l urmăresc pe reacționarul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
a fuzionat cu PDSR-ul, ci cu PNL-ul. În ceea ce-l privește pe d-l Athanasiu, a fuzionat cu PDSR ca președinte al PSDR (fostul partid al d-lui Cunescu). Taxa radio-tv pentru grajdul de la Cornu Congresul Partidului Acțiunea Populară condus de fostul președinte Emil Constantinescu nu s-a prea bucurat de atenția presei cotidiene, deși a fost programat în week-end. Dintre ziarele de mare tiraj, EVENIMENTUL ZILEI și Adevărul de luni, 14 iulie, au avut alte știri de anunțat
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
a fost programat în week-end. Dintre ziarele de mare tiraj, EVENIMENTUL ZILEI și Adevărul de luni, 14 iulie, au avut alte știri de anunțat pe prima pagină. Nici ROMANIA LIBERĂ n-a avut loc pe pagina întîi pentru Congresul Acțiunii Populare. Iar dacă NAȚIONAL a citat pe prima pagină sloganul nou înființatului partid: " Întinde mîna spre ea / Puterea e a ta!", n-a făcut asta decît pentru a lua peste picior noul partid, într-o pagină din interiorul ziarului. Presa cotidiană
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
două motive. Cel dintîi ține de importanța știrii propriu-zise, care în absența altor evenimente mai importante, nu-și avea locul decît la început. Iar al doilea ar fi că nu apar săptămânal în România partide de opoziție, încît Congresul Acțiunii Populare să fie trecut la și altele. Dacă TVR a minimalizat importanța acestui eveniment politic din vina cui a fost de serviciu în acel week-end, ar trebui tras la răspundere acel cineva. Dacă în schimb asta s-a întîmplat la ordinul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
Veșnic subiect de controversă între critici și membrii cu sau fără nume ai grupurilor și grupusculelor literare, rămas, după tragica dispariție a lui Mircea Nedelciu, singurul maître d’école al generației optzeci, Mircea Cărtărescu este astăzi unul dintre cei mai populari scriitori de la noi dovadă, reeditarea continuă a cărților sale mai vechi și succesul instantaneu al fiecărui nou titlu apărut sub semnătura sa și, cu siguranță, autorul român cel mai tradus în marile edituri occidentale și nu numai. Cel puțin la
De la Camus la Nuova Guardia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13765_a_15090]
-
Devenisem poetul liceului. Trec șase luni sau mai mult. Profesor de limba franceză era chiar un francez, monsieur Landry, venit printr-un schimb franco-român de profesori. Un tip înalt, frumos, distins, cu o mustăcioară și care preda altfel, era foarte popular, foarte apropiat de noi. Rupea și binișor românește. Într-o zi, ne-a dat un extemporal de 10 minute, în limba română, așa cum obișnuia el, în mijlocul unei discuții: Scrieți despre Corneille sau Racine, spuneți care vă place mai mult și
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
milă creștină. Mila, ca o contrazicere a triumfului biologic. Politețe feroce ascunzând o cruzime, o agresiune atent pregătită. Și fraza asta între ghilimele strecurată între celelalte însemnări: "Experiența ne învață că partidul își ascunde întotdeauna intențiile îndărătul câte unui front popular." Cred că e din Petru Dumitriu. ( Adaug în 1990 sau Frontul salvării naționale, plus ca change plus c’est la même chose)... Die Gedanken sind frei... Ideile sunt libere. Evreii din lagăre aruncând această provocare amărâtă, deși grandioasă. Buchenwaldt. Colinele
Rugăciune pe o carapace de broască țestoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13770_a_15095]
-
de legitimare ( a unui întreg segment social, în fața acuzelor de pasivitate la comunism, acesta fiind unul din puținele cazuri de opozițe reală); rezultatul pe termen lung a fost o idilizare a Nucșoarei și mitizarea grupului Arsenescu-Arnăuțoiu o dată cu intrarea în circuitul popular; la nivelul comunități însă, lucrurile au fost percepute cu totul altfel: dacă satul și Elisabeta Rizea erau vizitate de regele Mihai și președintele Constantinescu, iar celebritatea Nucșoarei convingea autoritățle locale să asfalteze o parte din drumul comunal, localnicii, în frunte
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
de lângă Arad, comună de podgorii, meționată din 1169, dar cu izvoare care îi atestă existența din vremea romanilor și a trecerii cavalerilor, ca dimensiunea să fie stabilită, în masivitatea ei, într-un șuvoi de fapte și raporturi, marcate de mișcări populare, revoluții, conferințe, adunări naționale, răzvrătiri motivate de interzicerea limbii române și impozite ilegal impuse țăranilor, asocieri politice și literare. Peisaj greu de fixat în câteva accente și ambianțe, dar care cuprins pas cu pas descoperă poezia tenacității și a orgoliului
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
căutători de lumi paralele, inși care vor să fugă astfel de și din realitatea cotidiană, ceea ce e fals. Scriu asta în oarecare cunoștință de cauză. Probabil că acest sport mai aparte va deveni în cîțiva ani unul dintre cele mai populare din lume. Un sport care, cel puțin deocamdată, presupune și comunicare între competitori, nu numai "confruntare". E un sport fără public și fără arbitri și sper că va rămâne așa. Finala din acest an a campionatului a avut loc la
Jocurile și solidaritatea pe computer by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13831_a_15156]
-
antropologie, teoria nivelurilor energetice ale limbajelor"... Dar să nu ne înșelăm asupra identității povestitorului: el se va travesti apoi într-un pictor căruia i se întâmplă să cunoască feminitatea în două opuse structuri, apoi într-un personaj încă și mai popular. Gustul său pentru culoare îl va întoarce în lumea circarilor, prilej de a rescrie, într-un scenariu cinematografic (Blestemul saltimbancului) tragedia prințului Hamlet nu altundeva, ci la Câmpul cu Brazi. Pe fundalul unui sediu P.M.R. vom revedea - cei vârstnici - portretele
De la Charlottenlund la Mogoșoaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13864_a_15189]
-
și prostituție" (din care provin și unele citate de mai sus). Ne putem închipui foarte bine auspiciile și interesele acestei întreprinderi, capitolul respectiv nefiind, după toate aparențele, întâmplător ales. El confirmă, și prin extragerea din context, o seamă de prejudecăți populare precum și o dualitate care nu are nici ea de ce să surprindă publicul. Reduse la schemă, reflecțiile lui Weininger trebuie că au stat la vremea respectivă pe același raft cu compilațiile despre "Scorpie" ale oricărui zodier. Dar mai există, în afara de
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
pe de-a-ntregul de unde această impresie, îmi pare evidentă o anume apetență vieneză pentru observația comună sau pentru înțelepciunea colectivă, poate aceeași care îl motiva pe Freud în Interpretarea viselor (1899) să-și justifice unele dintre premisele sale prin interpretări populare. S-a remarcat, altminteri, că "prin aria sa vastă de interese, Weininger caricaturizează enciclopedismul popularizat în mediul intelectual vienez de către herbartieni, care aruncau în arenă nume celebre precum Platon, Aristotel, Kant, Spencer, Schopenhauer și Darwin" (Johnston) ceea ce, în ultimă instanță
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
atît mai mult cu cît se adăpostesc la curtea domnească. Față de această ipoteză care se păstrează în logica limbajului natural, a procedeelor sale expresive și a legării de un context relativ stabil , mult evocatele anecdote istorice nu sînt decît etimologizări populare, contemporane sau ulterioare. E caracteristic pentru o expresie familiar-argotică să producă printre contemporani explicații anecdotice. Tendința vorbitorilor non-lingviști e de a fixa un început, o origine a locuțiunii, de preferință într-o întîmplare pitorească. De fapt, locuțiunile apar cel mai
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
Laurențiu Vlad - Departamentul de cremenalion. Din activitatea unei instanțe penale muntene (1794-1795), Nemira 2002, reproduce numeroase documente judiciare de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea. Denumirea oficială a tribunalului cremenalion - e un grecism, care va circula și adaptat, într-o prescurtare populară pe care o cunoaștem din teatrul lui I.L. Caragiale (Jupîn Dumitrache: Cine mănîncă poporul să meargă la cremenal"). În raportul privind un caz de furt, plonjăm direct în atmosfera interlopă a misterelor Bucureștilor, regăsind desigur și Curtea-Veche: "auzind acel Hristache
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
structurale, ci doar cu transparente, inutile "rebotezări" de instituții și foruri cultural-artistice, cu cosmetizări superficiale, ineficiente. La baza întregii politici ceaușiste din domeniul culturii și artei stă conceptul de "cultură de masă", care viza utopic și neproductiv "antrenarea maselor largi populare în ample acțiuni cultural-artistice și educative", de tipul Festivalului "Cântarea României". Optică anacronică și inadmisibilă în condițiile economiei de piață, concurențiale, care exclude cu desăvârșire orice tendință de instituționalizare și susținere materială mai semnificativă a amatorismului din cultură și artă
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]