11,981 matches
-
să predau posterității un document, din care ea să poată scoate informații precise asupra nenorocitei epoci în care România a căzut sub influența Rusiei, pentru ca să poată avea pe viitor mai multă prevedere în judecată minții și mai mult patriotism în pornirile inimii... Atunci vocația mea pe pămînt va fi împlinită!" Socotea că înrobirea Europei de est de către Rusia nu poate dura mai mult de o jumătate de secol (pronosticul i s-a împlinit) și că, odată eliberată, țara va trebui să o ia
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
zilei ce va veni. Victime? Persoanele fizice ale poetului. Adevărul filosofilor e bombardat/ ironizat prin sentințe "freudiene", printr-un empirism metafizic, de fiecare data cand momentul/ clipă marilor promisiuni se stinge. Între versuri simple, "de chevet", cântărite cu grijă, între porniri războinice și ritmuri haotice, aproape adolescentine, George I. invocă vremea marilor victorii: "Hai, salivă sfântă, înaltă-n gingii sanctuare/ cu zestrea din urna maternă" (IV. Schisme); Uite, rănile mele rezista, rănile nu cad!/ Rănile renasc din nou, sunt valută forțe
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
în urmă, o expoziție cum este cea de la Timișoara, dincolo de aparentul ei aer sentimental, se transformă într-un examen necruțător atît pentru artist cît și pentru privitor. Artistul este supus, tocmai datorită acestei scrutări a finișului prin lentila punctului de pornire, unei probe de rezistență exterioară și de coeziune lăuntrică, iar privitorul unei verificări severe în ceea ce privește capacitatea sa de lectură în timp, în spațiu și în context. Ion Dumitriu trece testul cu un firesc și cu o seninătate, ambele imperturbabile; sigur
Tînărul Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17199_a_18524]
-
cel puțin au autenticitate și vorbesc întregii lumi, pentru că ele se adresează cuiva anume, unui anumit public, care poate vibra recunoscându-și emoțiile și necazurile, poate să se plângă pe sine și să râdă de sine însuși. Și dacă, din pornire, portretul schițat seamănă, lumea întreagă se va recunoaște. Pentru că universalitatea unui text de teatru nu constă în locul unde acest text a fost scris, ci în umanitatea care se degajă din el, în acuitatea afirmațiilor sale, în frumusețea structurii sale. Nu
27 martie, Ziua Mondială a Teatrului by Michel Tremblay () [Corola-journal/Journalistic/17232_a_18557]
-
Sebastian, mon frère rostită de dl Gabriel Liiceanu la Comunitatea federațiilor evreiești din România, și la editorialul Holocaustul și Gulagul publicat de dl Nicolae Manolescu în România literară (nr. 9/1998). Elementul comun al celor două texte, cu puncte de pornire diferite, a fost paralela făcută între crimele fascismului și ale comunismului, între Holocaust și Gulag, și concluzia lor că cele două sisteme totalitare care au însângerat veacul în esență nu se deosebesc. Amândouă textele au recurs la comparații și găsiri
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
acestei meserii înapoiate pretutindeni în lume. Rog să fiu iertat: dar o bucurie subită mă cuprinsese văzînd că cel puțin în acest sector și la ei se lucrează ca la noi, la Reșița. Primul meu imbold e să-mi împărtășesc pornirea și celorlalți colegi ce mă însoțesc, însă, cu un ultim efort, mă abțin... Ca să înnobilez scena, aveam să spun ulterior că asta - mătura primitivă de nuiele folosită de cei doi negri - umaniza momentul. Venind - cei mai mulți dintre scriitori - din Est, generosul
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
extrem de calificat... au fost nume sonore, mai ales la Vlașini. Mi-a fost însă suficientă aprecierea și prețuirea lui Lovinescu. O.G.: La experiența Dumneavoastră, ce le-ați spune tinerilor scriitori? I.P.: Întîi trebuie să se asculte pe ei înșiși, pornirile lor lăuntrice, să se exprime, în consecință, cît mai personal,... dacă au un mesaj anume de transmis... dacă au har, nu? Cine nu-și poartă steagul și se abate din drumul lui, n-are talent și nu-i nici o pierdere
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
numai că s-ar cuveni - cum se cuvine cu orice carte - dar ar fi o adevărată plăcere, ci vreau să sugerez traseul unei lecturi dacă nu profane, oricum laice, marcate de inerțiile despre care vorbeam înainte. Am început, dintr-o pornire lesne calificabilă, cu partea a patra, Nume proprii. Portretul părintelui Anania, departe de orice encomiastic facil, este în primul rînd un text literar de cea mai bună calitate, nuanțat, liric și patetic atît cît trebuie, cu două personaje, un tînăr
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]
-
o numești mînă./ dar întorci privirea și zici:/ nu există.//...imposibil - se aude o voce -/ este Ramses și oamenii mării/ sînt spuma visului său./ în capitala Dublei Țări mîinile lor/ tăiate piramidă s-au făcut" (Ou Topos). E aci o pornire spre abstractizare și geometrizare, ca o "filosofie" a cruzimii și totodată o "formă" a ei, ilustrare duală a simțămîntului de mutilare lăuntrică ce apasă ființa modernă. Poetul e atras de raportul - atît de primejdios - dintre existență (ori prezență, cum ar
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
un aspect al argumentației lui y Gasset: un fel de vehemență naționalistă, pe care o pun tot pe seama umanismului său. Lui y Gasset îi repugnă comparațiile cu instituțiile de învățămînt străine, comparații pe care le găsește găunoase și ilogice din pornire. Îi repugnă și ceea ce el numește "orice pierde-vară care a stat cîteva luni într-un laborator sau seminar german ori nord-american, orice nerod care a făcut o neînsemnată descoperire științifică (și) se întoarce în patrie transformat într-un proaspăt îmbogățit
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
intervievați de echipa lui Kaufmann nu concep practică dezgolirii în public a sînilor decît într-un spațiu simbolic, cel al plajei, sau unul echivalent, al parcului în care se face plajă. Precizarea aceasta se dovedește, după părerea mea, punct de pornire al celor mai interesante teorii din volum, cele referitoare la chiar constituirea spațiului simbolic al semi-nuditătii (sau uneori chiar nudității) acceptate. Secole la rîndul marea este percepută drept sursă de angoasa sau chiar de dezgust, pentru că pe la mijlocul veacului al XVIII
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
exemplificări. Pagina cea mai reușită din prima secțiune este una polemică: Un nou filoromân, în care prezintă cartea Țărani (Parasztok) a unui obscur prozator maghiar, Lengyel Sandor; scriere defăimătoare și ireverențioasa la adresa românilor din Munții Apuseni, prezentați în primitivismul unor porniri instinctuale: După mostrele citate îmi va da dreptate orișice om nepreocupat că ar fi zadarnic a-și încerca clasarea d-lui Lengyel Sandor în vreo direcție literară. Direcția lui este ocara, școala lui neadevărul. Asemenea dreptate îmi va da orice
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
acum cîteva observații asupra "metafizicii" poetului. Aidoma damnaților, Miron Kiropol excelează în supralicitarea carnalității, biciuite de dorinți, excitate și explozive (fantezia să e debordanta de senzualitate), ca un fel de exhibiționism al păcatului, ca o provocare la îndemînă. Trupul cu pornirile sale orgiastice, atît de echivoce în raport cu transcendență, alcătuiește locul cel mai vulnerabil al ființei care aspiră spre mîntuire: S-a făcut frumoasă această licoare/ Ce s-a prăbușit din cer,/ Sîngele tău, iubito, băut de crai/ Și peste mine stigmat
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
care și capacitatea ei de subversiune. Această vine din felul în care dragostea răstoarnă ierarhii, încalcă interdicții, isi impune propriile norme, duelîndu-se permanent cu un adversar care altminteri i-ar dictă reguli nimicitoare. O asemenea concepție a iubirii exclude din pornire pasivitatea, supunerea, acceptarea fatalității. Așadar, ca să revin la cazul poeziei trubadurești, categoric nu diferența de rang social dintre doamna și poet este cea care face iubirea dintre ei neconsumabilă; dimpotrivă, această distanță de statut social o intensifica, ba chiar o
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
cît și (sau mai ales), din pricina irelevantei acelui segment în contextul artei noastre din acest moment. Dar, măcar pentru o anumită perioadă, ele au existat și au putut fi utilizate cu folos, iar acum pot fi un important punct de pornire pentru ediții noi, actualizate ideatic și moral și aduse la zi că informație și că inventar. Ceea ce nu a existat însă deloc a fost un dicționar general de artă care să cuprindă acele informații care privesc noțiunile artistice, tehnicile, motivele
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
nesfârșit valorile "neamului" și "superioritatea sângelui", riscăm să devenim ceea ce strigoii din noi par a plănui: să fim identificați în perpetuitate drept un neam însetat de sânge! E greu de negat că mulți dintre noi suntem dominați de astfel de porniri, dar e la fel de greu de susținut că ne tragem cu toții din Dracula! Din nefericire, marile boli sunt cauzate adeseori de elemente microscopice. La noi, însă, microbii au dobândit demult proporții gigantice, umblă pe străzi, sunt aleși în parlament, dau interviuri
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
fac neamul românesc de batjocură lumii. Și bătrânul luptător încheie capitolul de la Văcărești elogiind timpul recluziunii: s-a luminat petrecând zile plăcute. Din nenorocire e bătrân: "E dureros afară din cale să te știi om bătrân când simți în tine pornirea de-a intra în lupta nu numai crâncena, ci totodată și îndelungată". Mutat în închisoarea de la hotel ăModernă, e așezat în camera cu Saniel Grossmann: se împacă de minune cu el; nici unul dintre deținuții cu care ar fi împărțit "celulă
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
cantoanelor îi servesc lui Arghezi drept suculent material ilustrativ, în cheie anecdotica. Cu satisfacția de a comenta o ramură a umanității ce i se pare neeuropeană și chiar antieuropeană, Arghezi înregistrează o stare precomunistă, un totalitarism larvar, zăcînd într-o pornire a destructurării sociale, în idealizarea dialectica, într-un misticism nediferențiat: "La Berna se putea citi pe biletele de închiriat odăi mobilate în trei limbi federale că aNu pentru rusia. Rușii erau excluși din inimă Europei încă de pe la 1906 și ceva
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
dau seama că un ins, captiv încă al zvonurilor și spuselor în doi peri, decepționat că nu se urnește carul economiei din loc, furios pe noii guvernanți, ale căror păcate electorale sînt lepădate uitate, litera moartă - acest amărît, încărcat de porniri resentimentare, nu e atras poate de discursul lucid, refractar demagogiei populiste, discurs pe care-l promovează Ana Blandiana. Am avut însă prilejul să constat, ca martor ocular, că s-a închegat și o altfel de comuniune, în proporții de masă
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
ajunge la Școala de poetica de la Praga nu înseamnă neapărat că gîndirea teoretică literară este, într-o durată nu lungă, ci copleșitor de lungă, o tradiție a poeticii. Totuși, Dolezel așa o înfățișează. Strategia lui, de a fixa punctele de pornire și de sosire în așa fel încît să inducă iluzia unei coerențe impecabile, nu e nici macar prea abila, și în orice caz e dezamăgitoare cînd autorul își divulgă credințele formaliste. Prin anii de glorie ai poeticii formaliste, Dolezel s-a
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
facem vreun reproș lui Ion Iliescu! Or, lucrurile stau exact... viceversa! Nu s-a petrecut, din punct de vedere legislativ său politic, nici un act care să știrbească prerogativele constituționale ale președinției. Documentul iorgovan e intact, intangibil și la fel de aservit oricărei porniri autoritariste. Firește, există un "autoritarism" care poate imprimă deplasarea țării în direcția bună, după cum există "autoritarismul" ignobil al celor care ne visează sclavi pentru eternitate. Din complexul de factori care i-ar fi îngăduit să dea un impuls dezvoltării economice
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
îndemânare. Iată-l pe Ion Vitner celebrând rondelurile lui Cicerone Theodorescu: Ideea de la care au pornit rondelurile mi se pare excelentă. Creatorul lor ia o formă poetica fixă, specifică feudalității (...) și toarnă în tiparul ei ritmic spiritualitatea socialistă. Dintr-o pornire de umanism socialist, poetul a luat condeiul �nu o spadă�. El este îndreptat nu împotriva �dușmanilor amari�, ci a Oblomovilor, a celor rămași în coadă, a purtătorilor tuturor rămășițelor mentalității burgheze. (...) Din mulțimea caracterizărilor morale, cuprinse în rondeluri, se ridică
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
Nu s-a întâmplat!! Rațiunea, terenul obiectiv, al tuturor nu oferă din păcate soluții pentru fiecare în parte ci numai pentru toți la un loc. Această parte a ta îndreptată spre lume, fizionomia este o bizară îmbinare, expresie a unor porniri contrarii. Pe de o parte fidelitate pentru că te întovărășește până la moarte, dar și trădarea mesajului pe care eul îl transmite. De ce oare? ... Pentru că mesajul este ezitant, lipsit de continuitate și de credință că va fi primit. De fapt cine să
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
potolește iureșul pentru a-și presimți parcă moartea, spectacolul emite o stare de grație, presimțirea raționalității, a unei lumi care ar putea exista și an afară crimei. an față suitei lui Duncan, Macbeth justifica uciderea străjilor prin "a dragostei năprasnica pornire care a depășit cumintea judecată". De fapt, nici o clipă, el nu-și pierde cumintea judecată și dragostea nu este decât una dintre componentele energiei sale distructive. Crimele, fantomă lui Banquo, șanț an mod evident procedee scenice menite să marcheze, nu
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
1809). Bravura cutezătoare, multiplele ipostaze și reliefuri desfășurate ăntr-un imens ciclu armonic (partea I). Protejat de partenerul său, dirijorul Nuanjo Mena, Dan Grigore duce ideile muzicale, volutele configurațiilor pianistice acolo unde "clasicul" este și "romantic" sau invers, până la finalul, "capcană" pornire an avânt cu elan irezistibil. Nimic violent; echilibrul este marele câștig al acelei seri. La Nuanjo Mena trebuie să luăm an considerare o calitate esențială; el apreciază "nuanță" cu o observare constantă a sonorității compuse ămpreună cu orchestră. Sunet armonios
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]