45,800 matches
-
distracție. În 1971, la solicitarea și cu sprijinul sătenilor, învățătorul Zlata Pavlovici înființează grupul vocal-instrumental „Lale sa Moriša“. Sub denumirea de lale sunt desemnați flăcăii din Banat, inclusiv din cel sârbesc. Numele derivă din faptul că pe poala cămășilor acestora (portul popular), pe partea dreaptă, era cusută stilizat o floare de lalea. La fel ca la început, sunt aleși copii de clasa a IV-a și a V-a. Se studiază notele muzicale, se distribuie copiii la instrumentele specifice după anumite
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
a coase și o face cu artă. A lucrat în Arta Populară de la instituirea cooperativei și până la declinul ei, ca instituție. Povestea Mariei Jebeleanu începe să prindă contur în 1968, o dată cu înființarea Cooperativei Meșteșugărești Arta Populară, care a dus faima portului bănățean dincolo de hotarele țării. Toată frumusețea din lume „Am început să lucrez la 19 ani, cu trei verișoare de-ale mele. În 1956, deja am luat premiu, în sala mare a UCECOM a fost premierea, pe trei produse: o pereche
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
are și pe fiica sa Elena alături, care lucrează rochii de mireasă, haine preoțești. Meșteșugul e preluat din familie. Altar în casă „O apreciez mult pe Maria Jebeleanu pentru că este și o colecționară tenace. Se întâlnesc la ea piese de port popular din Deta, Ciacova, Jebel - zona ei natală, dar și din Banatul sudic, oltenesc și zona Caransebeș“, spune, din punctul de vedere al specialistului, dna Aristida Gogolan. În afară de obiecte vestimentare valoroase, Maria Jebeleanu colecționează și ștergare, și ceramică. Are acasă
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
lăcătușerie, construcții de mașini, prelucrarea pietrei, argilei și pământului, a lemnului și oaselor, industrie textilă, țesătorii, confecții, industrie alimentară, chimică, linii ferate în cinci direcții noi, o gară prin care treceau zilnic 120 de trenuri, unul dintre cele mai moderne porturi fluviale, al doilea palat al burselor din țară etc. De ecou european s-a bucurat Expoziția de produse industriale și agricole - organizată în 1891 în spațiul ocupat azi de Parcul Copiilor și Parcul Rozelor -, acțiune care atrage atenția asupra potențialului
Agenda2004-6-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282029_a_283358]
-
dumneavoastră „Agenda“. O revistă de informație care a reușit să se mențină la un loc de cinste în lumea presei din mai multe județe merită măcar la momente aniversare prețuirea noastră. Cu stimă, Vasile Dan Ungureanu, prefectul județului Arad Festivalul portului popular german l Decernarea Premiului „Ștefan Jäger“ Sâmbătă, 14 februarie, ora 19, la Casa „A. M. Guttenbrunn“ se va desfășura, în organizarea Forumului German al Tineretului Bănățean și F.D.G.T. , ediția din acest an a Festivalului portului popular german, manifestare tradițională
Agenda2004-7-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282059_a_283388]
-
prefectul județului Arad Festivalul portului popular german l Decernarea Premiului „Ștefan Jäger“ Sâmbătă, 14 februarie, ora 19, la Casa „A. M. Guttenbrunn“ se va desfășura, în organizarea Forumului German al Tineretului Bănățean și F.D.G.T. , ediția din acest an a Festivalului portului popular german, manifestare tradițională ce a avut loc în fiecare localitate șvăbească în perioada fărșangului. Cu această ocazie se vor premia cele mai frumoase porturi. Juriul, prezidat de Helen Alba, va acorda o atenție deosebită și vechimii, și originalității pieselor
Agenda2004-7-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282059_a_283388]
-
în organizarea Forumului German al Tineretului Bănățean și F.D.G.T. , ediția din acest an a Festivalului portului popular german, manifestare tradițională ce a avut loc în fiecare localitate șvăbească în perioada fărșangului. Cu această ocazie se vor premia cele mai frumoase porturi. Juriul, prezidat de Helen Alba, va acorda o atenție deosebită și vechimii, și originalității pieselor prezentate. La paradă vor fi reprezentate toate zonele etnografice de șes și de munte. Muzica ambientală și de dans va fi asigurată de Fanfara din
Agenda2004-7-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282059_a_283388]
-
faptul că aveam aplecare spre științele exacte; în ascuns gândeam, desigur, că această profesie îmi va mulțumi și orgoliul... artistic de care suferă orice adolescentă. Bunica a fost cea care m-a orientat spre medicină, invocând miopia pe care o port de-o viață («Cum să stai tu ani în șir cu ochii fixați pe planșetă?» ), dar mi-a relevat și că «face cât mai mulți oameni, un om care vindecă oameni/ Taie din rană și cu leacuri alină durerea“ (Homer
Agenda2004-8-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282084_a_283413]
-
se vor putea face și în ziua concursului, cei interesați achitând suma de 15 euro. Startul va fi dat în jurul orei 13, din intersecția I. Bulbuca - Sudului. Se va putea concura atât individual, cât și cu copilot, obligatoriu fiind doar portul căștilor de protecție. Circulația va fi întreruptă între orele 12-17; pentru asigurarea transportului călătorilor pe linia tramvaiului 9, R.A.T.T. va introduce autobuze pe traseul: Bd. Dâmbovița-Bd. L. Rebreanu-Bd. I. Bulbuca-Mareșal C-tin Prezan-str. Venus-P-ța Gh. Domășnean și retur. M. HORESCU
Agenda2004-8-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282098_a_283427]
-
stare de a dezvolta o situație conflictuală; să nu transporte clienții pe bancheta din față decât în cazul când pe bancheta din spate nu mai este loc; să poarte obligatoriu centura de siguranță când circulă fără client, în restul cazurilor portul centurii fiind opțional. În cazul în care vă sunt încălcate aceste drepturi, puteți suna la A.P.C.R. la tel. 021-315 71 49. D. B. Mersul trenurilor l De Paște și în vacanța elevilor În perioada sărbătorilor de Paște și în timpul vacanței
Agenda2004-14-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282260_a_283589]
-
hectare, iar în unele locuri depășesc chiar 150 de fire pe metru pătrat. Cea mai cunoscută dintre aceste poieni este Pokol-láz („fâneața Iadului“) și care din 1976 găzduiește, tot în luna mai, Festivalul Narciselor. Tinerii din Valea Homorodului, îmbrăcați în port popular, se îndreaptă spre această poiană pentru a participa la tradiționalele întreceri cu tinerii din satele și județele învecinate. Festivalul este un prilej excelent de a evidenția frumusețea dansului, a cântecului, portului și obiceiurilor populare din zonă, un eveniment la
Agenda2004-13-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282245_a_283574]
-
Festivalul Narciselor. Tinerii din Valea Homorodului, îmbrăcați în port popular, se îndreaptă spre această poiană pentru a participa la tradiționalele întreceri cu tinerii din satele și județele învecinate. Festivalul este un prilej excelent de a evidenția frumusețea dansului, a cântecului, portului și obiceiurilor populare din zonă, un eveniment la care participă formații populare din Zetea, Mădărași, Lueta, Căpâlnița, Tușnad Băi, formația din Mátészalka (Ungaria) și Ansamblul Popular Național Secuiesc. O sărbătoare asemănătoare se organizează mult mai aproape de noi, la Rezervația naturală
Agenda2004-13-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282245_a_283574]
-
sunt frumoase“, susținând însă că, în limba bulgară pot fi și frumoase și fidele. În tinerețe, ca profesor, a fost realizator a patru filme documentare pe peliculă de 16 mm color, cu titlul „Buchet pestriț de vară“, cuprinzând obiceiuri și portul popular. Dacă din opera proprie consideră că a reușit să publice prea puțin față de cât și-ar fi dorit, a fost în schimb coordonator al mult mai multor cărți ale altor autori. Curriculum vitae Absolvent al Școlii Pedagogice Bulgare și
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
a studiat folclorul și obiceiurile bulgarilor, a bătut pe jos, cu un cort în spate, toți munții țării, a făcut scufundări în Delta Dunării, a realizat chiar și filme documentare subacvatice, dar și alte filme documentare legate de obiceiurile și portul popular, a organizat festivaluri artistice, activități culturale, a avut realizări deosebite în cariera didactică și câte și mai câte. Dar, să o luăm cu începutul. S-a născut la 9 aprilie 1943, în localitatea Beșenova Veche (Dudeștii Vechi de astăzi
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
de cultură «George Suru» din Caransebeș organizează, cu sprijinul Consiliului Local și al Inspectoratului de Cultură Caraș-Severin, în zilele de 23 și 24 aprilie, Ruga bănățeană... Cu același prilej va avea loc și primul Festival interjudețean de cântece, dansuri și port țigănesc“. (Agenda din 17 aprilie 1999).
Agenda2004-16-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282307_a_283636]
-
polueze aerul. Mai mult, magazinele membre ale Asociației geneveze a vânzătorilor de biciclete vă ung lanțul și vă umflă cauciucurile gratuit. Bineînțeles că în timpul acesta vi se va oferi o băutură răcoritoare. Dacă aveți mașină, mai bine o lăsați la Port Noir, parcarea e gratuită, și luați tot gratuit o bicicletă pusă la dispoziție de Genev’Roule. De Ziua națională a bicicletei, toți locuitorii Genevei sunt îndemnați să fie actori ai acestei sărbători cicliste pentru a exprima o manieră diferită de
Agenda2004-18-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282359_a_283688]
-
onorific al Austriei la Timișoara, dl Vasile Onofrei. Ambasadorul austriac s-a implicat direct pentru aducerea formației tiroleze din Matrei, care va susține spectacole la Reșița și Tirol. Pe parcursul celor 10 zile ale manifestării, se vor organiza simpozioane, expoziții, parada portului popular german, prezentări de diapozitive, lecturi literare și piese de teatru scurt, spectacole și concerte în localități precum Bocșa, Caransebeș, Dognecea, Drobeta Turnu-Severin, Gărâna, Oravița, Orșova, Oțelu Roșu, Reșița, Rusca Montană, Sasca Montană, Steierdorf/Anina și Văliug. Cu ocazia deplasării
Agenda2003-40-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/281528_a_282857]
-
evrei. De ce? Fiindcă erau noduri de cale ferată și baze militare germane iar bulgarii ne-au ferit. Deci, am plecat cu acest băiat - coleg în același lagăr cu mine, fiindcă noi, silistrenii, eram puțini, 18 - 20. Ne-am dus în port; era plin cu nemți care se retrăgeau din România; Dunărea era plină cu nemții care se bălăceau în apă... Am găsit un Bac din Silstra, un cunoscut, care nea spus că nu putem pleca fiindcă n-avea autorizație. L-am
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
primit frumos. Tudorică Roznatoschi era șeful U.T.C.-ului iar șeful P.C.R.-ului era Ciuroiu, care a fost și ministrul de externe pe timpul comuniștilor, ambasador la Pekin. Scopul trimiterii mele la Constanța era acela de a organiza tineretul hamalilor din port în U.T.C. și eu am lucrat în Portul Constanța, aproximativ patru ani de zile, câștigam bine ca muncitor. Am fost ales, repede, în Comitetul Sindicatului hamalilor din port. Care era mentalitatea oamenilor privind apariția comunismului în România? Eu, personal
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
iar șeful P.C.R.-ului era Ciuroiu, care a fost și ministrul de externe pe timpul comuniștilor, ambasador la Pekin. Scopul trimiterii mele la Constanța era acela de a organiza tineretul hamalilor din port în U.T.C. și eu am lucrat în Portul Constanța, aproximativ patru ani de zile, câștigam bine ca muncitor. Am fost ales, repede, în Comitetul Sindicatului hamalilor din port. Care era mentalitatea oamenilor privind apariția comunismului în România? Eu, personal, am fost recunoscător Partidului Comunist și Armatei Roșii, care
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
mele la Constanța era acela de a organiza tineretul hamalilor din port în U.T.C. și eu am lucrat în Portul Constanța, aproximativ patru ani de zile, câștigam bine ca muncitor. Am fost ales, repede, în Comitetul Sindicatului hamalilor din port. Care era mentalitatea oamenilor privind apariția comunismului în România? Eu, personal, am fost recunoscător Partidului Comunist și Armatei Roșii, care ne-a eliberat și m-am dăruit cu trup și suflet muncii de organizare a tineretului comunist și ca membru
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
Roșii, care ne-a eliberat și m-am dăruit cu trup și suflet muncii de organizare a tineretului comunist și ca membru în Comitetul Sindicatului “Dezrobirea”. Am simpatizat partidul comunist fiindcă m-am considerat lui, ca membru. În timp ce lucram în port, eram și conducătorul Cenaclului Literar al Casei de Cultură din orașul Constanța. Atunci ați început activitatea literară? Atunci am început. La Constanța am scris primele poezii. La Casa de Cultură din Constanța era un învățător, scos din producție, Hordâncă și
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
la poezie. Mai era unul din fiii unuia dintre președinții sindicatului “Dezrobirea”, Ion Drăgănescu, care, până la urmă a lucrat la “Dobrogea Nouă”. Am refuzat să-i iau locul lui, propus fiind. El a fost colegul meu, hamal cu mine în port, cum era să-i iau locul? Unde ați debutat cu poezii? Cred că la “Dobrogea Nouă” sau “Unirea”. Ce titlu ați dat la prima poezie? “Salut voios de pionier!” Cât timp ați activat la acel Cenaclu? Atâta timp cât am stat în
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
-vă acasă că el nu mai vine:” Cioroiu era ambasador la Pekin, mi-a trimis vorbă să vin la el dar nu m-am dus. Eram al cincilea, ca importanță, față de colonelul de securitate. Aveam un dosar beton; hamal de port, ziarist... “AM FOST TRIMIȘI DE LA CONSTANȚA LA CONFERINȚA DE ÎNFIINȚARE A UNIUNII SCRIITORILOR DIN R. P. R.” Sunteți în legătură cu foștii colegi, ziariști? Foștii mei colegi de ziar au murit, cu toții. Nu știu dacă mai trăiește cineva. De Sf. Ioan îi
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
p), Porumbescu nr. 2, sc. A+B+C, Turda (p), Glinka (p), C. Dorobanților (p), Alpiniștilor (p), Orăștie (p), Ștrandului (p)), „MOBIFON“ Fârdea, Fârdea, Hăuzești, Crai Nou, Rudna, Jebel (p), Cărpiniș, Valcani (p), Servicii interne S. N.I. F. -Pompe Periam Port. MIERCURI: Timișoara (străzile Musicescu (p), Izlaz (p), V. Hugo (p), Al. Cânepei, Electronicii nr. 30, 27, 26, Drubeta (p), Mureș (p), Pavlov (p), Minotaurului (p)), Zgribești, Oloșag, Traian Vuia, Sudriaș, Jupani, Susani, Sacoșu Mare (p), Gătaia (p), Foraje Apă 20
Agenda2003-40-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281544_a_282873]