537 matches
-
le construie?te �nc? din anii 1540, pentru marile familii vene?iene care investesc �n vremea aceea �n agricultur?, �n regiunea Vene?iei, măi degrab? dec�ț �n comer?ul internă?ional. �ncep�nd de atunci, cl?dirile agricole cu portice (barchesse, �n dialect vene? ian) se unesc cu locuin?a st?p�nului, centru al unei compozi?îi arhitecturale frontale ?i teatrale, c?reia �i r?spunde o decoră?ie interioar? iluzionist? de factur? manierist?. Vilele Badoer (�ncep�nd din
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
partea opus?, �n fundul cur?îi. Dar partea deosebit? este capelă, pe plan circular cu cupol? cu chesoane. Lescot, Delorme, apoi Jean Bullant (aprox. 1520-1578) � care lucreaz? mai ales la castelul de la Ecouen, unde aplic? ordinul colosal la unul din portice � s�nt arhitec?i fini cunosc?tori ai arhitecturii italiene ?i antice, pe care au studiat-o la fă?a locului. Ei �?i teoretizeaz? practică pentru a elabora un limbaj arhitectural modern, adaptat culturii ?i comenzii franceze: Bullant public? Reigle
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pia?a Sf�ntul Petru (1656-1667) arăt? cum pune Bernini �n scen?, ca un maestru al sculpturii ?i al arhitecturii, cu egal? bucurie, un l?că? de reculegere, un spa?iu urban festiv ?i pia?a care, �ntre cele dou? portice curbe ale sale, cu colonade toscane, se ofer? mul?imilor de pelerini ?i simbolizeaz? centrul cre?țin?ț??îi, ntr-un perfect acord cu bazilica. Biserică Sf�ntul Andrei de pe Quirinal (Romă, 1658-1670) cristalizeaz? chintesen?a experien?ei artistice a lui
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
decorurile de teatru ale familiei Bibiena, �n secolul al XVIII-lea. C�ț despre bazilica Superga (Torino, 1716-1727), de F. Juvara (1678-1736), ea ajunge la un frumos efect de maiestuozitate �ntr-un ecletism re?inut, asociind elemente din Michelangelo (domul), Palladio (porticul) ?i Borromini (turlele). P�n? la urm?, toate aceste opere par timide �n raport cu lucr?rile c?lug?rului G. Guarini (1624-1683). Inspi-r�ndu-se din opera lui Borromini, el anim?, la Torino, �n capelă Sf�ntului Giulgiu de la catedral
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
grandoare ?i de maiestate�. �ntr-adev?r, ?i la Paris, ?i �n provincie, edificiile monumentale din aceast? a doua faz? a neoclasicismului � ale c?ror volume elementare s�nt accentuate de o ornamen-ta?ie bine plasat? ?i s�nt precedate de portice sau colonade lise � s�nt �nso?ițe de amenaj?ri urbane a?a cum le pre-conizeaz? Voltaire �n Des embellissements de Paris (1750) sau, �ntre 1783-1796, �n Plan des artistes, f?cut de E. Verniquet. La Bordeaux, V. Louis (1731-1800
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1783-1796, �n Plan des artistes, f?cut de E. Verniquet. La Bordeaux, V. Louis (1731-1800) construie?te �n acest stil mai multe palate particulare ?i mai ales Grand-Th��tre (1773-1780), monument sobru ?i demn. F?cut s? fie primitor, prin porticul s?u ?i prin galeriile laterale, tea-trul ocup? un loc special �n acest cartier nou pentru care arhitectul proiecteaz? o m?rea?? pia?? deschis? �n form? de semicerc c?tre portul la Lune (1785). Numeroasele teatre construite �n vremea aceea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
abolesc un privilegiu de clas?. Astfel procedeaz? la Teatrul Francez (1767-1782) Peyre ?i De Wailly, care �i reamenajeaz? C�ț despre biserică Saint-Philippe-du-Roule (Paris, 1768-1784), oper? a lui J. F. Ț. Chalgrin (1739-1811), aceasta impune un neoclasicism �n manieră antic?: portic auster, spa?iu unitar pe plan bazilical bine luminat sub bolț? cu chesoane, colonade ionice. Acest model este r?s-p�ndit, dar nu �ntotdeauna la fel de bine st?p�nit: Saint-Symphorien-de-Montreuil, de Trouard (Versailles, 1764-1770). 4. Arhitec?i vizionari Aceast
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
viguroase. Salina de la Chaux (Franche-Comt�, 1774-1779) este construit? dup? un plan semicircular, casa directorului, �n egal? m?sur? palat ?i sanctuar, fiind �n centru. �n partea diametral opus?, pe un arc de cerc, pavilionul de la intrarea �n salin? combin? un portic doric ?i o bolț? fasonat? că o grot?. C�ț despre cl?dirile industriale, acestea pun �n acord arhitectură savant? ?i arhi-tectura rural? regional?. Astfel, ra?ionalitatea idealului antic ?i cea a programului industrial cad la �nvoial? pe ascuns cu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
c�?iva arhitec?i folosesc sistematic ordinul doric pentru a interpreta o tem? recurent?: Propileele de pe Acropole din Atena. A?a este cazul lui W. Wilkins (1778-1839) pentru intrarea de la Downing College (Cambridge, 1806), al lui Th. Harrison (1744-1829) pentru porticul de acces de la Chester Castle (1810) sau al lui Th. Hamilton (1784-1858), constructor al lui High School din Edinburgh (1825) ?i care trece drept cel care �a f?cut din acest oră? Atena Nordului�. Stilul neogrec confer? cl?dîrîi, cartierului
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Langhans (1732-1808), Poartă Brandenburg de la Berlin (1789-1791) anun?? trei edificii publice printre cele mai prestigioase ale lui K. F. Schinkel (1781-1841). Mai �nt�i Gardă regal? (1816-1818), un edificiu sever, bine �ntemeiat f?r? funda?ie, ?i precedat de un portic strict doric hexastil. Apoi, Teatrul de Stat sau Schaus-pielhaus (1818-1821), despre care Schinkel spunea c? �imit? formele arhitecturii grece?ți ?i metodele acesteia de construc?ie at�ț c�ț permitea complexitatea proiectu-lui� (vezi pliantul, foto 18). Se recunoa?te
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
program, dar �mbog??it? �n interior cu resursele infinite ale ornamenta?iei. �n sf�r?it, concep?ia de la Altes Museum (1823-1828) este de asemenea ferm? ?i clar?, dar distribuirea �n jurul unei rotonde cu coloane este mai fluid? ?i porticul larg de optsprezece coloane ionice este mai primitor. Omologul lui Schinkel la M�nchen � oră?ul-rival al Berlinului pentru rolul de capital? a na?iunii germane �n gesta?ie � este L. Von Klenze (1784-1864), format �n Fran?a pe l
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
gotic, Rena?tere, clasic, baroc ?i tradi?ie local?� Din contr?, G. Semper concepe pentru cea de-a doua oper? din Dresda (1871-1878) o monumentalitate foarte demn? pe baz? de referin?e române (Coliseum), neoclasice, schinkeliene, chiar ?i baroce la portic. Cu Opera din Paris (1860-1874), eclectismul are capodoperă să (vezi pliantul, foto 20). C. Garnier (1825-1898) amplific? progresiv efectele stilistice ?i plastice din partea din spate a monumentului p�n? la fă?ada de la intrare, unde �mprumuturile din secolul al XVI
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
tipologic? rigu-roas? a arhitecturii urbane tradi?ionale. Acolo este �realismul� demersului s?u, sus?ine Rossi. El face din această o aplică?ie strict? �n imobilul complexului de locuin?e Gallaratese 2 (Milano, 1970-1973), o arip? de 182 m pe portic, cu forme pe c�ț de albe, pe at�ț de netede. Celelalte aripi ale acestui complex, datorate lui C.�Aymonimo (1926), vizeaz? s? structureze aceast? zon? de periferie printr-o implantare foarte articulat? ?i prin fă?ade de beton
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
un ornament. Plafon: Ceea ce formeaz? limită superioar? ?i inte-rioar? a unui spa?iu construit: gol, �nc?pere, nav?; exemple: arc, bolț?, ?arpant? etc. Plan centrat: Dispunere la sol a unui edificiu concentric ?i simetric urm�nd axe, contrar planului alungit. Portic:�Galerie deschis? la parter, deschiz�ndu�se printr�o colonad? sau arcade, de exemplu. Pot��feu: Element decorativ sculptat con?în�nd un vas care are fl?c?ri �n partea de sus ?i adesea plasat �n amortisment. Pronaos: Element
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Frumoasa este îmbinarea fericită a liniei clasice cu cea tradițională locală. Este construită în stil baroc, având în plan forma de navă, cu patru turnuri în stil ucrainean. Intrarea, pe latura de apus, este construită pe un soclu înalt, cu portic în stil doric, având două perechi de coloane și panouri cu pilaștri. În interior se află opt coloane frumos colorate, care formează opt puncâte de sprijin pentru cele două cupole ce se află deasupra pronaosului și naosului, iar pereții în
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
apă: bazine, iazuri, izvoare, pâraie ; amplasarea fântânilor arteziene, cu dimensionarea lor în plan și spațiu ; fixarea locurilor pentru o serie de construcții utilitare: adăposturi, pavilioane, sere, etc. ; indicarea amplasamentelor celor mai potrivite pentru statui și alte construcții ornamentale: pergole, treiaje, porticuri, colonade ș.a.; amplasarea cea mai potrivită pentru clădirile admnistrației și a bazei de producerea materialului săditor, sere, răsadnițe etc. TERENUL ÎN AMENAJĂRILE PEISAGERE În arhitectura peisageră se folosește termenul de sit prin care este definit terenul și ambianța acestuia, cu
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
a edificiului. Înconjurat de curți spațioase, structura ocupa cel puțin un kilometru în circumferință. După ce treceai de zidul exterior, intrai în prima curte numită curtea aristocraților, pentru că doar lor le era permisă intrarea, dar numai până aici. Era înconjurată de porticuri de unde porneau galerii și încăperi susținute de coloane din marmură albă. Apoi treceai în curtea următoare, a fiilor lui Israel, care era separată de un zid scund de piatră și cincisprezece trepte în două diviziuni (prima a femeilor și cea
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cele șapte porunci prin care a creat lumea, cea de-a treia a izbăvit lumina printr-o alchimie complexă și de proporții. Poate că de aceea se afirmă că focul de pe altar reprezintă un memorial al țării mamă, Mu. Trandafirul porticurilor se numea rota, adică roată, simbol alchimic al timpului necesar cocțiunii materiei filosofale 451. Focul susținut, constant și egal, pe care artistul îl întreține zi și noapte, e numit foc de roată și lui i se adaugă pentru lichefierea pietrei
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
templele erau piramidale, înconjurate de alte uriașe construcții. Cu mii de ani în urmă în casele acestor popoare existau vase, unelte de toate felurile, de aur și argint, paturi și scaune de argint și mobilier bogat ornamentat 594. Clădirile aveau porticuri, coloane ornate cu aur și capiteluri de argint. Frizele, ornamentele și tocurile ușilor erau încrustate cu aur și pietre prețioase. Acestea seamănă cu descrierile spaniolilor cuceritori în templele soarelui din Peru. Fenicienii urmau traditia unei religii lipsite de preoți, idolatrie
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
interioară greu de definit, proprie fiecăruia dintre noi, dar mai ales celor care pot să se exprime, să comunice stările pe care le au, creatorii de valori, artiștii. Nu-i liniște. Spre văile Nirvanei Nu tind. De ce-ntr-al dragostei portic Eu liniștirii să-i ridic litanii Când restul vieții mele nu-i ridic, Când mă-nfierbântă zbuciumarea pură A separării fierului de zgură Și-a sensului în vorbele ce zic?1167 Misticismul, deci, e starea de neliniște din interiorul inconștient
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
filosofiei și văd cu ochi foarte răi numărul important de noi elevi ai lui Epicur și al școlilor sale, unde oamenii se îmbulzesc pentru a se angaja într-o secesiune în raport cu lumea politică în care oficiază partizanii Academiei și ai Porticului. Cu atât mai mult cu cât succesul de care filosoful s-a bucurat în timpul vieții va dura multă vreme și după moartea lui: există încă practici epicuriene în secolul al II-lea după Iisus Hristos în Asia Mică. Adică cinci
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pe epicurieni, Cicero, de exemplu, a contribuit la salvarea multor texte, idei sau fragmente din corpusul incriminat... Aceste polemici se desfășurau foarte posibil și pe alte terenuri, în special pe acela al societăților filosofice inspirate de modelele princeps: Academia platoniciană, Porticul stoic sau Grădina epicuriană... Arhitectura filosofică sau războiul continuat cu alte mijloace! Epicurismul se răspândește foarte de timpuriu. Încă din timpul vieții lui Epicur, comunitățile înfloresc mai peste tot: la Lampsakos, Mitilene, Apameea și Antiohia în Asia Mică, sau în
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
întotdeauna înțelepți, iar stoicii sunt adesea incapabili să suporte și să se abțină - maxima lor - cu eleganță... Să lăsăm deci deoparte ideea unui discipol al Grădinii egocentric, preocupat doar de sine și uitând de lume confruntat cu un adept al Porticului, angajat în treburile cetății, virtuos, măreț, mare senior, semănând până la confuzie cu clișeele peplumurilor... Versiunea lui Cicero spune mai multe despre incapacitatea unui om de a trăi la înălțimea idealurilor sale decât despre adevărul tezei lui. Pentru că există epicurieni implicați
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pseudo-epicuriană. O putem interpreta și ca pe o lecție stoică, cele două opțiuni sunt echivalente. Oricum, scena pare emblematică pentru epocă și pentru lupta pe care o duc cele două școli pentru a-și asigura dominația în câmpul filosofic. Adepții Porticului și ai Grădinii împărtășesc această idee a morții ca geniu conducător al gândirii: ineluctabilă, imperioasă și definitivă, ea înseamnă punctul final al oricărei aventuri existențiale. Bine, bine, dar până atunci? Zenon optează pentru asceza care renunță, pentru gestul moralizator, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
un suport elaborat, gândit, construit pe principiul unui papirus derulat pe mai multe coloane. Conținutul, contextul, aluziile istorice și mai ales datarea stilistică a epigrafiei atestă ca dată a construcției anul 120 al erei noastre. Ansamblul este plasat pe un Portic, lângă teatru, pe locul vechii agore, din câte se pare. 2 Peripateticianul epicurian. Conform tradiției, Aristotel se plimba cu discipolii săi în timp ce le dădea lecții, de unde și numele școlii peripateticiene. Preocupate mai degrabă de reputația lor decât atrase de disertația
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]